Cele mai ciudate simptome de sarcina

Cele mai ciudate simptome de sarcina sunt cele la care nu te gandeai niciodata ca ar putea avea legatura cu aceasta perioada. Atunci cand esti gravida treci printr-o multime de stari care mai de care mai greu de suportat, jenante sau chiar periculoase. Fii pregatita pentru cele mai ciudate dintre ele!

Cele mai ciudate simptome de sarcina

Pica (pofte ciudate)
Acesta ramane in topul celor mai ciudate simptome de sarcina. Pentru ca nu se intampla sa auzi la tot pasul de gravide care in loc sa pofteasca la inghetata si ciocolata, au o placere deosebita pentru pamant, creta, benzina sau chiar ciment. Se considera ca ar fi cauzate de o deficienta de fier in organism. Fii pregatita pentru acestea si consulta medicul in caz ca gusturile tale alimentare trec spre cele non-alimentare.

Sangerare gingivala
Gingiile sunt unele dintre cele mai sensibile zone in timpul sarcinii. Cresterea nivelului de progesteron si estrogen determina si cresterea fluxului si volumului sanguin in corp. Atunci cand se acumuleaza o cantitate mare de sange in gingii, apare o presiune, iar cea mai mica atingere, ca sa nu mai spunem de periaj, le poate face sa sangereze.

Varice si hemoroizi
Printre simptomele ciudate, dar si neplacute ale sarcinii se numara problemele care apar cu vasele sanguine. Acestea devin foarte sensibile din cauza cresterii volumului sanguin si a presiunii puse de uterul in crestere asupra venei cave inferioare si pot da nastere venelor varicoase, in special pe picioare.  Dilatatia varicoasa a venelor localizate la nivel anal sau rectal da nastere hemoroizilor, extrem de neplacuti in sarcina.

Sforait, congestie sau uscaciune nazala
Si nasul tau poate avea de suferit de pe urma schimbarilor din sarcina. Hormonii isi fac de cap in corpul tau si nu rateaza nicio zona. Peretii cavitatii nazale resimt fluxul sanguin, se inflameaza si pot aparea probleme:

- se pot bloca caile aeriene din cauza inflamarii (congestie);
- poate aparea sforaitul in urma blocarii partiale a cavitatii nazale;
- iti poate curge sange din nas din cauza sensibilitatii accentuate a venelor de sange;
- se poate irita nasul din cauza uscaciunii nazale.

Constipatie
Constipatia este unul dintre cele mai frecvente si neplacute simptome de sarcina. Ea este cea care favorizeaza si hemoroizii. Cauza ei este cresterea nivelului de progesteron, care are tendinta de a incetini tranzitul intestinal. Si vitaminele prenatale pot favoriza constipatia, pentru ca absorb apa din organism si ingreuneaza evacuarea fecala.

sursa:sfatulmedicului.ro

12 retete pentru micul dejun

Un mic dejun sanatos iti confera energie si te ajuta sa scazi in greutate

Salata de legume cu orez Aceasta salata de legume cu orez poate fi un pranz sau o cina usoara, dar poate fi folosita si drept garnitura la cina.

Arma secreta a dietei tale
Crezi ca poti sari peste micul dejun ca apoi sa taberi pe dulciuri si sa eviti in acelasi timp surplusul de greutate? Mai gandeste-te.Acest lucru are inevitabil urmari. Sistemul compensatiei este mereu valabil si, in momentul in care te privezi de mancare, recuperezi de cum ai din nou acces la ea si mananci mai mult decat ai face-o in mod normal, consumand un numar de calorii mai mare decat ai asimila toata ziua.
Un mic dejun bun face mai mult decat sa te impiedice sa mananci excesiv mai tarziu. Iti accelereaza metabolismul, iti confera energie, atat pentru trup cat si pentru creier, si este responsabil pentru bunele rezultate ale unei diete, pentru pierderea in greutate si pentru mentinere.
Stomacul este gol cand te trezesti si trupul are nevoie de energie, pe care i-o confera micul dejun. Studiile arata ca, la oamenii care sar peste aceasta masa, riscul obezitatii este de 4,5 ori mai mare.

Un alt studiu arata ca persoanele care iau un mic dejun substantial asimileaza cu aproximativ 100 calorii mai putin pe zi decat atunci cand nu mananca dimineata. Desi la prima vedere nu reprezinta mult, intr-un an echivaleaza cu 4,5 kilograme.

Micul dejun pare de asemenea sa diminueze efectul hormonilor care contribuie la cresterea in greutate. Un studiu din 2002 a descoperit o legatura intre cerealele consumate la micul dejun si un nivel scazut de cortizol, un hormon al stresului ce creste apetitul si favorizeaza acumularea de grasimi in jurul taliei.
Prin urmare, ce ar trebui sa mananci la micul dejun? Expertii considera ca este cel mai bine sa consumi fibre si proteine. Trupul trebuie sa depuna mai mult efort pentru digestia proteinelor decat a carbohidratilor, asa ca arde mai multe calorii in acest proces. Deoarece un mic dejun bogat in proteine si fibre e digerat mai incet decat unul bazat pe carbohidrati, nivelul de zahar din sange ramane constant, asa ca nu ti se mai face foame atat de repede.

Un studiu efectuat vreme de 12 ani pe mai mult de 74 000 de femei a constatat ca acelea care consumau cele mai multe fibre erau de doua ori mai putin predispuse sa ia in greutate decat cele care mancau cele mai putine. A incepe ziua cu fibre mentine nivelul zaharului din sange la nivel normal indiferent de ce mananci mai tarziu. Desigur, au si alte beneficii, precum scaderea riscului de a suferi de diabet, de boli de inima, un infarct sau cancer de colon.


12 tipuri de mic dejun
Cand mananci de dimineata, e mai putin probabil sa exagerezi mai tarziu. Renunta la gogosi si paine alba prajita in favoarea unui mic dejun ca acestea de mai jos, recomandate de specialisti. Fiecare include proteine si fibre, digerate mai incet decat carbohidratii, asa ca iti mentin satietatea si sanatatea. In plus, toate au mai putin de 400 calorii, care te vor mentine satula fara a te ingrasa.


Mar copt
Un mar, curatat si taiat felii, tinut in cuptorul cu microunde timp de aproximativ 3 minute, apoi adaugata o lingura de stafide, o lingura de migdale si o lingura de nuci maruntite sau macinate, cu 200 g de iaurt de vanilie degresat.
Informatii nutritionale: proteine: 12,2 g; carbohidrati: 47,6 g; zahar: 36 g; fibre: 6,4g.
Calorii: 362


Sandvis cu ou
Un albus de ou, maruntit, pe o briosa englezeasca de grau, cu 30 g de sunca si o felie de branza degresata.
Informatii nutritionale: proteine: 21 g; carbohidrati: 28 g; grasimi: 4,8g ; zahar: 6g; fibre: 4,4g.
Calorii: 336


Parfait de iaurt
230 g iaurt degresat in care amesteci 2 linguri de nuci si 120 g stafide.
Informatii nutritionale: proteine: 17,8 g; carbohidrati: 56 g; grasimi: 17,8g; zahar: 45,7 g; fibre: 4,4g.
Calorii: 335


Terci de ovaz
Terci de ovaz cu 1/2 pahar cu lapte, 2 linguri de nuci si o lingura de melasa (substanta siropoasa de culoare bruna, provenita de la extragerea zaharului din sfecla sau din trestie de zahar).
Informatii nutritionale: proteine: 11,5 g; carbohidrati: 50 g; grasimi: 8 g; zahar: 19 g; fibre: 6,1 g.
Calorii: 334


Sandvis de somon afumat
Un corn cu 60 g somon afumat (sau 60 g somon din conserva), 2 linguri de crema de branza si 2 felii de rosie.
Informatii nutritionale: proteine: 21 g; carbohidrati: 42 g; grasimi: 8,7 g; zahar: 1,6 g; fibre: 2,9 g.
Calorii: 321


Quesadilla
2 felii de sunca presata si 60 g cascaval ras intr-o tortilla de porumb, incalzite intr-o tigaie pana cand cascavalul se inmoaie, plus 1 mar mic.
Informatii nutritionale: proteine: 25 g; carbohidrati: 32 g; grasimi: 7,5 g; zahar: 15 g; fibre: 4,3 g.
Calorii: 293


Mar cu unt de arahide
1 mar feliat si uns cu 2 linguri de unt de arahide.
Informatii nutritionale: proteine: 8,4 g; carbohidrati: 25,7 g; grasimi: 16 g; zahar: 16,5 g; fibre: 5,1 g.
Calorii: 260


Gofre si iaurt
2 gofre din grau integral cu 120 g iaurt de fructe degresat.
Informatii nutritionale: proteine: 9,4 g; carbohidrati: 49 g; grasimi: 3,4 g; zahar: 25,5 g; fibre: 6 g.
Calorii: 259


Shake de fructe
120 g lapte cu 120 g iaurt degresat si 120 g fructe bace (de exemplu, cirese, struguri, afine, stafide etc).
Informatii nutritionale: proteine: 9,6g; carbohidrati: 46 g; grasimi: 2,3 g; zahar: 40,6 g; fibre: 2 g.
Calorii: 236


Cereale cu fructe
175 g fulgi de gereale, 1 banana mica, feliata, si 170 g lapte.
Informatii nutritionale: proteine: 9,8 g; carbohidrati: 44,8 g; zahar: 34,5 g; fibre: 5,2g.
Calorii: 212


Burrito pentru micul dejun
2 albusuri de ou amestecate cu 30 g branza degresata si 2 linguri de salsa, invelite intr-o tortilla de grau integral.
Informatii nutritionale: proteine: 22,7 g; carbohidrati: 12 g; grasimi: 7,4 g; zahar: 0,4 g; fibre: 1,2 g.
Calorii: 187


Mar cu branza
1 mar cu 60 g branza degresata.
Informatii nutritionale: proteine: 14,4 g; carbohidrati: 20 g; grasimi: 4,2 g; zahar: 14,3 g; fibre: 4 g.
Calorii: 172

sursa:topsanatate.ro

Care sunt serviciile medicale de care beneficiez?

In conditiile in care sunteti asigurat conform Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin casele teritoriale, va ofera urmatoarele servicii:

SERVICII DE MEDICINA PRIMARA (acordate de medicul de familie)
• Asiguratii beneficiaza de pachetul de baza care cuprinde servicii medicale profilactice si curative, alte servicii medicale conform competentelor medicului de familie, servicii medicale pentru situatii de urgenta, si de eliberarea de acte medicale. Asiguratul are obligatia sa se inscrie pe lista de pacienti a unui medic de familie;
• Medicul de familie prescrie medicamente cu sau fara contributie personala, atat in limita competentei proprii, cat si pe baza recomandarii scrise a medicului specialist; elibereaza trimiteri pentru consultatii la medicii specialisti si pentru internarea in spital; elibereaza trimiteri pentru efectuarea de investigatii paraclinice (analize medicale) si interpreteaza investigatiile;
• Persoanele asigurate facultativ beneficiaza de servicii medicale pentru situatii de urgenta si pentru depistarea de boli cu potential endemo-epidemic, de supraveghere a gravidei si imunizari conform programului national;
• Medicul de familie acorda persoanelor neasigurate servicii medicale pentru situatii de urgenta si pentru depistarea de boli cu potential endemo-epidemic.

ASISTENTA MEDICALA DE SPECIALITATE IN AMBULATORII CLINICE (acordate de medicul specialist)
• Asiguratii beneficiaza de pachetul de baza de servicii medicale de specialitate in ambulatoriu, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie sau de alt medic specialist, cu exceptia urgentelor si afectiunilor confirmate;
• Pentru stabilirea diagnosticului, in cazul urgentelor medico-chirurgicale si al afectiunilor in care au fost epuizate toate celelalte posibilitati de explorare, pot fi recomandate servicii medicale de inalta performanta (CT, RMN, scintigrafie etc.);
• Medicul de specialitate din ambulatoriu recomanda realizarea de investigatii paraclinice si prescrie medicamente cu si fara contributie personala;
• Persoanele care se asigura facultativ beneficiaza de servicii medicale de specialitate in ambulatoriu pentru constatarea situatiei de urgenta si pentru depistarea de boli cu potential endemo-epidemic. Copii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de serviciile medicale incluse in pachetul de baza;
• Persoanele neasigurate beneficiaza de servicii medicale de specialitate in ambulatoriu pentru constatarea situatiei de urgenta si pentru depistarea de boli cu potential endemo-epidemic.

SERVICII MEDICALE SPITALICESTI

Pachetul de baza, acordat persoanelor asigurate, include serviciile spitalicesti pentru patologia care necesita internare (cazuri acute, cazuri cronice, alte situatii justificate) si serviciile spitalicesti care nu necesita internare, prestate in regim de spitalizare de zi;
Internarea in spital se face pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie sau medicul specialist din ambulatoriu (in cazurile de urgenta nu este necesar biletul de trimitere) si a documentului care dovedeste calitatea de asigurat a persoanei;
De asemenea, se deconteaza serviciile medicale acordate in cadrul unitatilor medico-sociale;
Pentru urgente medico-chirurgicale si in cazul bolilor cu potential endemo-epidemic, persoanele care se asigura facultativ beneficiaza de servicii spitalicesti gratuit pana la rezolvarea completa a cazului, iar persoanele neasigurate pana la rezolvarea urgentei.

SERVICII MEDICALE PARACLINICE (analize medicale de laborator)
• La recomandarea medicului de familie si a medicului de specialitate din ambulatoriu, asiguratii au dreptul la investigatii paraclinice in ambulatoriu (analize de laborator, ecografii, radiografii, EKG, EEG, tomografii, RMN, scintigrafii, etc.), fara contributie personala, incluse in pachetul de baza;
• Femeile gravide si copii in varsta de pana la 18 ani, asigurati facultativ, beneficiaza de investigatii paraclicice in ambulatoriu, fara co-plata, la recomandarea medicului de familie sau a medicului de specialitate din ambulatoriu.

SERVICII DE MEDICINA DENTARA (servicii stomatologice)
• Asiguratii in varsta de peste 18 ani beneficiaza de serviciile medicale preventive si tratamentele de medicina dentara incluse in pachetul de baza, decontate de casele teritoriale in cote de 40%, 60% si 100%, in functie de tipul acestora;
• Serviciile medicale de pedodontie si ortodontie, precum si serviciile medicale preventive si tratamentele stomatologice incluse in pachetul de baza acordate copiilor sub 18 ani sunt decontate 100% de casele teritoriale;
• Serviciile de medicina dentara de urgenta, respectiv pachetul minimal, se acorda oricarei persoane indiferent daca are sau nu calitatea de asigurat, fara co-plata din partea acesteia;
• Persoanele care se asigura facultativ beneficiaza de serviciile medicale de medicina dentara de urgenta, cu exceptia copiilor in varsta de pana la 18 ani, care beneficiaza de serviciile medicale de medicina dentara incluse in pachetul de baza.

MEDICAMENTE CU SI FARA CONTRIBUTIE PERSONALA (medicamente compensate si gratuite)
• Persoanele asigurate beneficiaza de medicamente cu sau fara contributie personala, in tratamentul ambulatoriu, prescrise de catre medicii de familie si de catre medici specialisti;
• La o consultatie, pentru fiecare afectiune, pot fi prescrise 1-3 medicamente (exceptie fac copiii cu varste intre 0-12 luni si bolnavii inclusi in programele de sanatate, pentru care numarul de medicamente corespunde schemei terapeutice);
• Medicamentele cu si fara contributie personala se prescriu pentru 3-5 zile in afectiuni acute, 8-10 zile in afectiuni subacute, si pana la 30 de zile in afectiuni cronice (si pana la 60 de zile pentru diagnosticul de diabet zaharat);
• Prescriptia medicala pentru afectiunile acute si subacute este valabila 24 de ore in mediul urban;
• Prescriptia medicala care se elibereaza la externarea din spital cuprinde medicatia pentru maxim 30 de zile;
• Asiguratii beneficiaza de medicamente compensate in proportie de 50%, 90% si 100%;
• Se suporta medicamentele fara contributie personala, conform prevederilor legale in vigoare, pentru copii cu varste cuprinse intre 0 - 18 ani; tineri intre 18 - 26 ani daca sunt elevi, studenti sau ucenici; gravide si lauze; persoane prevazute in legi speciale; persoane diagnosticate cu boli care beneficiaza de gratuitate;

DISPOZITIVE MEDICALE (orteze si proteze)
• Asiguratii au dreptul la dispozitive medicale destinate recuperarii unor deficiente organice sau fiziologice - pentru corectarea vazului, auzului, protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate, cu sau fara contributie personala.
• Dispozitivele medicale se acorda la recomandarea medicului de specialitate si cu aprobarea caselor teritoriale.
• Diferenta dintre pretul de vanzare si pretul de referinta suportat de casele teritoriale va fi achitata de catre asigurat direct furnizorului de dispozitive medicale.

ALTE SERVICII MEDICALE INCLUSE IN ASIGURAREA SOCIALA DE SANATATE
• Servicii medicale de urgenta si transport sanitar;
• Ingrijiri medicale la domiciliu;
• Servicii medicale de recuperare a sanatatii.

SERVICII MEDICALE DE URGENTA PE TERITORIUL ORICARUI STAT EUROPEAN

In baza Cardului European de Asigurari Sociale de Sanatate sau a Certificatului Provizoriu de Inlocuire a Cardului European de Asigurari Sociale de Sanatate beneficiati de asigurare de sanatate pe teritoriul Uniunii Europene.

SERVICII MEDICALE SUPORTATE DIN FONDUL NATIONAL UNIC DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

I. SERVICII MEDICALE PROFILACTICE
In scopul prevenirii imbolnavirilor, al depistarii precoce a bolii si al pastrarii sanatatii, asiguratii, direct sau prin intermediul medicilor cu care casele de asigurari se afla in relatii contractuale, vor fi informati permanent de catre casele de asigurari asupra mijloacelor de pastrare a sanatatii, de reducere si de evitare a cauzelor de imbolnavire si asupra pericolelor la care se expun in cazul consumului de droguri, alcool si tutun.

Serviciile medicale profilactice suportate din fond sunt urmatoarele:
a) monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, indiferent de statutul de asigurat al femeii;
b) urmarirea dezvoltarii fizice si psihomotorii a sugarului si a copilului;
c) controalele periodice pentru depistarea bolilor ce pot avea consecinte majore in morbiditate si mortalitate;
d) servicii medicale din cadrul programului national de imunizari;
e) servicii de planificare familiala, indiferent de statutul de asigurat al femeii.

Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta din fond, astfel:
a) trimestrial, pentru copiii pana la varsta de 18 ani, individual sau prin formarea de grupe de profilaxie, fie la gradinita, fie la institutiile de invatamant preuniversitar;
b) de doua ori pe an, pentru tinerii in varsta de la 18 ani pana la 26 de ani, daca sunt elevi, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca.

Asiguratii in varsta de peste 18 ani au dreptul la control medical pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate si mortalitate, in conditiile stabilite prin contractul-cadru.

II. SERVICII MEDICALE CURATIVE
Asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei, dupa caz.
Tratamentul medical se aplica de catre medici sau asistenti medicali si de alt personal sanitar, la indicatia si sub supravegherea medicului.

Serviciile medicale curative ale caror costuri sunt suportate din fond sunt:
a) serviciile medicale de urgenta;
b) serviciile medicale acordate persoanei bolnave pana la diagnosticarea afectiunii: anamneza, examen clinic, examene de investigatii paraclinice;
c) tratamentul medical, chirurgical si unele proceduri de recuperare;
d) prescrierea tratamentului necesar vindecarii, inclusiv indicatiile privind regimul de viata si munca, precum si igieno-dietetic.

Asiguratii au dreptul la asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie la indicatia medicului de familie, in conditiile contractului-cadru. Asiguratii primesc asistenta medicala de specialitate in spitale autorizate si evaluate.
Serviciile spitalicesti se acorda prin spitalizare si cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau tratament chirurgical, ingrijire, recuperare, medicamente si materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare si masa.
Asistenta medicala de recuperare se acorda pentru o perioada de timp si dupa un ritm stabilite de medicul curant in unitati sanitare autorizate si evaluate. Servicii si ingrijiri medicale la domiciliu se acorda de furnizori evaluati si autorizati in acest sens.
Serviciile medicale stomatologice se acorda de catre medicul de medicina dentara in cabinete medicale autorizate si evaluate conform legii.
Asiguratii beneficiaza de tratamente stomatologice care se suporta din fond in conditiile stabilite prin contractul-cadru.

Medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice

Asiguratii beneficiaza de medicamente cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala pentru medicamentele cuprinse in Lista de medicamente. Modalitatile de prescriere si eliberare a medicamentelor se prevad in contractul-cadru.

Contravaloarea medicamentelor prescrise pentru femeile gravide si lauze, precum si pentru copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca, se suporta din fond, la nivelul pretului de referinta sau al pretului de decontare.

Se suporta din fond, la nivelul pretului de referinta, in conditiile contractului-cadru, valoarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul afectiunilor urmatoarelor categorii de persoane:
a) persoane ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 (persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare), Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 si Legea nr. 189/2000 (persoanele persecutate de catre regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive entice), Legea nr. 44/1994 (veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi), Legea nr. 309/2002 (persoanele care au efectuat stagiul militar in cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii in perioada 1950 - 1961), art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 341/2004 (luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989);
b) persoanele cu handicap ale caror drepturi sunt stabilite in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Asiguratii au dreptul la materiale sanitare si dispozitive medicale pentru corectarea vazului, auzului, pentru protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate, in scopul protezarii unor deficiente organice sau fiziologice, pentru o perioada determinata sau nedeterminata, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie personala, in conditiile prevazute in contractul-cadru.

Asiguratii beneficiaza de proceduri fizioterapeutice, pe baza recomandarilor medicale, cu sau fara contributie personala, in conditiile prevazute in contractul-cadru.

Servicii medicale de ingrijiri la domiciliu si alte servicii speciale
Asiguratii au dreptul sa primeasca unele servicii de ingrijiri medicale la domiciliu acordate de un furnizor autorizat si evaluat in conditiile legii.

Serviciile de transport sanitar necesare pentru realizarea unui serviciu medical pentru asigurat, se suporta din fond.
Asiguratii au dreptul la transport sanitar in urmatoarele situatii:
a) urgente medico-chirurgicale;
b) cazurile prevazute in contractul-cadru.

SERVICIILE CARE NU SUNT DECONTATE DIN FOND

Contravaloarea acestora fiind suportata de asigurat, de unitatile care le solicita sau alte surse, dupa caz, sunt:
a) servicii medicale acordate in caz de boli profesionale, accidente de munca si sportive, asistenta medicala la locul de munca, asistenta medicala a sportivilor;
b) unele servicii medicale de inalta performanta;
c) unele servicii de asistenta stomatologica;
d) servicii hoteliere cu grad inalt de confort;
e) corectii estetice efectuate persoanelor cu varsta de peste 18 ani;
f) unele medicamente, materiale sanitare si tipuri de transport;
g) eliberarea actelor medicale solicitate de autoritatile care prin activitatea lor au dreptul sa cunoasca starea de sanatate a asiguratilor;
h) fertilizare in vitro;
i) transplantul de organe si tesuturi, cu exceptia cazurilor prevazute in Programul National, aprobat de Agentia Nationala de Transplant si CNAS;
j) asistenta medicala la cerere;
k) contravaloarea unor materiale necesare corectarii vazului si auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere;
l) contributia personala din pretul medicamentelor, a unor servicii medicale si a dispozitivelor medicale;
m) serviciile medicale solicitate de asigurat;
n) unele proceduri de recuperare si de fizioterapie;
o) serviciile nemedicale efectuate in unitati medico-sociale;
p) serviciile acordate in cadrul sectiilor/clinicilor de boli profesionale si cabinetelor de medicina a muncii;
q) servicii hoteliere solicitate de pacientii a caror afectiuni se trateaza in spitalizare de zi.
Servicii medicale acordate asiguratilor pe teritoriul altor state

Persoanele asigurate in sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania, aflate pe teritoriul statelor cu care Romania a incheiat documente internationale cu prevederi in domeniul sanatatii, beneficiaza de servicii medicale pe teritoriul acestor state, in conditiile prevazute de respectivele documente internationale.

Rambursarea cheltuielilor ocazionate de acordarea serviciilor medicale in baza documentelor internationale cu prevederi in domeniul sanatatii la care Romania este parte, este efectuata de casele de asigurari de sanatate prin intermediul CNAS.

sursa:sfatulmedicului.ro

ADHD- o problema sau o pseudo-problema?

ADHD este o tulburare comportamentala manifestata prin imposibilitatea copiilor de a se concentra asupra unei indeletniciri anume. Este o problema medicala ce debuteaza in copilarie si, daca nu este descoperita si tratata corespunzator, se poate extinde in timp, afectand si viata adulta. In lipsa unui tratament corespunzator poate avea consecinte nefavorabile asupra activitatilor scolare, casnice, profesionale sau relatiilor interumane.

Simptome

ADHD are 3 simptome majore, pe baza carora poate fi usor recunoscuta:
Neatentia - este cel mai comun simptom, acesteia adaugandu-i-se in timp, incapacitatea de concentrare, de ordonare a activitatilor precum si probleme majore de memorie. Sarcinile si indatoririle profesionale sunt indeplinite cu deosebita greutate.
Impulsivitatea - adultii suferind de ADHD nu sunt capabili sa mentina aceeasi slujba pentru mult timp, au tendinta de a cheltui banii fara masura si nu se pot dedica unor relatii socio-afective de lunga durata.
Hiperactivitatea - aceasta stare este resimtita in mod acut de copii. Adultii o percep ca pe o neliniste permanenta, care nu le permite sa desfasoare activitati relaxante si linistitoare, precum cititul.
Studii recente au demonstrat ca 60% din copiii cu ADHD sufera de aceasta conditie si in perioada adulta (in SUA, de exemplu, sunt diagnosticate 8 milioane de persoane adulte cu aceasta tulburare).
ADHD este o boala ce prezinta componenta genetica, cercetarile actuale in domeniu vizand descoperirea exacta a genei implicate. Se pare ca exista o relatie de tip cauza-efect intre ADHD si fumatul sau consumul de alcool in timpul sarcinii. Diagnosticul se pune de obicei intre varsta de 6-12 ani, moment in care simptomatologia devine deranjanta si evidenta atat pentru copilul ajuns la scoala, cat si pentru cei din jurul sau. Procentul ADHD diagnosticat in timpul vietii adulte este, din acest motiv, destul de redus.
ADHD- manifestari la adulti
Persoanele adulte suferind de aceasta tulburare au probleme in a-si aminti diverse informatii, a se concentra si a urma indicatii, in a-si organiza diferite activitati sau in a duce la indeplinit sarcini inainte de termene limita. Daca aceste probleme nu sunt rezolvate corespunzator, se pot ivi complicatii de ordin psihologic, cu implicatii emotionale, sociale si comportamentale. Nu este exclusa nici aparitia episoadelor de depresie sau anxietate.

Date statistice

- 3-5% din copiii de varsta scolara sunt afectati de aceasta tulburare, iar dintre acestia, aproximativ 60% resimt boala si la varsta adulta; in SUA, de exemplu, 3-7% din copii sufera de ADHD
- 1-5% din adulti se pare ca sufera de ADHD
- sexul masculin este mai frecvent afectat in copilarie (rata variind, in functie de tipul clinic al bolii intre 2:1 si chiar 9:1), in timp ce in cazul adultilor, afectarea sexelor este similara
- simptomul caracteristic fetelor este neatentia.

Problemele pacientilor cu ADHD

Problemele pe care le implica ADHD sunt atat rezultatul direct al acestei tulburari comportamentale, cat si consecinte ale unui tratament inadecvat sau ale unor dificultati de acomodare a pacientilor cu boala si includ:
- memorie deficitara
- anxietate
- respect de sine scazut
- probleme de angajament
- furie gresit controlata
- impulsivitate
- diverse abuzuri si dependente de substante nocive
- capacitate organizatorica deficitara
- apatie cronica
- incapacitate de concentrare
- tulburari de dispozitie
- depresie
- probleme de adaptare sociala.
Intensitatea acestor probleme variaza de la medie la severa, iar prezenta lor poate fi continua, afectand calitatea vietii individului in mod grav si chiar irecuperabil, sau poate fi vorba doar de manifestari episodice. Exista adulti care prezinta o capacitate mai mare de concentrare, in ciuda existentei ADHD ca boala de fond, in conditiile in care sunt foarte interesati si entuziasmati de activitatile intreprinse. In schimb, altii au dificultati grave de focalizare a atentiei, indiferent de situatie. Exista cazuri in care indivizii afectati sunt retrasi si evita compania persoanelor din jur, devenind antisociali, sau, din contra, sunt hipersociabili si nu pot tolera singuratatea.
ADHD si afectarea activitatii scolare
Adultii suferind de ADHD pot prezenta:
- rezultate academice modeste sau chiar slabe, sub medie, in antecedente
- probleme de conduita si purtare in timpul orelor de curs, impotriva lor fiind luate adesea masuri punitiv-disciplinare
- abandon scolar sau necesitatea de a repeta una sau mai multe clase.
ADHD si afectarea activitatii profesionale
Adultii cu ADHD sunt predispusi:
- sa isi schimbe locul de munca frecvent si sa aiba rezultate nesatisfacatoare la slujba
- sa nu aiba impliniri profesionale notabile, sau avansari de-a lungul carierei.
ADHD si afectarea activitatilor sociale
S-a observat ca indivizii cu ADHD :
- au un nivel socio-economic mai redus fata de populatia generala
- au tendinta de a incalca legea mai usor: primesc numeroase amenzi de circulatie, li se suspenda permisul de conducere mai frecvent, sunt implicati in accidente rutiere
- folosesc substante stupefiante ilegale
- fumeaza si asociaza si alti factori de risc pentru sanatate
- recunosc si accepta mai frecvent ca populatia generala problemele de adaptare sociala cu care se confrunta.
ADHD si afectarea vietii afective
Adultii cu astfel de tulburari:
- au probleme in casnicie si de obicei trec prin mai multe mariaje
- au o incidenta mai mare a divorturilor si separarilor din cuplu.

Diagnostic

ADHD este o tulburare al carei diagnostic se stabileste, de obicei, in copilarie, la varsta scolara (6-12 ani). In acest interval semnele sunt cel mai usor de recunoscut la scoala, unde copilul nu este atent, deranjeaza desfasurarea cursurilor, este hiperactiv. ADHD este mai greu de diagnosticat sub 6 ani, simptomele putand sa apara si periodic in timpul dezvoltarii aparent normale a copilului. Specialistii inca nu au stabilit varsta la care simptomatologia atinge un maxim, astfel incat suspiciunea de ADHD sa fie mai intemeiata, insa au cazut de acord asupra faptului ca ADHD nu este o boala care sa se declanseze la varsta adulta.
In vederea diagnosticarii ADHD se pot face evaluari medicale care pot include:
- chestionare din care sa reiasa daca adultul suspectat a avut simptome de ADHD in timpul copilariei
- anamneze complete in care sa se insiste pe simptomatologia specifica ADHD si pe prezenta ei in antecedentele personale ale pacientului
- discutii cu parintii persoanei suspectate de ADHD si descoperirea semnelor specifice sau a unora mai putin specifice, cum ar fi enurezisul nocturn
- analizarea, pe cat posibil, a activitatii scolare a individului
- evidentierea episoadelor de abandon scolar, de lipsa nemotivata, de suspendare sau chiar exmatriculare.
In vederea stabilirii unui diagnostic cat mai exact al ADHD se recomanda efectuarea unui examen medical complet, in scopul excluderii altor cauze pentru simptomatologia actuala acuzata de catre pacient. Astfel, recomandarile specialistilor includ efectuarea:
- examenelor neurologice
- examenelor paraclinice implicand computer-tomograf, rezonanta magnetica nucleara, electro-encefalograma, hemoleucograma, dozarea hormonilor tiroidieni
- teste psiho-educationale (teste de inteligenta, aprecierea IQ-ului).
Un procent ridicat de adulti suferind de ADHD nu sunt diagnosticati si implicit, tratati corespunzator. ADHD este o tulburare cronica si daca este neglijata are consecinte dramatice asupra vietii individului, ducand la scaderea increderii in fortele proprii, frustrari multiple, insuccese profesionale, depresie, abuz de substante interzise. In vederea diagnosticarii ADHD la adulti se poate folosi WURS (Scala Wender-Utah), care consta intr-un test cu 25 de intrebari referitoare la copilarie (axate pe problemele si dificultatile legate de aceasta perioada). Scopul acestui test este de a evalua prezenta si eventual severitatea simptomelor ADHD in timpul copilariei.

Tratament

Pentru ADHD nu exista tratament curativ, ci doar tratament simptomatic. In cazul copiilor se folosesc, cu succes, pentru a controla simptomatologia, substante din clasa amfetaminelor si metilfenidatului. Studii recente au evidentiat efectele benefice pe care le are terapia combinata - constand in administrarea de medicamente, suport psihologic si terapia specifica adresata tulburarilor comportamentale.
Tratament medicamentos
In cazul adultilor, tratamentul nu prezinta diferente semnificative fata de cel adresat copiilor, clasele de medicamente eficiente fiind, in principiu, aceleasi.
In trecut, tratamentul de prima intentie era considerat a fi cel bazat pe substantele stimulante, iar studiile au demonstrat de-a lungul anilor ca aproximativ 2/3 din adultii care au beneficiat de acest tratament au raspuns favorabil, starea lor imbunatatindu-se considerabil. Exista totusi si unele dezavantaje in ceea ce priveste administrarea unor astfel de substante adultilor, ceea ce a impus folosirea lor cu mai multa precautie decat in trecut.
Majoritatea dezavantajelor deriva din faptul ca astfel de medicamente pot duce la aparitia dependentei, aceasta problema fiind intalnita din ce in ce mai des la pacienti. De asemenea, efectul unora dintre substante este de scurta durata, ceea ce impune administrarea mai multor doze zilnice, situatie care duce la scaderea compliantei la tratament. Exista persoane aflate sub tratament pentru ADHD care pot intampina probleme de concentrare cand incearca sa duca la bun sfarsit activitati precum treburile casnice, plata facturilor sau ajutatul copiilor la lectii, acestea facand parte din categoria efectelor nedorite ale medicamentelor. Alte reactii adverse includ tulburari ale somnului, pierderea apetitului, cefalee, epigastralgii, insa acestea scad in intensitate dupa cateva saptamani de la debutul tratamentului si pot fi controlate ajustand dozele medicamentelor.
Studii de data recenta au evidentiat ca aproximativ 58% dintre adultii diagnosticati cu ADHD au descris o imbunatatire a capacitatii de concentrre si o diminuare a starii de hiperactivitate pe fondul administrarii terapiei stimulante. In cazul in care aceasta are efecte adverse importante, ce nu pot fi diminuate nici prin ajustarea dozelor sau daca nu se dovedeste a fi eficienta, medicul curant poate recomanda pacientului administrarea de Atomoxetina, o substanta non-stimulanta, relativ recent aparuta. Medicamentul ce are la baza atomoxetina se poate elibera si fara prescriptie medicala, ceea ce faciliteaza accesul pacientului la el, acesta nefiind nevoit sa apeleze permanent la medic pentru eliberarea retetei.
In unele cazuri s-au constatat evolutii favorabile si in urma administrarii de antidepresive de tipul Bupropion sau antidepresive triciclice (imipramina, desipramina).
Exista persoane care folosesc in scop terapeutic metode care nu si-au dovedit eficienta, cum ar fi restrictii dietetice. Pacientii nu sunt sfatuiti sa apeleze la astfel de modalitati de tratament in detrimentul tratamentului medical conventional. Unele metode alternative pot chiar influenta negativ starea fizica si emotionala a pacientului. Folosirea unor astfel de procedee nu este doar dezavantajoasa, dar chiar periculoasa si treneaza instituirea tratamentului corect.
Tratament comportamental
Adultii suferind de ADHD pot beneficia, pe langa tratamentul medicamentos si de tratament specific tulburarilor de comportament induse de boala. Acesta poate include:
- strategii de a creste respectul de sine
- modalitati de relaxare si tehnici de a face fata stresului in vederea reducerii anxietatii
- strategii de organizare a activitatilor personale si profesionale
- metode de a spori eficienta la locul de munca si de a imbunatati relatiile inter-colegiale
- educarea familiei pacientului.
Studiile au demonstrat faptul ca terapia combinata (cea care asociaza tratamentul farmacologic, terapia individuala, educarea familiei, oferirea suportului psihologic si afectiv necesar) are rezultate superioare tratamentului medicamentos simplu, avand roluri importante in a creste increderea pacientului in fortele proprii si in a-l ajuta sa faca fata acestei tulburari.
Datorita faptului ca ADHD este o conditie patologica ce asociaza si alte probleme (tulburari de memorie, de invatare, anxietate, modificari comportamentale, tulburari obsesiv-compulsive, abuzuri de substante chimice), prima etapa esentiala a tratamentului se recomanda a fi evaluarea complexa a starii pacientului.

Managementul comportamentului psiho-social

Exista diverse strategii si concepte menite sa ajute persoanele afectate de ADHD sa faca fata acestei conditii medicale deosebite. In general, sfaturile specialistilor includ:
- Administrarea medicamentelor conform indicatiilor medicului. Aceasta recomandare este valabila pentru toate tratamentele, nu doar pentru cel de ADHD. Pacientul trebuie sa acorde atentie administrarii tratamentului - omiterea unei doze sau administrarea consecutiva a 2 sau mai multor doze, cu scopul de compensare poate avea efecte dintre cele mai periculoase. Se recomanda pacientilor ca, daca observa aparitia efectelor secundare sau a altor probleme de sanatate sa se adreseze cat mai repede medicului specialist.
- Organizarea si ordonarea - pacientilor le este indicat sa fie cat mai organizati. In vederea indeplinirii acestui obiectiv, pot face liste cu lucruri care trebuie indeplinite in anumite zile, pot seta alarma ceasului la orele la care au lucruri importante de realizat.
- Controlul comportamentului impulsiv si agresiv - strategia pentru a evita un astfel de comportament este simpla: pacientul este sfatuit sa numere pana la 10 in timp ce respira linistit si cat mai profund, ori de cate ori are tendinta de se enerva prea usor.
- Diminuarea distragerii atentiei in timpul zilei - in vederea imbunatatirii concentrarii asupra lucrurilor importante se recomanda incercarea de a reduce la maxim diferitele modalitati de distragere a atentiei. Fie ca este vorba de muzica, televizor, computer sau zgomot ambiental, acestea trebuie evitate pe cat posibil de-a lungul zilei.
- Focalizarea energiei in scopuri creative - persoanele cu ADHD au uneori mult mai multa energie decat cei din jur. Poate fi util pentru ele daca ar directiona aceasta energie intr-un hobby sau o alta activitate recreativa.
- Apelarea la ajutor - orice individ are nevoie, la un anumit moment al vietii sale, de ajutor. Tot ce trebuie sa faca este sa aiba curajul de a-l cere.
Viata cotidiana si ADHD
Fiind o suferinta cu debut in copilarie, majoritatea adultilor cu ADHD s-au adaptat acestei conditii, iar in cazul in care tulburarea este tratata corespunzator, iar pacientul este compliant la tratament, calitatea vietii sale se poate imbunatati simtitor, acesta putandu-si desfasura activitatile profesionale si personale ca orice membru activ al comunitatii in care se afla.

sursa:sfatulmedicului.ro

Quinoa: beneficii nutritionale

Quinoa este un aliment foarte nutritiv din America de Sud care era considerat, in trecut, aurul incasilor. Quinoa era considerata sacra si era folosita de catre incasi in ritualurile lor. Quinoa este un tip de cereala bogata in proteine si aminoacizi care poate inlocui cu usurinta orice tip de cereala. Acoperita de saponina care ii confera un gust amar, aceasta trebuie spalata inainte de preparare. Este bogata in proteine, fier, calciu, potasiu, cupru si ajuta la prevenirea diabetului de tip 2, astmului la copii, bolilor cardiovasculare, migrenelor si calculilor biliari.

Quinoa contine multe proteine. De fapt aceasta este o proteina complexa deoarece contine toti aminoacizii esentiali, in mod special lizina care este necesara organismului pentru cresterea si repararea tesuturilor. Aceasta are un continut ridicat de mangan care actioneaza ca antioxidant in organism, contribuind la eliminarea celulelor canceroase periculoase si a altor boli. Aceste semnite s-a dovedit a fi o sursa buna de magneziu care ajuta la tratarea durerilor de cap si a migrenelor prin relaxarea vaselor de sange si scade riscul de hipertensiune arteriala.

Riboflavina prezenta in quinoa reduce frecventa crizelor de migrena prin producerea de energie in cadrul metabolismului creierului si a celulelor musculare. Prezenta de potasiului si magneziului in quinoa previne infundarea arterelor. Quinoa are un continut scazut de grasimi saturate si colesterol ceea ce o transforma intr-un aliment ideal pentru un consumator care este interesat de propria sanatate. Quinoa este o sursa de calciu importanta petru cresterea dintilor si oaselor santoase si a pielii. Acest tip de cereala poate fi consumata de catre cei care sunt alergici la grau si sufera de boala celiaca, intrucat nu contine gluten. Quinoa este o sursa minunata de fibre benefice pentru organism care ajuta la golirea mai usoara si tonifierea colonului. Alimentul este bogat in carbohidrati, fiind o sursa eficienta pentru producerea energiei necesara copiilor si sportivilor. Quinoa are un nivel crescut de fibre insolubile care ajuta la evitarea formarii calculilor biliari, mai ales in cazul femeilor care sunt predispuse la acest lucru.

Atentionari

Quinoa nu este un aliment care predispune la alergii si nu contine cantitati importante de purine. Deoarece este un memmbru al familiei Amaranthaceae-Chenopodiaceae contine oxalat in stadii diferite de crestere. Persoanele carora li se recomanda sa restrictioneze oxalatul din dieta lor trebuie sa evite consumul de quinoa.

Indicatii pentru preparare

Semintele de quinoa au un strat de saponina care le confera un gust amar si din cauza caruia sunt destul de toxice. Acestea trebuie sa fie acoperite de apa minim 15 minute si clatite sub jet de apa rece pentru a se pastra aroma placuta si delicata. Inmuierea quinoa in apa ajuta la gatirea uniforma a acesteia. Puteti sa lasati quinoa in apa fierbinte timp de 5 minute daca nu dispuneti de timp. Cerealele pot fi preparate in acelasi mod ca si orezul fiert. Se fierbe o cana de quinoa in doua pahare de apa si se vor gati timp de 15 minute. Lasati-l deoparte pentru a absorbi apa. Semintele vor creste semnificativ in dimensiune si vor avea o textura gumoasa. Pentru gust adaugati sare si piper negru. Quinoa poate fi servita la micul dejun ca terciul de ovaz, cu nuci si fructe adaugate. Faina de quinoa poate fi adaugata la prajituri si briose pentru a le oferi un gust deosebit.

sursa:sfatulmedicului.ro

Prevenirea infectiilor de tract urinar

Infectiile de tract urinar sunt cauzate de bacterii si sunt pana la de 10 ori mai frecvente la femei decat la barbati. Peste 50% dintre femei vor suferi de cel putin o infectie urinara in timpul vietii lor si de cele mai multe ori va fi necesar sa apeleze la consultul medical si instituti tratamentul cu antibiotice. La aproximativ 30-40% dintre pacientii care au suferit de infectii de tract urinar, acestea reapar, intrucat se pare ca tratamentele utilizate actioneaza, intr-o prima faza dar efectul lor nu este de durata. Infectiile de tract urinar pot sa reapara atunci cand o femeie este infectata din nou cu alt tip de bacterii.

Semne si simptome

Principalele manifestari ale infectiilor urinare sunt:
- durere sau senzatie de arsura in timpul urinarii
- nevoia de a urina mai des ca de obicei
- necesitatea imperioasa de a urina
- sange sau puroi prezente in urina
- crampe sau dureri in abdomenul inferior
- frisoane sau febra
- miros puternic de urina
- durere in timpul actului sexual
- greata, varsaturi si stare generala de rau.

Cauze

Factorii de risc includ:
- un partener sexual nou sau mai multi parteneri sexuali
- contact sexual frecvent sau intens
- diabet
- sarcina
- prezenta bacteriei E coli
- infectia diagnosticata cu stafilococi saprofiti
- utilizarea de produse iritante
- utilizarea de contraceptive iritante, cum ar fi diafragmele si spermicidele
- folosirea pilulelor contraceptive
- utilizarea antibioticelor puternice
- un blocaj la nivelul tractului urinar (din cauze benigne sau maligne)
- un istoric de infectii de tract urinar, care au aparut la o perioada de mai putin de sase luni.

Simptomele infectiilor urinare pot sa includa urinare dureroasa si frecventa, febra, frisoane, dureri abdominale si de spate si mancarime. Din fericire, exista masuri practice care pot fi luate pentru evitarea acestor infectii.

Modalitati de prevenire

De cele mai multe ori, in cazul celor mai multe dintre persoane, infectiile vezicii urinare sunt provocate de bacteria E Coli. Simptomele specifice infectiilor de tract urinar includ durere la urinat, urinare frecventa, urina tulbure, de culoare rosiatica sau urina urat mirositoare, dureri abdominale si febra. Femeile sunt predispuse mai degraba decat barbatii la infectii ale tractului urinar. Din fericire, infectiile vezicii urinare sunt usor de tratat cu antibiotice. Se va consuma multa apa si se va merge la toaleta imediat ce apare senzatia de urinare pentru a se diminua posibilitatea aparitiei unei infectii urinare. Infectiile vezicii urinare nu reprezinta o problema atunci cand sunt tratate in mod corespunzator. Exista catiVa pasi simpli care trebuie urmati pentru a trata o infectie a vezicii urinare. Infectiile vezicii urinare nu sunt provocate doar de E Coli ci si de alte bacterii cum ar fi stafilococii saprofiti sau proteus mirabilis (care poate determina aparitia de pietre la rinichi).
Deseori bacteriile care circula de la colon la vezica spre uretra, declanseaza adesea infecti de tract urinar. Simptomele pot varia de la usoare la grave si includ dureri la urinare, senzatie de arsura in cazul urinarii, urinari dese scazute cantitativ, urina tulbure de culoare sangerie si urat mirositoare, febra.

Cistita se poate vindeca de la sine, dar adesea medicii prescriu antibiotice. Daca sunt tratate, nu rezulta complicatii, dar daca sunt ingnorate, infectia se poate raspandi la rinichi (pielonefrite).

Infectiile renale pot fi cauzate de aceeasi bacterie care provoaca infectiile vezicii urinare sau de catre unele dintre bacteriile prezente in sistemul circulator care provin de la alta infectie din organism. Uneori, infectiile renale rezulta in urma unei infectii netratate sau a unei infectii incorect tratate a vezicii urinare. O persoana cu o infectie la rinichi ar putea avea aceleasi simptome ca cea care are o infectie a vezicii urinare, dureri severe de spate si abdominale, febra mare (care depaseste 39 C) si dureaza mai mult de cateva zile, frisoane, varsaturi, piele inrosita si umeda, oboseala. Veste buna este ca tratamentul prompt si tintit cu antibiotice ajuta la tratarea infectiei. Simptomele infectiilor renale pot fi severe mai ales la persoanele in varsta care pot suferi inclusiv confuzie mentala.

Categorii de risc

- Infectii de tract urinar - Potrivit specialistilor, infectiile de tract urinar se manifesta mai frecvent la femei. Se considera ca aproximativ 20% dintre acestea au suferit sau vor suferi o infectie de tract urinar pe parcursul vietii lor si dintre acestea la aproximativ 80%, infectia se va repeta in mai putin de un an. Barbatii pot suferi de infectii de tract urinar dar acestea sunt deseori legate de obstructii cauzate de prostata marita.

De ce femeile sunt predispuse la infectiile urinare? Motivul este anatomia femeii. Femeile au uretra mai scurta ceea ce inseamna ca bacteriile ajung mai usor in uretra. In plus, la femeile insarcinate modificarile hormonale sunt cele care contribuie la o incidenta mai mare a infectiilor de tract urinar. Femeile care folosesc diafragma, au un risc mai crescut decat alte femei de a suferi de infectii de tract urinar. Indiferent de sex, orice persoana care foloseste un cateter urinar o perioada indelungata de timp, al carui sistem imunitar a inregistrat modificari sau are pietre la rinichi ce poate bloca fluxul urinar are un risc major de a manifesta cistita si alte tipuri de infectii de tract urinar.

- Infectii ale rinichilor - Persoanele in varsta si cele cu un sistem imunitar slabit sunt deosebit de sensibile la aparitia pielonefritei, cum sunt si cele care sufera de infectii recurente de tract urinar sau istoric de tract urinar obstructionat, cum ar fi pietrele la rinichi.. Majoritatea persoanelor care sufera de infectii de tract urinar care urmeaza tratament prompt nu vor manifesta pielonefrite.

Profilaxie

1. Masuri de aparare impotriva infectiilor vezicii urinare
Vestea buna este ca pot fi facute modificari destul de simple si eficiente in stilul de viata care sa previna aparitia infectiilor fungice. Incercati urmatoarele sfaturi simple pentru a evita infectiile de tract urinar:

- Beti suc de afine si de merisor care lupta impotriva infectiilor vezicii urinare. La fel de bune sunt unele dintre sucurile de citrice. Vitamina C din sucurile de citrice poate combate infectiile de tract urinar in acelasi mod ca si sucurile de afine si merisor. Un efect benefic il are si folosirea de acidofilus sau de iaurturi cu bacterii probiotice care contribuie inclusiv la refacerea echilibrului microflorei tractului gastro-intestinal.

- Consumati cat mai multe lichide. Consumul unei cantitati importante de apa, va stimula urinarea si va ajuta la eliminarea bacteriilor din organism. In acest mod va trebui sa mergeti cat mai des la baie, mai ales daca aveti tendinta sa asteptati.

- Mergeti la baie atunci cand trebuie. Faceti un efort si mergeti la toaleta de fiecare data cand apare senzatia de urinat, fara sa mai amanati.

- Practicati sexul protejat. Urinarea inainte si dupa actul sexual poate ajuta la indepartarea bacteriilor si va reduce drastic posibilitatea de a avea o infectie urinara. Unii medici prescriu o singura pastila de antibiotic ce urmeaza sa fie luata imediat dupa actul sexual si golirea vezicii urinare a femeii care manifesta cistita in mod frecvent.

- Feriti-va de anumite metode contraceptive. Folosirea diafragmei sau a spermicidelor care contin nonoxynol-9 ar putea predispune la dezvoltarea de infectii urinare. Daca suferiti de infectii frecvente de tract urinar, solicitati medicului sa va recomanda alte tipuri de contraceptive. De asemenea, utilizarea anumitor tipuri de contraceptive orale, pe termen lung ar putea favoriza aparitia aceste infectii micotice si determina multiplicarea candidozei.

- Acordati atentie regulilor de igiena. Femeile ar trebui sa se stearga intotdeauna dupa folosirea toaletei din fata in spate pentru a evita transferul bacteriilor de la colon la uretra. Daca sunteti predispuse la infectii urinare faceti mai degraba dusuri decat bai si spalati usor zona vaginala si anala, la suprafata, cu un sapun delicat. Evitati spray-urile feminine de igiena si spalaturile interne. Incercati sa nu va spalati cu apa foarte fierbinte.

2. Masuri de aparare impotriva infectiilor renale

Aplicarea masurilor de baza pentru tratamentul infectiilor urinare, de indata ce apar primele simptome, este cel mai bun mod de a evita pielonefrita. In cazul in care manifestarile specifice infectiilor nu sunt tratate, apar complicatii, inclusiv infectiile renale.

In plus, in cazul acestoara apar febra crescuta, durerile de spate (in zona rinichilor), urinarea in timpul noptii, greata, varsaturi.

Infectiile fungice vaginale

Candidoza este o infectie cauzata de candida albicans. Desi aceasta este prezenta in mod normal in organism, in cazul in care se produce un dezechilibru, ciuperca se multiplica rapid si provoaca simptome ale candidozei vaginale. O infectie vaginala ce se dezvolta in interiorul vaginului si in jurul deschiderii vaginale, candida albicans incepe sa se multiplice rapid. Infectia provoaca mancarime intensa, iritatie in zona vaginala si in exteriorul acesteia, secretii albicioase, durere si roseata si dureri in timpul urinarii. Toate aceste simptome se accentueaza in timpul si dupa contactul sexual. De asemenea, vulva ar putea fi rosie si umflata. Este indicat si recomandat sa se consulte medicul imediat cum apare suspiciunea de infectie. Femeile care sufera de infectii vaginale fungice repetate, le pot trata intr-un mod satisfacator cu creme si medicamente eliberate fara prescriptie medicala.

Categorii de risc

Majoritatea femeilor ar putea dezvolta cel putin o data candidoza vaginala la varsta adulta. Gravidele care au un sistem imunitar slabit sau persoanele de sex feminin care sufera de afectiuni cronice precum diabetul zaharat, au un risc crescut de a manifesta candidoza. De asemenea, un risc crescut de a manifesta candidoza genitala il inregistreaza persoanele de sex feminin care folosesc antibiotice cu spectru larg sau corticosteroizi, intrucat acestea pot distruge bacteriile bune si permit candidei albicans sa se multiplice. Pentru evitarea acestui fenomen, multi medici recomanda ca tratamentul cu antibiotice sau corticosteroizi sa fie insotit de medicamente antimicotice sau probiotice.

Masuri naturale de aparare impotriva infectiilor vaginale

Exista mai multe masuri care pot fi luate pentru a preveni o reaparitie a candidozei vaginale. In primul rand trebuie sa pastrati zona vaginala curata si uscata - folositi sapun fara parfum, nu utilizati spray-uri si nu faceti spalaturi intime. Chiar si in urma folosirii unui simplu detergent parfumat de rufe pot ramane reziduuri pe lenjerie care ar putea irita zona vaginala si ar putea stimula supraproductia de candida albicans. Evitati purtarea de haine stranse si optati pentru lenjeria de corp din bumbac, mai degraba decat din nailon.
Dresurile pot mentine umiditatea si ar fi indicat sa nu se poarte daca doriti sa preveniti aparitia infectiilor fungice. Modificarile din timpul sarcinii, inclusiv cele hormonale pot declansa deseori infectii fungice, de aceea in timpul sarcinii trebuie sa se acorde o importanta speciala, pastrarii uscate a zonei vaginale.
Este recomandat sa se solicite sfatul medicului ca tratamentul cu antibiotice sa fie insotit de medicamente antifungice care sa previna aparitia infectiilor fungice. Dupa inot sau dupa exercitii fizice, schimbati cat mai repede hainele umede si uscati bine zona vaginala. In cazul in care episoadele de candida albicans sunt frevente, iar simptomele sunt destul de intense, ar putea fi necesar ca si partenerul sa urmeze tratament.

sursa:sfatulmedicului.ro

Cum prevenim toxiinfectia alimentara provocata de consumul de oua

Ouale trebuie sa fie depozitate in mod corespunzator, in scopul de a se evita aparitia anumitor boli sau a intoxicatiei alimentare. Multe frigidere sunt dotate cu suporturi speciale pentru oua, care se afla pe usa frigiderului. In realitate, aceste rafturile nu sunt recomandate pentru pastrarea oualor, deoarece usa este cea mai calda locatie din interiorul frigiderului.

Cele mai bune modalitati de a pastra ouale

Uitati de acele dispozitive special concepute pentru depozitarea oualelor in frigider si urmati in schimb, urmatorii pasi:

1. Pastrati ouale in cutia lor de carton originala si asezati-le in cea mai rece parte a frigiderului.
2. Verificati data de expirare. In cazul in care este depasita, este important sa le aruncati.
3. Daca aveti mai multe oua decat stiti ca puteti sa consumati intr-un anumit interval de timp, congelati-le. Ouale se vor pastra pana la un an in cazul in care sunt congelate.
4. Turnati ouale intr-un vas conceput pentru congelator, bateti-le energic pana cand sunt omogen amestecate, sigilati-le bine, iar apoi introduceti-le in congelator.
5. Tinute in frigider, ouale crude pot ramane nealterate timp de 3 saptamani, in timp ce ouale fierte (cu sau fara coaja) timp de o saptamana.

Ce se intampla daca mancati un ou crud

Ouale sunt o sursa buna de proteine, ceea ce le face alimente foarte populare. In timp ce unele diete sustin consumul de oua crude, in practica acest lucru poate fi riscant. Persoanele care consuma astfel ouale se expun unui risc destul de mare de infectie cu Salmonella, o boala a carei bacterii afecteaza sistemul digestiv. Cele mai multe beneficii pot fi obtinute in urma consumului de oua bine fierte.

- Infectia cu Salmonella - Daca beti oua crude sau consumati alte produse pe baza de oua crude, este posibil sa contactati bacteria Salmonella. Primele simptome ale infectiei cu salmonella includ diaree, dureri abdominale si febra, urmate de deshidratare in urma scaunului diareic repetat, manifestari extrem de periculoase pentru copiii mici, persoanele in varsta sau pentru cei cu un sistem imunitar suprimat. De cele mai multe ori, infectia cu Salmonella va evolua in termen de cateva zile. Daca ati consumat produse din oua crude si manifestati aceste simptome, contactati urgent medicul pentru sfaturi si tratament.

Evitati ouale contaminate

Pentru a reduce riscul sa contactati bacteria Salmonella, verificati cutia pe care urmeaza sa o cumparati pentru a va asigura ca ouale nu au depasit perioada de valabilitate si nu cumparati o cutie care contine oua crapate sau murdare. Unele magazine au spre vanzare oua pasteurizate. Acest lucru inseamna ca ouale au fost trecute printr-un proces de incalzire la o anumita temperatura, indeajuns sa omoare bacteriile dar nu suficient sa fiarba oul. Ouale pasteurizate sunt de obicei, etichetate ca atare.

Evitati infectarea

Odata ce ati ajuns cu ouale acasa, puneti-le imediat in frigider si pastrati-le acolo pana cand sunteti gata sa le gatiti si consumati. In cazul in care le gatiti, spalati-va pe maini dupa ce ati spart coaja oului, si de asemenea, spalati cu apa calda si sapun bolurile sau obiectele casnice care au atins coaja de ou. Daca utilizati ouale intr-o reteta culinara, asigurati-va ca produsul finit este incalzit la cel putin 72 de grade Celsius.

Greseli comune

Uneori, s-ar putea sa nu realizati ca sunteti consumatori de oua crude. Nu gustati blaturi de tort sau aluaturi de prajituri care contin oua crude, inainte da a fi coapte. Anumite retete contin oua crude daca sunt pregatite acasa. Aceste produse includ crema de tiramisu, maioneza, sosul de salata Cezar, sosul olandez si lichiorul de oua. Daca ati cumparat aceste produse de la magazinul alimentar, interesati-ca daca acestea contin oua crude.

Nu consumati oua expirate

Multi experti in sanatate atribuie oualor titlul de super-aliment. Dotate cu proteine si vitamine, ouale sunt un tip sanatos de hrana oricare ar fi dieta pe care o urmati. Datorita reglementarilor moderne ale produselor alimentare, ouale pot fi consumate in conditii de siguranta. Ar trebui totusi sa fiti constienti de posibilitatea ca unele oua sa fie infectate cu Salmonella sau alte bacterii. Atunci cand sunt depozitate in mod corespunzator, ouale proaspete, sunt inca sigure de a fi consumate 4 pana la 5 saptamani dupa data expirarii de pe ambalaj. Nu toate cutiile contin data de expirare, amintiti-va deci, sa verificati intodeauna culoarea, consistenta si mirosul oualelor, dupa ce le spargeti coaja.

Salmonella

Conform unor studii de specialitate, exista in intreaga lume peste 2300 de tipuri de Salmonella, care pot provoca infectii intestinale, diaree si alte boli digestive ce pot dura pana la o saptamana. In timp ce invelisul exterior al unui ou actioneaza ca o bariera de protectie, bacteria poate ajunge totusi pana in interiorul oului si il poate infecta. Salmonella enteritidis - un tip comun de Salmonella - se poate dezvolta atat in galbenusul si albusul de ou, motiv pentru care nu este indicat consumul de oua crude.

Bacteria oualor alterate

Ca toate alimentele organice, ouale neconsumate se vor strica in cele din urma, mai ales daca data de expirare a trecut de ceva timp. Puteti identifica un ou stricat dupa aspectul si mirosul neplacut. Cel mai intalnit tip de bacterie din ouale alterate este Pseudomonas, care se poate dezvolta la temperaturi putin peste cea de refrigerare. Desi neplacute, bacteriile ce iau nastere in urma alterarii, nu pot provoca toxiinfectii alimentare grave.

Listeria

Listeria este o bacterie daunatoare ce se regaseste in multe alimente, inlcusiv in produse care contin oua. Bacteria poate provoca listerioza, rezultand in complicatii grave pentru femeile insarcinate, cum ar fi avort spontan sau nastere prematura. Desi aceasta toxiinfectie alimentara serioasa este destul de rara, ea poate ucide persoana infectata mai lesne decat orice tip de Salmonella. Din acest motiv, produsele alimentare care contin oua, cum ar fi amestecul pentru clatite, sunt de cele mai multe ori pasteurizate. Ouale fierte, tari, ar trebui sa fie consumate in termen de o saptamana pentru a preveni contaminarea cu Listeria. Expertii recomanda, de asemenea, aplicarea acestei reguli si pentru salatele care contin ou, prajituri si alte alimente care au la baza oua proaspete.

sursa:sfatulmedicului.ro

Avantajele si dezavantajele alimentatiei exclusiv la san

Generalitati

Alaptarea reprezinta hranirea sugarului cu lapte matern. Alimentatia la san nu include folosirea ceaiurilor, sucurilor, apei (in acest caz se considera ca sugarul este, de fapt, hranit predominant la san). Alaptatul este un proces inlesnit de reflexul de supt al sugarului (astfel copilul este capabil sa suga si sa inghita corect laptele). Alimentatia la san este un proces care are beneficii atat pentru copil, mama, cat si pentru societate, mediu si sistemul sanitar in general.

Alegerea tipului de alimentatie precum si stabilirea efectiva a meniului este o decizie importanta pe care mama trebuie sa o ia in deplina cunostinta de cauza, dupa ce a inteles care sunt avantajele si dezavantajele fiecarui tip de alimentatie in parte. Totusi, expertii recomanda proaspetelor mamici sa isi alapteze bebelusul minim 6 luni, laptele matern fiind considerat cea mai sigura si completa sursa de nutrienti pentru sugar (dupa 6 luni se poate trece la alimentatia predominant la san, copilul tolerand si alte alimente). Laptele matern poate face parte din meniul zilnic al copilului pana spre varsta de 1 an si jumatate. Ceea ce recomanda laptele matern ca fiind cel mai potrivit nutrient pentru sugarul sub 6 luni este continutul sau echilibrat in nutrienti - acesta are toate principiile alimentare in procente optime unei dezvoltari armonioase a bebelusului: contine carbohidrati, proteine, lipide, precum si enzime digestive, vitamine si minerale, hormoni si chiar imunoglobuline (in special IgA din colostru) cu importanta deosebita in protectia tractului gastro-intestinal.

Specialistii sunt de parere ca alimentatia la san, chiar si pentru o perioada relativ scurta are beneficii pentru mama cat si pentru nou-nascut. Sugarul poate fi hranit cu lapte matern direct de la san sau folosind un biberon. In cazul in care hranirea este facuta la san, avantajele sunt: contactul direct bebelus-mama, expunerea scazuta a copilului la contacte cu potential alergen.
Cand bebelusul este alimentat cu lapte matern, folosind, insa un biberon, particularitatile situatiei sunt: hranirea poate fi facuta de catre orice persoana care are in grija copilul, necesita insa pomparea regulata a sanului mamei pentru a asigura laptele proaspat, laptele trebuie sa fie depozitat in conditii igienice riguroase iar mama trebuie sa acorde atentie deosebita toaletei sanului inainte si dupa exprimarea laptelui (prin pompare).Specialistii sfatuiesc mamele ca cel putin in primele 2 saptamani postpartum sa recurga la alimentatia exclusiva la san si sa evite pe cat posibil introducerea biberonului. Astfel se va dezvolta mai bine reflexul de supt al bebelusului, se va regla procesul lactatiei (suptul determina prin stimularea mamelonara secretia de oxitocina, hormon cu actiune lactogena) iar copilul nu va avea probleme in a recunoaste sanul mamei (cu aceasta problema s-au confruntat foarte multe mamici care alternau frecvent alaptarea cu hranirea cu biberonul). Dupa varsta de 2 luni copilul se poate adapta mult mai usor la biberon.
Desi alaptarea este un act fiziologic natural, el nu face parte din instinctele materne. Ca urmare, majoritatea mamelor au nevoie de consiliere si sfaturi din partea medicilor specialisti pentru a-si putea hrani copilul corect. De asemenea, proaspetele mame au nevoie de timp pentru a se obisnui cu acest proces.

Avantajele alaptarii

Avantajele alaptarii pot fi grupate in avantaje pentru bebelus, mama (care sunt de natura fizica dar si psihologica), familie si societate.

Avantajele pentru sugar sunt multiple si sunt obiectivate prin numeroase studii, care au stabilit ca exista o corelatie si o legatura directa intre alaptare si scaderea riscului de aparitie a: otitelor, tulburarilor gastro-intestinale (colite, gastrite, constipatii, diaree, boli celiace), anemii feriprive, infectii de tract respirator si urinar, meningite bacteriene, boli tiroidiene autoimune, eczema infantila sau alte probleme dermatologice, alergii, tulburari metabolice, diabetul zaharat, hipertensiune arteriala, probleme stomatologice (in special carii dentare).
Specialistii au descoperit ca alaptatul imbunatateste si favorizeaza dezvoltarea IQ-lui (coeficientului de inteligenta) la peste 90% din bebelusi. O alta observatie importanta este aceea ca sugarii alaptati au un risc mult mai redus de aparitie a sindromului de moarte subita infantila.
Avantaje pentru mama sunt de mai multe feluri:
- Emotionale si psihoafective: stabilirea unei legaturi emotionale cu bebelusul prin contactul direct (dezvoltarea unor sentimente ce determina scaderea abandonului, maltratarii copilului, neglijarii). Prin alaptare se elibereaza prolactina si oxitocina, hormoni care au un rol important in relaxarea psihica si fizica a mamei si care o determina sa fie mai afectuoasa fata de bebelus.
- De natura fizica si contraceptive: alaptarea contribuie la scaderea in greutate postpartum. Prin alaptarea frecventa si exclusiva la san se poate intarzia revenirea ovulatiei (si implicit a fertilitatii). Este important de retinut ca postpartum ovulatia reapare inaintea reinstalarii menstrei (astfel ca femeile care nu alapteaza pot ramane insarcinate inainte de revenirea menstruatiei). De asemenea, s-a observat ca femeile ce isi alimenteaza bebelusii la san au un risc mai scazut de a dezvolta cancer de san, ovar sau endometru, dar si o incidenta mai scazuta a osteoporozei.

Alte avantaje:
- Confortul mamei: ea nu trebuie sa prepare pentru fiecare hranire lapte praf sau diverse formule de lapte, nu trebuie sa aiba grija biberonului (sterilizare, incalzire, curatare)
- Economice: mamele nu trebuie sa cumpere preparate comerciale, adesea scumpe, pentru a-si hrani bebelusul.

Sfaturi si atentionari speciale pentru mame

Mamele care isi alimenteaza sugarii exclusiv la san sunt sfatuite:

- sa se hraneasca adecvat pe toata durata lactatiei: regimul alimentar in aceasta perioada trebuie sa fie cat mai diversificat in principii nutritive, foarte bogat in vitamine si minerale; dietele si regimurile restrictive nu sunt indicate in aceasta perioada
- sa consume cantitati ridicate de lichide, in special apa
- sa se odihneasca si sa se relaxeze cat mai mult in aceasta perioada
- sa acorde o atentie deosebita medicamentelor sau altor tipuri de substante farmacologice pe care le consuma in aceasta perioada, deoarece o parte din ele trec in lapte si astfel ajung in organismul bebelusilor, influentandu-l nefavorabil de cele mai multe ori; orice medicament administrat trebuie verificat de medicul sub supravegherea caruia se afla mama, iar tratamentele incepute anterior lactatiei si alaptarii nu trebuie sistate brusc, ci doar la recomandarea si sfatul medicului
- sa fie atente la igiena si toaleta locala a sanului, atat inainte cat si dupa alaptare, pentru a preveni aparitia eventualelor infectii locale.

Posibile probleme asociate alaptarii

Desi este un proces natural, alaptarea nu este ferita de neplaceri si chiar complicatii, de aceea specialistii insista ca alaptarea sa se realizeze cat mai rapid postpartum (chiar inainte de cantarirea, masurarea, imbaierea nou-nascutului). Medicul trebuie consultat imediat ce apar complicatii ca urmare a alaptarii. Printre acestea se numara:

- durerea mamelonara (este normala in primele cateva zile; daca se mentine dupa prima saptamana reprezinta indicatie de consult de specialitate)
- marirea sanilor (aceasta este resimtita in special in primele 36 de ore de la nastere, mai ales ca o senzatie de greutate in sani si dispare dupa alaptare); prin amanarea alaptarii senzatia se poate intensifica si deveni dureroasa - aceasta situatie apare in ziua 3-7 post partum, mai ales dupa prima nastere- scurgeri anormale
- candidoza - infectie care se evidentiaza la nivelul sanului prin prurit, eritem dureros si senzatie de arsura, iar bebelusul prezinta pe limba pete albicioase care nu dispar
- staza; apare cand un duct galactofor se blocheaza si laptele nu poate fi drenat corespunzator
- mastita: este de fapt termenul care descrie inflamatia sanului - local apar semne specifice oricarui proces inflamator (tumor-edematiere, rubor-inrosire, dolor-durere, calor-cresterea temeraturii locale).

Alte probleme asociate alaptarii tin de corectitudinea actului si de senzatia de satietate a bebelusului.
Semnele ca sugarul nu se hraneste destul sunt reprezentate de: deglutitii rare, plans dupa alaptare, proces dureros pentru mama. Semnele ca sugarul primeste destul lapte: murdareste 6-8 scutece/24 ore, are mai mult de 1 scaun moale, de culoare galben-maronie de-a lungul unei zile, in prima luna (dupa prima luna frecventa scaunelor se va reduce, insa aspectul va ramane acelasi). Copilul trebuie cantarit periodic pentru a obiectiva luarea in greutate (ceea ce traduce, de fapt, o hranire corecta). In general, un sugar castiga in greutate astfel:
- 0-4 luni: 170 grame/saptamana
- 4-6 luni: 113-142 grame/saptamana
- 6-12 luni: 57-113 grame/saptamana.
Un bebelus sanatos, hranit exlusiv la san isi dubleaza greutatea de la nastere in 5-6 luni, pentru ca la 1 an sa fie de 2 ori si jumatate mai gras.

Exista numeroase motive pentru care mamele, in special cele tinere, aflate la primul copil, se pot simti nesigure si confuze in aceasta perioada: lipsa experientei sau ajutorului din partea familiei, imposibilitatea de apreciere daca bebelusul este multumit. Apelarea la ajutorul unui expert nu este o dovada de slabiciune si nici nu trebuie sa fie privita ca un lucru rusinos, oricat de natural ar parea acest proces. Alaptarea are implicatii foarte importante in dezvoltarea normala si armonioasa a copilului si nu este un proces care trebuie tratat cu superficialitate. Majoritatea problemelor aparute in cursul alimentatiei la san pot fi rezolvate prompt daca sunt prezentate medicului la timp. Recurgerea la alte variante de alimentatie a sugarului, cum ar fi laptele de vaca sau formulele de lapte praf fortifiate cu diverse minerale nu reprezinta alternative potrivite pentru un sugar. Laptele de vaca nu are un continut optim de nutrienti (e sarac in vitamina E, in fier, acizi grasi esentiali, are un continut exagerat de proteine, sodiu si potasiu). De asemenea, studii recente au demonstrat ca exista o legatura intre hranirea sugarului cu lapte de vaca si dezvoltarea diabetului zaharat. Utilizarea formulelor de lapte praf fortifiat cu fier reprezinta o solutie practica si mult mai indicata pentru hranirea bebelusilor ce nu pot fi alimentati la san.

Alti factori care influenteaza alaptarea

Alaptarea este un proces care depinde de o serie de factori, printre care starea de sanatate a bebelusului, precum si a mamei. Totusi, cu ajutorul si sub indrumarea unui specialist, majoritatea sugarilor, chiar si prematurii, pot fi alaptati.

Factori ce tin de sugar
Situatiile in care bebelusii nu se pot alimenta la san, includ:
- greutate mica la nastere
- prematuritate (interfera cu capacitatea sugarului de a-si coordona reflexul de supt cu inspirul si expirul)
- conditia fizica precara
- dificultati la supt
- dificultati de deglutitie cauzate de anomalii gastro-intestinale (fistule traheo-bronsice)
- malformatii congenitale de cavitate bucala (palatoschizis)
- tulburari digestive (galactozemie - o conditie particulara in care copiii nu pot digera lactoza si deci nu au beneficii dupa alaptare)
- hipotonie generalizata
- starile hipoglicemice/hiperglicemice
- dureri cauzate de proceduri medicale invazive (circumcizie, recoltare de sange, vaccinari)
- tahipnee (din cadru tahipneelor tranzitorii ale nou-nascutului, sindromul de detresa respiratorie).
In cazul in care bebelusul este despartit de mama pentru o perioada mai lunga, readaptarea la alimentatia la san poate fi mai dificila.

Factori ce tin de mama
In cazul in care mama prezinta mastite, infectii sau abcese cu localizare mamara, cancer de san sau orice alta forma de cancer pentru care a urmat sau urmeaza chimio sau radioterapie ar trebui sa se adreseze unui medic, anterior inceperii alaptarii. Exista si cazuri in care specialistii nu recomanda mamelor sa alapteze:
- cand au o patologie de fond grava (insuficienta cardiaca, renala, sau neoplazii de orice tip)
- cand au nefrite, tuberculoze active netratate, infectie HIV/SIDA
- cand au herpes cu localizare mamara in faza active
- cand au malnutritie severa
- cand urmeaza tratament citostatic sau tratamente cu medicamente ce ajung in lapte: ciclosporina, metotrexat, bromocriptina, ciclofosfamida, ergotamina, fenciclidina etc.

De asemenea, daca mama a fost expusa contactului prelungit cu metale grele (cum ar fi mercur) sau daca foloseste substante cu potential daunator: cocaina, heroina, amphetamine, canabis.
Fumatul in perioada de alaptare trebuie oprit (studiile au demonstrat ca tutunul determina aparitia sindroamelor diareice la sugar, tahicardiei si anxietatii infantile, precum creste si riscul de aparitie a sindromului de moarte subita infantila). Consumul de alcool si cafea trebuie diminuat in aceasta perioada (excesul de cafea al mamei determina o stare de iritabilitate, insomnie si pierderea apetitului sugarului, iar alcoolul interfera cu dezvoltarea somatica normala precum si cu castigul in greutate al copilului).

 

sursa:sfatulmedicului.ro