31 iul. 2012

Fertilizarea in vitro - o afacere care dă viaţă

Dezvoltarea puternică din ultimii ani a sectorului medical privat a adus schimbări pe segmentul clinicilor de fertilizare in vitro din România.Dezvoltarea puternică din ultimii ani a sectorului medical privat a adus schimbări pe segmentul clinicilor de fertilizare in vitro din România, unul dintre cele mai dinamice sectoare ale medicinei moderne.

Până în 2010, în România funcţionau 10 clinici specializate în tehnici de reproducere umană asistată. În prezent, există aproximativ 25 de clinici, printre care se numără şi Polisano, MedLife, Dacia Medical.

Pentru a pune pe picioare o astfel de afacere, este nevoie de minim 250.000-300.000 de euro. Cheltuielile aferente spaţiilor destinate pacienţilor sau procedurilor sunt completate de cele necesare achiziţionării de echipamente. Dragoş Albu, medic primar Obstetrică-Ginecologie în cadrul MedLife, afirmă că foarte importante sunt cheltuielile cu personalul, în contextul în care este nevoie de specializări în afara României pentru acest segment.

sursa:http://www.info-sanatate.ro

30 iul. 2012

Consumul de medicamente va creşte semnificativ în următorii 4 ani

România face parte din grupul ţărilor emergente care vor asigura 30% din vânzările mondiale de medicamente în 2016.România face parte din grupul ţărilor emergente care vor asigura 30% din vânzările mondiale de medicamente în 2016. Cheltuielile pentru medicamente vor ajunge peste patru ani la aproape 1.200 de miliarde de dolari, creşterea venind în special din zona pieţelor emergente.

Consultantul Dragoş Dinu, fost CEO al celui mai mare grup farmaceutic din România, A&D Pharma, a afirmat că în mod cert, consumul de medicamente va creşte şi în România. Speranţa de viaţă mai are de recuperat, iar, odată cu îmbătrânirea populaţiei, creşte şi segmentul care consumă cel mai mult medicamente, cel de peste 50 de ani.

sursa:http://www.info-sanatate.ro

28 iul. 2012

Afazia

Afazia, numita si disfazia este un defect generat de creier in perceperea cuvintelor. Simptomele afaziei sunt asociate cu leziunea tesuturilor creierului intr-un anumit loc si pe o anume suprafata. O persoana afectata de afazie desi este capabila, de exemplu, sa-si miste partial gura, sa pronunte anumite sunete si sa inteleaga cuvinte vorbite, ea este incapabila sa-si formeze propriile cuvinte. O alta persoana care este afectata de afazie poate fi capabila sa spuna un cuvant dar poate fi incapabila sa spuna alt cuvant.
Cele mai importante tipuri de afazie sunt:
- forma senzoriala,
- forma motorie
- forma mixta ( rezultatul asociatiei formelor senzoriale si motorii, in relatie putand domina una dintre ele).
Toate tipurile de afazie sunt importante in psihologie si in psihiatrie deoarece arata ca aparenta unitate a ceea ce este numit obisnuit minte, ramane la nivelul interactiunii functionarii independente a unor parti ale creierului, fiecare dintre ele putand fi distrusa fara sa intervina in functionarea celorlalte parti. Astfel, poate parea sa nu existe o asemenea putere unitara cum este memoria, pentru ca memoria vizuala poate fi desfiintata fara a afecta aparatul auditiv, olfactiv, tactil sau oricare alte functii ale memoriei.

Afazia, alterarea patologica a limbajului, reprezinta o infirmitate, consecutiva unor leziuni cerebrale localizate in emisfera stanga la dreptaci si poate surveni la subiecti cu o inteligenta normala si care nu prezinta nici tulburari de afectivitate si nici deficiente ale functiilor perceptive si motorii.
Afazia reprezinta o pierdere a vorbirii, a perturbarii capacitatii de utilizare a regulilor prin care se produc si inteleg mesajele verbale. Afazia este o tulburare a functiilor sistemului nervos al doilea de semnalizare si al interrelatiilor sale cu primul sistem de semnalizare si se caracterizeaza prin pierderea memoriei semnelor conventionale ale vorbirii, a exprimarii acestor semne.

Afazicul, in lipsa oricarei paralizii a muschilor fonatori ( peribucali, ai limbii, ai valului palatin, ai faringelui, ai laringelui) nu poate sa se exprime in vorbirea orala, sa pronunte cuvintele; desi nu are tulburari auditive sau optice nu mai intelege semnificatia cuvintelor din vorbirea orala sau scrisa; desi uneori nu are o importanta paralizie a membrului superior drept, nu se mai poate exprima in limbaj scris ( nici cu mana dreapta, nici cu cea stanga).

Tratament

Multi oameni care sufera de afazie au fost spitalizati pentru o perioada de timp.

Aceasta spitalizare a avut de obicei loc dupa ce s-a produs leziunea cerebrala. Dupa ce au iesit din spital, multi oameni au inca nevoie de tratament. Nu este intotdeauna clar catre cine ar trebui sa se adreseze pentru ajutor. Va rugam sa va consultati cu medicul care va tratateaza despre posibilitatile din regiunea dumneavoastra.

Tratamentul afaziei este aproape intotdeauna oferit de logopezi. In principiu, oricine sufera de afazie este eligibil pentru terapie de vorbire.

Durata tratamentului este printre altele legata de recuperarea in urma afaziei si de posibilitatile si reglementarile din tara in care traiti.

Sursa: Revista TerapiaM/sfatulmedicului.ro

27 iul. 2012

Alopecia - caderea parului, chelia sau calvitia

Alopecia este o afectiune dermatologica inflamatorie care afecteaza foliculii pilosi in special de la nivelul scalpului. Evolutia alopeciei este cronica determinand pierderea localizata sau completa a parului de la nivelul capului dar si de pe corp. Aceasta afectiune dermatologica nu pune in pericol viata persoanelor, nu determina durere desi uneori pot aparea iritatii la nivelul pielii aparand diferite probleme estetice datorita pierderii genelor si sprancenelor.

Pana in prezent nu a fost elucidata etiologia alopeciei. De asemenea nu se cunoaste evolutia ulterioara a acesteia dar se stie ca alopecia este o afectiune autoimuna declansata de predispozitia genetica asociata cu factorii de mediu.
O cauza secundara de alopecie este reprezentata de tratamentul chimioterapic in urma caruia se instaleaza alopecia.
Alopecia include aspecte fizice suparatoare pentru pacient care ulterior determina unele consecinte psihologice ca de exemplu instalarea anxietatii si depresiei.

In ceea ce priveste tratamentul medicamentos al alopeciei, acesta are o eficienta redusa iar esecul diferitelor strategii terapeutice ii determina pe pacientii sa devina neincrezatori in sansele de vindecare.
Alopecia poate fi corelata cu consecinte cronice serioase in special depresia si anxietatea. Aceasta afectiune poate afecta identitatea si imaginea de sine a persoanei in cauza.

Cauze

Factorii care pot influenta cresterea si pot determina pierderea parului sunt:
- stressul psihic cronic
- substante chimice (de exemplu citostaticele care determina oprirea cresterii foliculilor pilosi)
- regim alimentar inadecvat
- unele boli sistemice (sifilis)
- radiatiile electromagnetice (raze X sau gamma)
- afectiuni dermatologice (micoze, parazitoze)
- utilizarea unor preparate cosmetice agresiv
- agresiunea mecanica a firului de par (coafare, vopsit, decolorat, tic psihic – tricotilomanie)
- soarele
- poluarea atmosferica
- clorul din piscina
- sarurile din apa de la robinet
- fumatul
- alcoolul in exces
- cafeaua.

Clasificare

Cea mai frecventa alopecie difuza este alopecia androgenogenetica (alopecia seboreica) denumita si alopecia de tip masculin. Primele manifestari apar de obicei in a doua decada de viata iar la barbatii de peste 70 de ani are o incidenta de aproxmativ 80%.

In functie de localizare si extindere alopecia este de 5 tipuri:
- tipul I apare la barbati in jurul varstei de 20 de ani cu localizare fronto-temporala
- tipul II apare in jurul varstei de 30 de ani la nivelul crestetului si vertexului
- tipul III este intalnit la barbatii de 40 de ani la nivelul fruntii
- tipul IV apare in jurul varstei de 50 de ani pe aproape jumatate din regiunea fruntii intinzandu-se pana la vertex
- tipul V apare dupa 55 de ani sub forma asa numitei ”calvitii hipocratice”, parul fiind prezent doar la liziera.

Factorii implicati in etiopatogenia alopeciei androgenogenetice sunt:
- transmiterea genetica
- varsta
- seboree
- androgenodependenta.

Tratament

Sfaturi utile pentru ingrijirea parului:
- daca folositi un uscator de par, trebuie utilizata o caldura moderata iar distanta fata de par ar trebui sa fie de cel putin 15 cm
- daca va spalati des pe par utilizati sampoane indicate pentru utilizare frecventa
- daca aveti parul gras sau par care se ingrasa rapid dupa spalare se recomanda utilizarea de sampoane specifice
- daca aveti par uscat, fragil, deshidratat, moale sau va vopsiti trabuie sa utilizati un sampon bland care ajuta la hidratarea si regenerarea parului iar acesta trebuie urmat obligatoriu de un produs cum ar fi balsamul sau crema de par pentru refacerea tonusului si texturii
- schimbati-va stilul de viata, evitati stress-urile majore, respectati o dieta variata si echilibrata care sa furnizeze cantitatea necesara de vitamine, oligoelemente si minerale esentiale pentru un par sanatos si rezistent.

De retinut

- firele de par care incep sa se deterioreze si mor se desprind din foliculul pilosebaceu si cad dupa aproximativ 60 de zile asadar eficacitatea unui produs de stimulare a cresterii parului apare doar dupa 2-3 luni de tratament neintrerupt
- in cazul unor rezultate favorabile, pentru mentinerea efectelor se recomanda continuarea tratamentului in doze mai mici, de intretinere pentru o perioada de 3-6 luni iar curele trebuie repetate cel putin o data pe an, in caz contrar pot apare recidive
- nici un procedeu terapeutic nu este eficient 100%, de aceea de cele mai multe ori trebuie abordate mai multe terapii concomitent
- nici un procedeu terapeutic nu poate stimula foliculii pilosi atrofiati complet care nu mai au practic nici o resursa interna de refacere, de aceea terapia nu poate fi aplicata pe o alopecie cicatriceala, adica pe o cicatrice de la nivelul pielii capului pe care nu exista par pentru ca nu va aparea nici un rezultat vizibil.

 sursa:sfatuledicului.ro

26 iul. 2012

Durerile de spate - terapii alternative

Durerile de spate sunt principala cauza care limiteaza libertatea de miscare a persoanelor cu varsta mai mica de 45 de ani. Potrivit statisticilor, 3 din 4 persoane manifesta dureri de spate, la un moment dat, pe parcursul vietii lor. Printre metodele de tratament se regasesc: medicatia, autoingrijirea dar si interventia chirurgicala.

In tratarea durerilor de spate isi aduc contribuitia si terapiile alternative. Desi nu reprezinta un tratament curativ, terapiile alternative sunt utile pentru controlul si ameliorarea durerii. Institutiile medicale aproba utilizarea terapiilor alternative in cazul pacientilor a caror stare de sanatate nu se imbunatateste prin autoingrijire sau prin administrarea de calmante usoare.

Suferiti de dureri lombare cronice? In continuare veti afla care sunt terapiile alternative care va pot ajuta la calmarea durerii.

Manipularea spinala

Tehnica de manipulare spinala (a vertebrelor) presupune aplicarea unei forte controlate la nivelul articulatiilor coloanei vertebrale, in scopul repozitionarii vertebrelor. Presiunea asupra coloanei se exercita de catre specialist cu mainile sau cu dispozitive speciale.
Manevrele sunt realizate de chiropracticieni, specialisti in fizioterapie, osteopatii si specialisti in medicina conventionala. Practica a demonstrat ca manipularea spinala poate conduce la o ameliorare usoara spre moderata a durerii de spate. Aceasta ameliorare poate dura de la trei luni pana la un an.

Acupunctura

Aceasta este o metoda traditionala chinezeasca bazata pe teoria ca o forta vitala numita Qi, strabate corpul uman prin anumite canale (meridiane). Blocarea acestora cauzeaza boli si, implicit, manifestarea simptomelor acestora. Specialistii in acupunctura considera ca introducerea precisa de ace subtiri de-a lungul acestor meridiane poate debloca fluxul de energie Qi. Prin acest proces durerea va fi calmata si se va restabili sanatatea.

Studiile clinice au demonstrat ca, in prezent, acupunctura reala si cea simulata au avut rezultate la fel de bune (iar impreuna au fost mai eficiente) ca tratamentele conventionale pentru calmarea durerilor cronice de spate. Se fac in continuare cercetari pentru a se descoperi de ce acupunctura reala si acupunctura placebo au efect similar in alinarea durerilor lombare.

Yoga

Yoga este o practica indiana caracterizata prin combinarea exercitiilor fizice de intindere, flexibilitate, de forta musculara cu meditatia. Aceste miscari pot ajuta la eliberarea tensiunii musculare si reduc durerile de spate. Cercetarile au confirmat ca yoga diminueaza durerile, imbunatateste starea generala de sanatate si favorizeaza renuntarea la medicatie pentru durerile de spate. Pentru acest tip de dureri sunt recomandate tipuri speciale de yoga, stiluri blande, ca de exemplu, hatha yoga. Tipurile energice de yoga pot agrava simptomele.

Osteopatia

Osteopatia este o metoda de tratament in care practicienii actioneaza manual la nivelul muschilor si articulatiilor in scopul tratarii disfunctiilor si restabilirii mobilitatii si functionalitatii lor. Tehnicile pot include manipularea coloanei vertebrale, intinderi, presiune usoara si rezistenta. Potrivit studiilor aceasta terapie reduce semnificativ durerile lombare. Efectele pozitive pot dura cel putin trei luni.
Pentru a determina care este modul de functionate al acestui tratament si daca efectele pot fi resimtite pe termen lung sunt necesare realizarea de studii suplimentare.

Terapia cognitiv-comportamentala

Acest tip de terapie instruieste pacientul cum sa gandeasca si sa actioneze ca raspuns la durere. Scopul este de a invata sa faca fata mai bine durerii, sa gandeasca pozitiv, dar si sa depisteze si sa inlature sentimentele si comportamentele negative care pot bloca recuperarea.

Metode de adaptare la durere, cum ar fi tehnicile de relaxare, pot imbunatatii tonusul muscular si pot distrage atentia de la durere. Cercetarile pe grupuri mici de voluntari arata ca terapia cognitiv comportamentala poate fi eficienta in ameliorarea durerii lombare cronice. Efectele acesteia cresc atunci cand este asociata cu alte tipuri de terapii care sa abordeze aspectele fizice ale durerii.

Fizioterapia

Realizarea de exercitii fizice in scopuri terapeutice este de real ajutor in cazul durerilor cronice de spate, reducand si riscul restabilirii durerii. Medicul va poate consilia cu privire la exercitiile specifice, care vizeaza consolidarea anumitor grupe de muschi care sustin coloana vertebrala. De asemenea, exercitiile fizice de aerobic, stretching pot reduce rigiditatea in scopul imbunatatirii capacitatii de miscare si diminuarii durerii lombare.

Masajul terapeutic

Scopul masajului terapeutic este eficient pentru reducerea inflamatiei, pentru a relaxa musculatura si pentru a imbunatatii circulatia locala. Cercetarile au demonstrat ca masajul poate diminua durerea, depresia, anxietatea, dar poate imbunatatii si calitatea somnului. Tehnicile de masaj suedez, bazate pe un masaj profund asupra unor puncte tinta, au cel mai mare succes in diminuarea durerilor lombare.

Managementul interdisciplinar

Managementul interdisciplinar al durerii cronice combina toate aceste metode. Acesta are rolul de a controla si gestiona rezistenta la durere printr-o combinatie de:
- exercitii fizice;
- educatie privind riscurile si alternativele;
- psihoterapie, inclusiv invatarea unor tipuri de relaxare;
- consiliere profesionala in scopul reluarii vietii profesionale.

Potrivit studiilor recente, managementul interdisciplinar al durerii cronice poate fi la fel de eficient ca si o interventie chirurgicala asupra coloanei vertebrale in tratarea multor tipuri de dureri lombare.

Discutati cu medicul dvs. atunci cand doriti sa abordati tratamente alternative pentru durerile de spate. De asemenea, recomandabil ar fi sa solicitati doar ajutorul specialistilor cu experienta practica, astfel si rezultate favorabile in ameliorarea durerilor lombare vor aparea mai repede.

sursa:sfatulmedicului.ro

25 iul. 2012

Bolile ochiului

Bolile ochiului afecteaza, deseori, activitatea zilnica a pacientului. Pentru a mentine sanatatea ochilor, uneori este nevoie doar de un efort foarte mic. Desi nu toate afectiunile oftalmologice pot fi prevenite, exista nenumarate masuri care ajuta la stoparea evolutiei afectiunii. In primul rand, trebuie subliniata importanta unei alimentatii sanatoase, urmand: protectia ochilor impotriva razelor soarelui, controlul medical periodic, purtarea ochelarilor de protectie daca lucrati foarte mult la calculator.

Exista mai multe tipuri de probleme oculare si tulburari de vedere, printre care se regasesc: vedere incetosata, halouri, pete oarbe, flocoane etc. Vederea incetosata consta in pierderea claritatii acesteia si incapacitatea de a observa micile detalii. Petele oarbe sau scotoamele sunt "gauri negre" in campul vizual, care conduc la limitarea partiala a campului vizual, perceputa sau nu de catre pacient.
Daca prezentati tulburari de vederea (devine neclara, apar petele oarbe, halourile sau vederea intunecata), intotdeauna, trebuie sa solicitati un consult de specialitate. Aceste simptome pot fi specifice unei boli de ochi, imbatranii, unor leziuni oculare sau consecintele unor afectiuni cum ar fi diabetul zaharat, care afecteaza mai multe organe din corp.
Oricare ar fi cauza, tulburarile de vedere nu trebuie ignorate, deoarece se agraveaza si pot avea un impact negativ asupra calitatii vietii!

Afectiuni comune ale ochiului

Prezbiopia - dificultatea de a focaliza obiectele aflate la scurta distanta din cauza scaderii flexibilitatii cristalinului. Afectiunea este specifica persoanelor care au trecut de varsta de 40 de ani.
Cataracta - presupune vedere incetosata, dificultate la adaptare la vederea nocturna, halouri luminoase si sensibilitate la lumina puternica. Cauze: varsta inaintata, diabetul zaharat, glaucomul, administrarea indelungata de corticosteroizi, leziuni oculare, etc. Vederea va fi afectata si este necesar tratamentul si interventia chirurgicala.
Glaucomul - este cauzata de lezarea nervului optic este afectat. Deseori, tensiunea oculara este ridicata, apar pete oarbe si in cele din urma, apare orbirea laterala.
Retinopatia diabetica - este o complicatie a diabetului zaharat care poate conduce chiar si la sangerari la nivelul retinei. Si aceasta este o cauza frecventa de orbire.
Degenerescenta maculara - consta in pierderea vederii centrale. Afectiunea se caracterizeaza prin vedere incetosata (mai ales in timpul cititului), vedere distorsionata (linii ondulate), lipsa de perceptie a culorilor, ca urmare a deteriorarii maculei. Factori de risc: fumatul, expunerea indelungata la lumina puternica, antecedente familiale, obezitatea si bolile cardiovasculare.
Infectii oculare, inflamatii sau alte leziuni.
Flocoane - sunt particule minuscule care se deplaseaza in campul vizual. Desi de cele mai multe ori sunt de scurta durata si inofensive, pot semnala si o dezlipire de retina.
Dezlipirea de retina - include simptome ca flocoanele, opacitate a vederii, senzatia de umbra sau voal care acopera partial sau in totalitate campul vizual.
Nevrita optica - afectiune caracterizata prin inflamatia nervului optic din cauza unei infectii sau a sclerozei multiple.
Accidentul vascular cerebral sau accident ischemic tranzitor.
Tumoarea cerebrale.
Sangerarea oculara.
Arterita temporala- inflamatia unei artere de la nivelul creierului care furnizeaza sange nervului optic.
Migrenele, durerile de cap - puncte luminoase, halouri sau modele in zig zag. O migrena oftalmica este cauzeaza numai simptome vizuale fara dureri de cap.

Alte potentiale cauze: oboseala, expunerea la factori de mediu (incetosarea vederii temporara si reversibila), anumite medicamente.

Medicamente care pot afecta vederea: antihistaminice, anticolinergice, derivati de digitalice (temporar), unele tipuri de medicamente pentru tratarea hipertensiunii arteriale (guanetidina, rezerpina si diureticele tiazidice), indometacin, fenotizina (ocmpazine pentru greaza, thorazine si stelazine pentru schizofrenie), medicamente utilizate in tratamentul malariei, etambutol (pentru tuberculoza).

Consultul medical

Specialistul la care trebuie sa apelati:
- opticianului prescrie ochelarii dar nu poate stabili un diangostic, indiferent de boala de ochi de care suferiti;
- optometristul consulta pacientii care au tulburari vizuale si poate diagnostica afectiuni oculare. Prescrie ochelari si lentile de contact daca este cazul.
- medicii oftalmologi ofera consultatii de specialitate, pun diagnostic si prescriu tratamentul adecvat pentru bolile oculare;
- in anumite situatii poate fi necesara interventia medicul internist deoarece unele afectiuni oftalmologice apar ca si simptom al unei probleme generale de sanatate.

Sunati la serviciile medicale de urgenta daca:
- va confruntati cu orbirea partiala sau totala a unuia sau a ambilor ochi (chiar daca aceasta este doar temporara);
- aveti vedere dubla (chiar daca aceasta este temporara);
- prezentati vedere incetosata sau vederea laterala este afectata;
- apar brusc pete oarbe, halouri luminoase sau zone vizuale distorsionate;
- manifestati durere oculara si roseata.

Contactati medicul oftalmolog daca:

- aveti probleme cu vederea laterala;
- intervin dificultati in adaptarea ochiului la lumina nocturna sau atunci cand cititi;
- pierdeti treptat claritatea vederii;
- aveti probleme in identificarea culorilor;
- vedeti incetosat atat la distanta cat si aproape;
- suferiti de diabet zaharat sau aveti un istoric familial de diabet zaharat;
- prezentati mancarimi sau scurgeri oculare;
- au loc modificari ale vederii care par a fi legate de medicatie.

Intrebarile posibile din partea medicului specialist:
- Cand au debutat simptomele? Au aparut brusc sau treptat?
- Cat de des se manifesta? Care este durata acestora?
- In ce parte a zilei se manifesta, cu precadere: seara, dimineata?
- Problema exista la un ochi sau la amandoi?
- Prezentati pete oarbe?
- Vedeti zone intunecoase, iar imaginea pare ca lipseste in acea parte?
- Este afectata vederea laterala (periferica)?
- Vedeti halouri luminoase in jurul obiectelor stralucitoare (sau a altor surse de lumina)?
- Vedeti lumini intermitente (flash-uri) sau linii in zig-zag?
- Prezentati sensibilitate la lumina?
- Obiectele aflate in repaus par ca se misca?
- Va este dificil sa diferentiati/percepeti culorile?
- Aveti dureri oculare?
- Ati suferit traumatisme, infectii, sunteti stresat sau anxios, aveti simptome de depresie, oboseala, dureri de cap, alergii in ultimele saptamani sau luni? Ati fost expus la polen, vant, soare, substante chimice in acest interval de timp? Ati folosit sapunuri noi, lotiuni sau produse chimice?
- Vederea se imbunatateste dupa ce va odihniti?
- Vedeti mai bine daca folositi ochelarii de corectie?
- Exista si alte simptome, cum ar fi: roseata, umflaturi, durere de cap, mancarime, secretii sau scurgeri, sentimentul ca aveti un corp strain sau o leziune la nivelul ochiului?
- Aveti diabet zaharat sau exista istoric familial de diabet zaharat?

Diagnosticare si tratament

Pot fi efectuate urmatoarele investigatii:
- Biomicroscopie (examinarea cu ajutorul unui microscop special a diferitelor parti ale ochiului);
- Test de refractie;
- Tonometrie.

Tratamentul este prescris in functie de cauzele afectiunii. Interventia chirurgicala poate fi recomandata in anumite conditii (cum ar fi cataracta). Persoanele care sufera de diabet trebuie sa controleze periodic nivelul de zahar (glicemia) din sange pentru a preintampina tulburarile oculare.

Proceduri chirurgicale oftalmologice

Chirurgia cataractei - consta in inlocuirea cristalinului natural, opacificat cu unul artificial. Adesea, operatia chirurgicala este realizata prin faco-emulsificare (cu ultrasunete). Este cel mai eficient tratament al bolii.
Transplantul de cornee - se realizeaza in cazul leziunilor oculare si a unor boli grave, de exemplu, keratoconus (cand corneea este subtiata). Transplantul implica prelevarea de tesut sanatos de la un donator. Se impune transplantul de cornee, in cazul in care vederea devine opaca in urma unor leziuni ale globului ocular, infectii grave, distrofie de cornee, boli ereditare, cataracta. Opacifierea corneei impiedica patrunderea luminii in ochi prin focalizarea acesteia pe retina, afectand vederea.
Chirurgia glaucomului - este recomandata in cazul in care tratamentul medicamentos este ineficient, iar valoarea tensiunii oculare se mentine ridicata. Tehnica presupune extragerea unui lichid, numit umorul apos, care cauzeaza cresterea tensiunii intraoculare. Cele mai bune rezultate le are trabeculectomia - microchirurgie de finete cu cele mai mari sanse de vindecare a glaucomului.
Chirurgia strabismului - procedurile ajuta muschii oculari sa se alinieze si sa se concentreze pentru a focaliza aceeasi imagine. In timpul operatiei ochiul va fi pozitionat corect prin slabirea sau intarirea musculaturii ochiului.
Vitrectomia si procedurile vitreoretinale - includ tehnici chirurgicale dificile aplicate la nivelul maculei, a retinei dezlipite, in diverse situatii care impun interventii in interiorul ochiului. Practic, operatia consta in indepartarea lichidului din interiorul cavitatii oculare.

Prevenire

Controlul oftalmologic regulat este foarte important. Acesta ar trebui realizat o data pe an daca persoaan a trecut de varsta de 65 de ani. Medicul va recomanda investigatii specifice daca pacientul sufera si de diabet zaharat sau daca apar deja primele simptome ale afectiunilor oftalmologice.
Tensiunea arteriala oculara va fi evaluata pentru fi eliminata suspiciunea de glaucom. Periodic, se vor introduce in ochi substante care vor dilata retina pentru depistarea bolilor oculare specifice varstei inaintate, hipertensiunii arteriale, diabetului, etc.

Cateva sfaturi utile pentru prevenirea afectiunilor de ochi si de vedere:
- Purtati ochelari de soare pentru a va proteja ochii;
- Nu fumati;
- Limitati consumul de alcool;
- Mentineti sub control tensiunea arteriala si colesterolul;
- Controlati-va periodic glicemia daca aveti diabet zaharat;
- Consumati alimente bogate in antioxidanti, cum ar fi legumele cu frunze verzi.

Alimentatia recomandata

O dieta sanatoasa, echilibrata, bogata in substante nutritive esentiale si vitamine este necesara nu numai pentru a mentine starea generala de sanatate ci si pentru prevenirea afectiunilor oftalmologice. Un rol importanta in mentinerea sanatatii ochilor este detinut de vitamina A, vitamina C si vitamina E. Sursa principala a vitaminelor A si E este morcovul - amelioreaza tulburarile de vedere si consolideaza vederea nocturna.
Alte surse de vitamine si antioxidanti: portocalele, kiwi, grapefruit, caise uscate, rosii, ardei, legume cu frunze verzi (salata, spanac), mazare si fasole verde, nuci, seminte, produse lactate, oua, si peste.

O dieta zilnica saraca in grasimi saturate dar bogata in omega 3 poate preveni aparitia oricarui tip de afectiune oftalmologica. Mineralele si nutrientii sunt esentiali in neutralizarea efectelor nocive ale radicalilor liberi, reducand astfel riscul tulburarilor de vedere, legate de varsta.
Exista o relatie stransa intre obezitate si vederea slaba; din aceasta cauza este esentiala scaderea in greutate. Obezitatea nu creste doar riscul aparitiei diabetului ci este considerata si un factor cu risc pentru cataracta, glaucom si degenerescenta maculara.

Afectiuni ale ochilor

• Keratita cu entamoeba - apare din cauza igienii precare a lentilelor de contact care cauzeaza aceasta infectie rara dar foarte grava a ochilor.
• Alergii - caracterizate de senzatie de mancarime, roseata, inflamatie, lacrimare.
• Ambliopie (ochi lenes) - este o boala care se manifesta mai ales la sugari si copiii mici, care poate determina pierderea permanenta a vederii.
• Paralizia Bell - este o afectiune determinata de paralizia brusca a uneia din partile fetei. Din cauza incapacitatii de a clipi, se poate dezvolta sindromul de ochi uscat.
• Blefarita - inflamatia pleoapelor poate cauza iritatii oculare cronice, lacrimare, senzatie de corp strain si scuame la nivelul genelor.
• Cataracta - boala ce se manifesta mai ales la persoanele cu o varsta inaintata.
• Salazion - se manifesta sub forma unei umflaturi (nodul) la nivelul pleoapei.
• Discromatopsia (lipsa de perceptie a culorilor) - implica dereglarea functionala sau lipsa celulelor de la nivelul retinei responsabile de perceptia culorilor.
• Ulcerul cornean - poate fi de etiologie diversa (bacterian, viral, fungic, etc.). Se caracterizeaza prin fotofobie severa, scurgeri oculare, dureri in jurul ochilor, diminuarea acuitatii vizuale. Tratamentul corect ajuta la prevenirea cicatricilor oculare.
• Dezlipirea de retina - flash-urile luminoase (lumini intermitente) sunt principalele semnale clasice de avertizare in caz de dezlipire de retina.
• Sindromul ochiului uscat (xeroftalmia sau keratoconjunctivita uscata) - apare in urma lipse indelungate de umidificare si lubrefiere la ochiului. Lucrul indelungat la calculator fara a clipit, aerul conditionat, utilizarea incorecta a lentilelor de contact sunt doar cativa dintre factorii ce pot declansa aceasta afectiune.
• Accident vascular ocular - consta in pierderea brusca a vederii din cauza formarii unui cheag de sange sau din cauza intreruperii fluxului sanguin la structurile vitale ale ochiului.
• Spasmele palpebrale sau spasmul ocular (ticuri) - cauzele declansarii acestor simptome nu sunt cunoscute, se considera ca ar fi legate de aparitia stresului si a oboselii sau de lubrefierea insuficienta a ochiului.
• Flocoane si pete - desi in anumite cazuri pot fi inofensive, in alte cazuri asemenea simptome pot semnala probleme grave ale ochiului, cum ar fi dezlipirea de retina.
• Degenerescenta maculara - este caracterizata de vedere neclara. Apare mai ales in randul varstnicilor si la pacientii care sufera de diabet zahart.
• Nistagmus - este o afectiune caracterizata de miscari necontrolate ale ochilor (adesea, din cauze neurologice). Exista mai multe optiuni de terapie, in functie de tipul si evolutia bolii (corectie prin intermediul ochelarilor, interventie chirurgicala)
• Migrenele oculare - confera senzatia de privire prin sticla sparta. Este o tulburare vizuala in care perceptia vizuala se modifica. Dupa acest episod pot aparea cefaleea, greata, etc.
• Rozaceea oculara - include mai multe afectiuni si simptome care preced manifestarile cutanate: keratita, conjunctivita, blefarita, hiperemia, inflamatia pleoapelor, fotofobia etc.
• Nevrita optica si neuropatia optica - presupune inflamatia nervului optic care cauzeaza vedere neclara si diminuarea vederii in anumite zone ale campului vizual. Cauzele pot fi inflamatorii, vasculare, traumatice, neurologice, etc.
• Fotofobia (sensibilitatea la lumina) - poate fi provocata de multe afectiuni oftalmologice - afectiuni ale corneei, hipertensiune oculara, inflamatii ale ochiului, keratite, etc.
• Pinguecula - este o pata galbena care se formeaza pe conjuctiva, ca urmare a expunerii la raditiile ultraviolete, praf, etc.
• Pterigionul - este o ingrosare anormala, in relief a conjunctivei, localizata pe cornee.
• Ptoza (pleoape cazute) - pot fi corectate cu succes prin intermediul interventiei chirurgicale numite blefaroplastie.
• Sindromul Sjogren - este o boala autoimuna cu progresie lenta, caracterizata prin disfunctia glandelor lacrimale si salivare. Tratamentul consta in prevenirea complicatiilor si ameliorarea simptomelor.
• Strabismul - este o afectiune caracterizata prin faptul ca axele globilor oculari nu sunt paralele intre ele; drept consecinta nu au capacitatea de a focaliza aceeasi imagine.
• Ulcior (orjelet) - tulburare a glandelor sebacee care se concretizeaza prin aparitia unei umflaturi pe una din pleoapele ochiului.
• Hemoragii intraoculare - presupun inrosirea brusca a conjunctivei oculare. Cauzele pot fi: hipertensiune, traumatisme oftalmologice etc.
• Uveita are o serie de manifestari de genul sensibilitatii la lumina, aparitia de flocoane si vedere incetosata.
• Retinita cu citomegalovirus - aproximativ 80% dintre adulti sunt expusi la citomegalovirus (CMV), dar boala ii afecteaza doar pe cei care au sistemul imunitar compromis, cum ar fi bolnavii de SIDA. Implica aparitia unor puncte albe, vedere incetosata etc.
• Conjunctivita (ochii rosii) - simptomele afectiunii sunt: ochi rosii, umflati, mancarimi si lacrimare. Tratamentul variaza in functie de tipul conjunctivitei (virala, bacteriana, alergica, etc.). Dintre acestea, conjunctivita infectioasa este contagioasa si se transmite prin contactul cu ochiul bolnav sau prin folosirea unui prosop contaminat, de exemplu.
• Retinopatia diabetica - este o complicatie a diabetului zaharat, acesta fiind cauza degradarii vederii sau chiar a orbirii. Se mainifesta prin vedere incetosata, aparitia unor puncte negre in campul vizual, afectarea perceptiei culorilor si a vederii nocturne, vedere dubla.
• Herpesul ocular - este o infectie virala recurenta care poate conduce la tulburari grave de vedere. Se manifesta prin eruptii sub forma de vezicule dureroase. Se transmite prin contactul direct dar si prin folosirea obiectelor persoanelor bolnave.
• Glaucom - este o afectiune caracterizata prin lezarea nervului optic, motiv pentru care campul de vizibilitate este redus. Exista mai multe tipuri de glaucom: cu unghi deschis sau cronic (asimptomatic sau cu manifestari de genul: lacrimare, dureri oculare, scaderea calitatii vederii, etc.), glaucom acut sau cu unghi inchis (dureri intense ale ochiului, inrosirea acestuia, dureri de cap, diminuarea vederii), glaucom secundar (apare ca o consecinta a altor boli: uveite, iridociclite, traumatisme oftalmologice, interventii chirurgicale oculare, hemoragii, tumori, diabet zaharat, anemie, administrare anumitor medicamente), glaucom congenital (apare la nastere si are urmatoarele manifestari: lacrimare, cresterea in dimensiune a globului ocular, sensibilitate la lumina). In majoritatea cazurilor, boala progreseaza iar tratamentul medicamentos nu mai este eficient, fiind necesara operatia.
• Keratoconul - este o boala in care corneea isi schimba forma, luand un aspect bombat, de con. Ca urmare a acestui fapt, apare vederea distorsionata. Lentilele de contact pot compensa aceasta problema.
• Degenerescenta maculara - consta in afectarea progresiva a unei portiuni din retina (macula), cu rol in procesul vederii centrale. Caracteristic acestei boli este deteriorarea vederii in aceasta zona a campului vizual. Desi vederea periferica nu este afectata, pacientul nu poate vedea centrul imaginii. Ca atare nu isi poate desfasura in conditii optime activitatile zilnice. Exista doua forme ale bolii: degenerescenta maculara uscata (nonexudativa) - cea mai frecventa forma, caracterizata prin vedere centrala neclara si degenerescenta maculara umeda (exudativa) caracterizata prin tulburari ale vederii centrale. Se presupune ca principalele cauze au legatura cu tulburarile circulatorii sanguine de la nivelul ochiului.
• Maladia Stargardt - este o forma de degenerare maculara transmita genetic, intalnita la copii si la persoanele tinere. In primele faze ale bolii apar modificari retiniene si anomalii ale epiteliului retinian. Acuitatea vederii centrale este afectata, progresiv, iar in stadiul avansat poate fi afectata si perceptia asupra culorilor.
• Hipertensiunea oculara - consta in cresterea valorilor tensiunii oculare peste limita normala. In cele mai multe cazuri, hipertensiunea oculara nu se manifesta dar poate fi usor de detectat prin intermediul consultatiei oftalmologice. Este un simptom des intalnit si un factor de risc pentru glaucom (care poate duce chiar si la orbire). Este recomandata monitorizarea periodica si chiar tratament medicamentos pentru scaderea tensiunii.
• Retinita pigmentara - este o afectiune degenerativa a retine care presupune vederea scazuta pe timp de noapte, dificultati de adaptare la luminozitate scazuta si ingustarea campului vizual. Se manifesta inca din copilarie.

Tulburari de vedere

Astigmatismul - aceasta tulburare poate fi corectata cu ajutorul ochelarilor de vedere, lentilelor de contact sau prin interventie chirurgicala (cu laser sau keratotomie). Majoritatea pacientilor cu astigmatism nu necesita corectie optica. Deseori, astigmatismul este insotit de miopie sau hipermetropie.
Diplopia (vederea dubla) - exista multe afectiuni care provoaca acest tip de vedere (inclusiv accidentul vascular cerebral si cataracta, paralizia muschilor oculari, divergenta axei ochilor, etc.).
Hipermetropie - acuitatea vizuala este scazuta sau vederea este incetosata, indiferent de distanta. Aceasta afectiune este specifica persoanelor de peste 40 de ani si apare in urma pierderii elasticitatii tesuturilor, diminuand abilitatea de acomodare a ochiului. Este insotita de cefalee. Ochii sunt rosii, lacrimeaza, apare senzatia de intepatura, vedere incetosata, etc.
Miopia - pacientii pot vedea foarte bine obiectele aflate la distante mici, dar vederea la distanta este neclara. Miopia se masoara in dioptrii negative. Aceasta afectiune poate fi ereditara, patologica (diabet zaharat, hipertensiune, sindrom Down, Wagner, Turner, etc.) sau poate fi declansata de influenta mediului (situatii care implica eforturi fizice mari, de exemplu). Tratarea bolii consta in purtarea ochelarilor sau a lentilelor de contact, dar poate fi recomandata si interventia chirurgicala.
Prezbiopia - se caracterizeaza prin tulburari ale vederii de aproape, din cauza pierderii flexibilitatii cristalinului. Se manifesta la persoanele de peste 40 de ani. Ameliorarea afectiunii consta in purtarea de ochelari sau lentile de contact, iar in cazuri de prezbiopie accentuata se recomanda operatia cu laser.

sursa:sfatulmedicului.ro

24 iul. 2012

Cum au slăbit vedetele după sarcină

Catherine Zeta Jones a făcut exerciţii de yoga şi gimnastică.Gwyneth Paltrow s-a ingrasat cu aproximativ 20 de kilograme in timpul ambelor sarcini. A reusit sa scape de ele foarte repede, alaptandu-si copiii, consumand alimente organice si facand mult sport. „A fost foarte greu!“, a spus Gwyneth.

Sarah Jessica Parker a facut sport, yoga si a ajutat-o si alaptatul.

Katie Holmes a recurs la o dieta de 1.000 de calorii pe zi, bogata in proteine si saraca in grasimi si a facut mult sport.

Christina Aguilera si Naomi Watts au spus ca au slabit tot alaptand. Alaptatul poate ajuta o femeie sa arda 500-600 calorii pe zi. Insa aceasta metoda nu a dat rezultate la Salma Hayek, spunand chiar ca „metoda alaptatului“ este o minciuna.

Uma Thurman a urmat regimul NutriSystem si a reusit sa slabeasca 25 de kilograme la timp pentru filmul KillBill. Uma a facut plimbari lungi, yoga, pilates ore intregi pe banda de alergare si alte exercitii.

Cate Blanchett spune ca nu a facut exercitii fizice. Doar rolul de mama a ajutat-o sa slabeasca. Asa sa fie oare?!

Julia Roberts a facut exercitii de yoga si Pilates.

Courteney Cox a practicat Budokon (combinatie intre yoga si arte martiale) si a ajutat-o si alaptatul.

Liz Hurley nu a dezvaluit in intregime reteta slabitului, dar a spus ca a mancat mult orez si peste inabusit. „M-am chinuit foarte mult ca sa ajung la greutatea pe care o aveam inainte de a ramane insarcinata”, a spus Liz.

Debra Messing a facut yoga si a mers la sala de gimnastica.

Jennifer Lopez s-a ingrasat 22,5 kilograme. Pentru a reveni la formele ei, actrita a fost antrenata sase zile pe saptamana, timp de patru luni, de un antrenor personal.

Britney Spears pentru a slabi face sport, aerobic, jogging si fitness.

Mariah Carey a urmat o dieta bazata pe supa de legume, peste si fructe de padure plus exercitii fizice.

Milla Jovovich a luat in greutate peste 30 de kilograme pe care le-a dat jos intr-o luna. „Dieta foarte stricta (la un moment dat, mancam terci de ovaz, somon si anghinare in fiecare zi, timp de o saptamana) si o multime de exercitii fizice”, spune Jovovich. Ea a urmat dieta 5-Factor care consta in 5 mese pe zi, cu masurarea indicelui glicemic, mix de proteine, fibre si bauturi fara zahar.

sursa: http://www.info-sanatate.ro

10 mituri despre contraceptie

Exista nenumarate mituri legate de metodele contraceptive, despre care se stie ca sunt extrem de eficiente pentru prevenirea sarcinii.
Dar, de asemenea, in jurul acestora exista si multe neintelegeri si dezinformare in ceea ce priveste modul de administarare si, nu numai.

In cele ce urmeaza va prezentam cateva mituri care au luat nastere avand la baza sexul si metodele contraceptive.

1. Inca alaptez, deci nu pot ramane insarcinata.
Cu toate ca alaptatul are ca prima caracteristica intarzierea ovulatiei, acest lucru nu este o garantie. Deoarece ovulatia poate aparea chiar si atunci cand o femeie alapteaza este indicata ca aceasta sa foloseasca o metoda contraceptiva, in cazul in care nu isi doreste o noua sarcina.

2. Daca nu am orgasm nu am cum sa ramana
gravida.
Sarcina apare in momentul in care spermatozoidul (masculin) fedundeaza ovulul (feminin). Atat timp cat barbatul ejaculeaza dupa fiecare contact sexual pentru a elibera sperma, femeia nu trebuie sa aibe organsm pentru a ramane insarcinata. Femeile aflate la varsta fertila elibereaza in fiecare luna ovulele prin ciclul menstrual regulat... iar acest lucru se intampla indiferent daca femeia a avut sau nu, orgasm si/sau contact sexual.

3. Nu voi ramane gravida daca dupa contactul sexual fac dus.

Dusul nu reprezinta o metode eficienta de contraceptie. Dupa ejaculare, sperma patrunde in cervix, astfel, curatarea acesteia nu va mai fi posibila de niciun gel de dus.

4. Nu este necesar sa folosesc o metoda contraceptiva deoarece am contacte sexula numai in perioada "sigura". Suntem fertile o singura zi pe luna!

Acest mit evidentiaza gravele neintelegeri legate de ciclul menstrual. In procesul ciclului menstrual sunt implicati 4 hormoni principali (substante chimice care stimuleaza sau regleaza activitatea celulara a organelor): hormonul foliculostimulant (FSH), hormonul luteinizant, estrogenul si progesteronul. Acesti hormoni contribuie la eliberarea ovulului (ovulatia), iar in cazul in care ovulul nu este fertilizat apare menstruatia.

Deoarece perioada ciclului menstrual este mai mult, sau mai putin regulata, echilibrul hormonal poate fi perturbat de diversi factori, printre care se afla: varsta, stresul, tratamentele medicamentoase etc. Prin urmare, stabilirea zilei de ovulatie este greu de prezis. Cuplurile care folosesc o anumita metoda contraceptiva trebuie sa monitorizeze cu atentie perioada menstruala a femeii si sa evalueze simptomele ovulatiei, precum si factorii externi care pot influenta aceasta perioada.

5. Nu voi ramane gravida daca stau deasupra, sau facem sex in picioare.

Sunt persoane care cred ca practicarea anumitor pozitii sexuale forteaza scoaterea spermei din interiorul vaginului. In realitate, pozitiile din timpul actului sexual nu au nicio legatura cu procesul de fertilizare. In momentul in care barbatul ejaculeaza in interiorul vaginului, sperma, prin natura ei, incepe sa se deplaseze prin canalul cervical.

6. Prezervativul poate fi inlocuit cu succes de o folie din plastic sau un balon!

Nu toate materialele din plastic pot fi folosite pe post de prezervativ, in primul rand pentru ca substantele continute pot afecta organele genitale ale partenerilor, apoi pentru ca nu se potrivesc sau se pot rupe in timpul actului sexual. Prezervativele sunt special realizate pentru a oferi o buna protectie in timpul actului sexual si le sunt testate eficienta si siguranta folosirii lor.

7. Nu raman insarcinata daca partenerul ejaculeaza in exteriorul vaginului.

Ejacularea in exteriorul vaginului se numeste retragere, si aceasta nu este o metoda contraceptiva usor de manipulat, de aici, nici foarte sigura. Lichidul spermatic, care contine spermatozoizi, poate si eliminat si inainte ca barbatul sa ajunga in punctul culminant, adica sa finalizeze actul sexual prin ejaculare. In plus, pot aparea situatii in care barbatul nu are vointa necesara pentru a se retrage la timp.

8. Sex prima oara - nu am cum sa ramana insarcinata!

O femeie ramane gravida ori de cate ori ovulul este fecundat de spermatozoid, indiferent daca este sau nu prima experienta sexuala.

9. Nu raman insarcinata daca imediat dupa actul sexual fac baie sau mictionez.

Spalatul si mictiunea dupa contactul sexual nu impiedica lichidul seminal si sperma, care deja au intrat in uter, sa se deplaseze prin colul uterin.

10. Anticonceptionalele sunt eficiente numai imediat dupa administrare.

Majoritatea femeilor, care au un ciclu menstrual regulat, au nevoie de pilule contraceptive, realizate din hormoni naturali, pentru a preveni ovulatie. Pentru a fi eficiente, acestea trebuie administrate cu regularitate, respectand prospectul de administrare.

sursa:sfatuledicului.ro

23 iul. 2012

Colesterolul: mit si realitate

Colesterolul este un compus organic care face parte din grupa lipidelor si care detine multiple functii in organism:
- regleaza permeabilitatea membranelor celulare fata de anumite substante;
- sintetizeaza corticosteroizii, hormonii sexuali (progesteron, estrogen si testosteron) dar si acizii biliari;
- asigura metabolismul vitaminelor liposolubile: vitamina A, vitamina D, vitamina K si vitamina E;

Cand este in exces se depune pe peretii vaselor sangvine sub forma de placi de aterom sau sub forma de calculi in vezicula biliara.
Cea mai mare parte a colesterolului din organism este de origine exogena (introdus prin alimentatie), provenind din alimentele de origine animala. Dupa absorbtie la nivel intestinal, colesterolul ajunge in sange de unde este preluat de catre ficat si metabolizat, apoi este eliberat in circulatie legat de lipoproteine. In functie de cantitatea de proteina si de grasime continuta, acestea au densitate ridicata sau densitate scazuta.

Lipoproteinele cu densitate scazuta (LDL, low density lipoproteins) sunt alcatuite in cea mai mare parte din grasimi si o mica parte de proteine. LDL este tipul rau de colesterol, datorita faptului ca determina ateroscleroza (obstrueaza arterele). Lipoproteinele cu densitate ridicata (HDL) ajuta la eliminarea colesterolului rau din sange si la prevenirea aterosclerozei, acesta fiind considerat tipul bun de colesterol.

Colesterolul a fost subiectul multor articole de presa, studii sau lucrari stiintifice, dar dupa un anumit punct nu se mai stie ce este fictiune si ce este realitate. Dar sa aflam mai multe despre acest compus din organismul nostru si sa incercam sa imbunatatim sanatatea inimii!

Mit si realitate

1. Anxietatea si stresul afecteaza sistemul cardiovascular si nivelul de colesterol!
Realitate
Potrivit studiilor, cu cat o persoana este mai stresata, cu atat creste consumul de alimentate, iar de cele mai multe ori se opteaza pentru alimentatii tip fast-food. Anxietatea dar si stresul conduc la cresterea nivelului de colesterol din sange.

2. Se recomanda numai consumul produselor alimentare pe a caror eticheta este precizat ca au un continut scazut de colesterol!
Realitate si mit
Potrivit FDA, orice produs alimentar care contine o cantitate scazuta de colesterol, in realitate trebuie sa detina mai putin de 20 mg colesterol per portie si 2 g sau mai putin de grasimi saturate. Totusi, daca nu sunteti atenti per ansamblu puteti consuma mai mult colesterol si puteti asimila mai multe grasimi saturate, decat daca ati consuma alimente obisnuite. Potrivit medicilor cardiologi persoanele care sufera de diferite boli cardiovasculare trebuie sa isi limiteze aportul zilnic de colesterol la mai putin de 20 mg, iar persoanele sanatoasa nu trebuie sa consume mai multe de 300 mg.

3. Pot renunta la exercitii fizice pentru scaderea nivelului de colesterol numai daca adopt o alimentatie sanatoasa, nu consum alcool si nu fumez.

Mit
Sedentarismul este principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Potrivit specialistilor, pentru mentinerea conditiei fizice si a sanatatii organismului trebuie sa practicam cel putin 30 minute de exercitii fizice, in fiecare zi. Daca, suntem presati de timp, cele 30 minute de exercitii se pastreaza dar vor fi impartite in sesiuni de cate 15 minute.

4. Toate produsele alimentare din magazine au un continut ridicat de colesterol.
Mit
Intr-adevar in magazine se gasesc mai multe alimente care contin o cantitate ridicata de colesterol, dar pe langa acestea se afla si cele benefice inimii. Alimente cu un continut scazut de colesterol: ovaz, somon, ton, nuci, produse lactate degresate, legume, fructe, cereale integrale etc. Un meniu care combina toate aceste alimente are rol de medicatie in mentinerea colesterolului in limite normale.

5. Nivelul colesterolului variaza numai in cazul adultilor, pentru copil nu trebuie sa-mi fac griji.
Mit
Depunerea colesterolului pe peretii vaselor sanguine, sub forma de placi de ateron, incepe inca din copilarie. Mare atentie in cazul familiilor cu copii supraponderali sau obezi, deoarece acestia trebuie sa urmeze un program alimentar sanatos si sa le fie testat periodic nivelul de colesterol din sange. Ca si in cazul adultilor, regimul alimentar sanatos si exercitiile fizice ajuta la scaderea nivelului de colesterol, astfel se recomanda 30-60 minute de activitate fizica, cel putin 4 zile pe saptamana, si consumul zilnic a cel putin 5 portii de fructe si legume. Chiar daca nu exista un istoric medical in familie in ceea ce priveste aparitia bolilor cardiovasculare, se recomanda testarea valorilor de colesterol o data la 5 ani.

sursa:sfatuledicului.ro

21 iul. 2012

Caria dentara: mit si adevar

Doar una dintre urmatoarele afirmatii este adevarata. Stiti care...?
• Cariile sunt cauzate de alimente cu un grad ridicat de aciditate, cum este lamaia.
• Daca aveti o carie, cu siguranta, o veti observa.
• Dupa tratarea cariei, dintele nu se va mai deteriora.

Raspunsul corect il veti afla din randurile urmatoare.

Zaharul este principala cauza de aparitie a cariilor

Mit si adevar. In realitate, acidul ajuta la dezvoltarea bacteriilor din cavitatea bucala si este responsabil de formarea cariilor. Bacteriile se hranesc cu glucide iar zaharul este unul dintre acestea. Orezul, painea, cartofii si fructele sunt de asemenea carbohidrati. In urma consumului de zaharuri, bacteriile produc acidul care ataca dintele, astfel, in interiorul acestuia se formeaza o cavitate la care nu ajunge nici periuta de dinti, nici ata dentara. Deoarece bacteriile metabolizeaza continuu carbohidratii si produc acid, cavitatea se mareste treptat.
Atentie! Nu conteaza cantitatea de glucide consumata, ci perioada de timp in care dintii sunt expusi la acesta.

Alimentele acide determina aparitia cariei dentare

Adevarat. Alimentele acide, cum ar fi lamaia, sucurile din citrice sau bauturile racoritoare nu provoaca propriu-zis caria dentara, ci afecteaza smaltul dintelui. Acizii erodeaza smaltul dentar, care protejeaza dintele de aparitia cariilor dentare, deci, implicit ataca dintele.

Cariile dentare apar frecvent in randul copiilor

Mit. Potrivit studiilor din ultimii 20 ani, cu ajutorul sigilarii dentare, apei fluorizate si ingrijirii preventive cariile apar mult mai greu la copii chiar si la cei de varsta scolara. In prezent, are loc o crestere a numarului de carii in randul persoanelor in varsta; cauzele acestei situatii sunt multiple: administrarea unor medicamente care scad nivelul de saliva este una dintre cauze. Saliva este vitala in lupta impotriva cariilor deoarece ajuta la neutralizarea acizilor, are calitate de dezinfectant si previne lipirea alimentelor de dinti. Gura uscata mai este cauzata de chimioterapie sau alte boli.

Aspirina ajuta la ameliorarea durerilor dentare

Mit. Este adevarat ca prin introducerea aspirinei in maseaua cariata, durerea este ameliorata. Dar, deoarece aceste medicament este acid, contactul direct cu un dinte cariat poate provoca arsuri ale gingiei, crescand riscul de aparitie al abcesului dentar. In consecinta, acest remediu pentru calmarea durerilor de dinti nu este recomandat.

Toate plombele vor necestita reinlocuire

Mit. Un amalgam sau compozit folosit pentru astuparea cariilor va fi reinlocuit doar daca sufera modificari, daca se strica, daca se largeste cavitatea din jurul acestuia sau daca dintele se sparge. Daca nu apare niciuna dintre aceste probleme, puteti sa va pastrati aceeasi plomba o viata intreaga. Plombele rezista timp indelungat, dar acest lucru depinde si de uzura dentara si de igiena orala individuala. Daca va spalati dintii de doua ori pe zi cu pasta de dinti cu fluor si folositi ata dentara sau apa de gura veti avea mai putine carii dentare si plombele dvs. pot fi mai durabile.

Caria dentara este usor de observat si identificat

Mit. In prima lor faza de aparitie a cariilor nu veti avea dureri de dinti. Durerea asociata cariilor apare atunci cand acestea sunt avansate si afecteaza nervul. Daca nu veti depista la timp o carie dentera, tratamentul poate necesita proceduri medicale scumpe si dificile si chiar un tratament la nivel de canal radicular. Din aceasta cauza sunt importante controalele regulate la medicul dentist. Caria dentara nu poate fi inlaturata fara interventia stomatologului, iar daca nu se intervine la timp gaura provocata de carie va creste si, astfel, creste riscul ca dintele sa nu mai poata fi salvat.

Dupa tratarea cariei, dintele nu se va mai deteriora

Adevarat. Cariile pot sa reapara in alte zone ale dintelui, dar atunci cand o carie este tratata, aceasta este inlaturata si nu va mai putea afecta dintele. Odata ce cavitatea dintelui va fi plombata, daca veti mentine regulile de igiena dentara si veti folosi ata dentara, caria nu va mai reveni in acelasi loc. Uneori, plombele invechite sau marginile acestora vor cadea, dintii s-ar putea sparge si vor aparea spatii in care periuta de dinti nu poate ajunge pentru a le curata. Bacteriile ajunge in acele spatii iar caria poate reveni.

Cea mai frecventa afectiune a dintelui este caria dentara

Adevarat. In orice crapatura a dintelui unde patrund bacteriile si unde periuta de dinti sau ata dentara nu pot ajunge pot sa apara carii.

Spatiile interdentare sunt zone propice pentru dezvoltarea carilor

Adevarat. Daca aveti un mic spatiu intre dinti pe care nu il puteti curata, prezentati un risc mai mare de a dezvolta o carie dentara in locul respectiv. Cavitatile mai mari sunt mai usor de intretinut si atata timp cat bacteriile nu actioneaza in acea zona exista un risc redus de apariei a cariilor dentare.

Consumul de chipsuri si biscuiti incurajeaza aparatia cariilor

Adevarat. Daca resturi de chipsuri si biscuiti patrund in locuri in care periuta de dinti nu poate ajunge, acele sapatii suntc predispuse la formarea de carii dentare. In ultima vreme, numarul persoalor care consuma astfel de alimente a crescut. De asemenea, stresul, grijile cu privire la problemele economice determina schimbarea obiceiurilor alimentare prin adoptarea unei alimentatii nu foarte sanatoasa care afecteaza dantura.

Cariile sunt principalul motiv pentru terapia la nivel de canal radicular

Mit. Obturatie de canal este necesara atunci cand nervul care apartine unui dinte este afectat. Leziunile nervilor pot fi cauzate de: caria dentara, fisuri, fracturi dentare si alte tipuri de traumatisme. In majoritatea cazurilor, bruxismul poate traumatiza suficient de sever dintele incat sa fie necesar tratamentul la nivel de canal radicular.

Inclestarea si scrasnirea dintilor conduc la aparitia cariilor

Mit si uneori adevar. Inclestarea si scrasnirea dintilor sunt unele din cele mai distructive lucruri pe care le puteti face pentru dinti. Mestecatul normal presupune atingerea dintilor doar pentru cateva milisecunde, dintii nefiind afectati prin aceasta operatiune. Dar inclestarea si scrasnirea exercita o presiune enorma pentru dinti pentru perioade extinse de timp. Astfel, dantura se poate deforma, pot sa apara fisuri si chiar fracturi ale dintilor. Fiind expusa dentina, cariile se pot instala cu usurinta. Bruxismul constant� implica interventia stomatologica la nivelul coroanei dentare pentru a restabili sanatatea dintelui fracturat sau terapie de canal radicular pentru tratarea nervului traumatizat.

Nu trebuie sa va ingrijoreze sanatatea dentara a copilului dvs.

Mit. Daca cariile dentare ale copiilor nu vor fi tratate, se pot manifesta dureri majore si abcese dentare. In cazul exceptionale, infectia se raspandeste in organism (septicemie) si cauzeaza chiar decesul pacientului.

Periajul si folosirea atei dentara previn aparitie cariilor dentare

Adevarat. Cu siguranta prevenirea este cheia. Pentru eliminarea bacteriilor din cavitatea bucala sunt necesare periajul dintilor cu o pasta de dinti cu fluor si folosirea atei dentare de doua ori pe zi. Prin eliminarea zilnica a bacteriilor din cavitatea bucala sunteti protejati de cariile dentare!

sursa: sfatulmedicului.ro

20 iul. 2012

Acneea: mit si realitate

Cu siguranta pana acum cel putin o persoana v-a sfatuit sa nu consumati ciocolata deoarece favorizeaza aparitia acneei. Este total eronat! Intr-adevar exista situatii in care alimentele conduc la agravarea acneei, insa in niciun caz acestea nu conduc la aparitia acestei afectiuniRecent cercetatorii din Australia au realizat cateva studii pentru a determina toate cauzele care duc la aparitia acneei. Potrivit acestora, alimentele cu un continut ridicat de carbohidrati conduc la aparitia acneei.
Explicatia: consumul ridicat de carbohidrati conduce la hipersecretie de insulina, crescand astfel riscul aparitiei rezistentei la insulina. O cantitate mare de insulina in organism determina ovarele sa produca mai mult testosteron, fapt care intr-adevar favorizeaza aparitia acneei, dar poate genera si aparitia sindromului de ovar polichistic. Inca mai sunteti convins/a ca stiti totul despre acnee? Cititi urmatoarele mituri si veti fi surprinsi sa constatati ca multe dintre lucrurile pe care le stiti despre acnee sunt in realitate simple mituri!

Mit: Inceperea activitatii sexuale conduce la aparitia acneei.

Realitate: La pubertate organismul experimenteaza o serie de modificari hormonale care conduc la dezvoltarea si maturizarea trasaturilor sexuale. Acneea este provocata tocmai de aceste schimbari hormonale si nu de inceperea activitatii sexuale.

Mit: Produsele cosmetice agraveaza acneea.

Realitate: Atat timp cat produsele cosmetice utilizate sunt de buna calitate si corespund tipului dvs. de piele acestea nu au de ce sa va cauzeze probleme. De asemenea, este bine de stiut ca majoritatea cremelor contin peroxid de benzoil si acid salicilic, substante care contribuie la tratarea acneei.

Atentie! Acest lucru nu inseamna ca toate produsele cosmetice sunt bune, nu trebuie omis faptul ca sunt suficiente cosmetice care nu fac altceva decat sa acutizeze acneea.

Sfat! In cazul in care suferiti de acnee, de orice tip, este indicat sa consultati medicul dermatolog pentru a va prescrie un tratament eficient si corespunzator problemei dvs. de sanatate.

Mit: Igiena necorespunzatoare conduce la aparitia acneei.

Realitate: Daca o persoana sufera de acnee nu inseamna ca nu obisnuieste sa se spele pe fata. Ceea ce se vede si pare a fi murdarie este de fapt melanina - pigmentul care asigura culoare pielii. Curatarea excesiva a pielii nu contribuie la ameliorarea sau la vindecarea acneei, ci din contra agraveaza afectiunea.
Potrivit specialistilor, zilnic, tenul trebuie curata de doua ori cu apa si sapun delicat, dupa care se usuca prin tamponare cu un propos curat.

Sfat! Utilizati produsele tip scub numai de 2 ori pe saptamana, aceste produse cosmetice sunt dure cu tenul si pot cauza iritarea si uscarea pielii.

Mit: Acneea nu trebuie tratata. Aceasta dispare de la sine!

Realitate: Nu este adevarat! Acneea se vindeca foarte greu, iar pielea va fi profund afectata de cicatrici permanente - acestea pot fi prevenite prin urmarea unui tratament adecvat pentru acnee. Cicatricile pe langa faptul ca sunt total inestetice, pot conduce la pierderea increderii si stimei de sine!
Deoarece pentru acneea au fost dezvoltate o serie de tratamente, indicat este ca cereti ajutorul medicului dermatolog, care in urma unei consultatii va diagnostica tipul de acnee de catre suferiti si va va prescrie tratamentul corespunzator.

Mit: Acneea apare doar in adolescenta.

Realitate: Gresit din nou! Acneea poate aparea la orice varsta, chiar si nou-nascutii sufera de acnee - acnee neonatala. La nivel mondial 25% dintre oamenii cu varsta cuprinsa intre 25 si 44 ani sufera de acnee. Acneea apare mai ales in randul femeilor din cauza fluctuatiilor constante de hormoni in timpul ciclului menstrual.

Mit: "Stoarcerea" cosurilor este cea mai eficienta metoda de a scapa de acnee.

Realitate: Aceasta actiune conduce la deterioarea celulelor pielii si la inflamarea acestora. Cu toate ca este tentanta, "stoarcerea" cosurilor nu este si recomandata deoarece astfel acneea nu se vindeca si in plus contribuie la aparitia cicatricilor.

Mit: Expunerea la soara contribuie la ameliorarea acneei.

Realitate: Bronzul acopera temporar acneea. Razele soarelui usuca pielea si acneea, in acelasi timp, insa nu vindeca afectiunea. De asemenea, exista riscul sa apare si o hiperpigmentare pe suprafata corpului afectata de acnee.
In realitate, nu este nicio legatura intre expunerea la soare si acnee, ci doar exceptii. Astfel, orice persoana cand se expune la soare trebuie sa foloseasca crema cu factor de protectie pentru a preveni imbatranirea pielii, arsurile solare si chiar cancerul de piele.

Atentie!
Exista persoane in cazul carora soarele conduce la agravarea acneei, iar medicamente utilizate pentru tratarea acneei, precum tetraciclina si retinoidele, conduc la sensibilizarea pielii la soare, fapt ce creste riscul aparitiei arsurilor solare.

Mit: Stresul poate cauza aparitia acneei.

Realitate: Nu stresul contidian conduce la aparitia acneei ci medicamentele recomandate pentru tratarea acestuia. Astfel, daca observati ca acneea a inceput sa se manifeste imediat ce ati inceput un tratament pentru depresie sau stres este indicat sa solicitati sfatul medicului pentru a va recomanda o alta schema de tratament.

Mit: Ciocolata si alimentele bogate in grasimi favorizeaza aparitia acneei.

Realitate: Fie ca aveti o dieta bogata in zahar sau grasimi trebuie sa stiti ca potrivit studiilor nu exista nicio legatura intre alimentatie si acnee. Trebuie mentionat ca unii oameni sunt sensibili la anumite alimente, care in cazul lor favorizeaza aparitia acneei. Daca banuiti ca anumite tipuri de alimente contribuie la agravarea acneei, puteti confirma acest lucru prin evitarea consumarii respectivelor alimente timp de 2-4 saptamani. Daca in aceasta perioada problema dvs. se amelioreaza inseamna ca ati avut dreptate!

Alimentele indicare de oameni ca si factori de risc pentru acnee sunt: ciocolata, cafeaua, mancare tip fast food, cartofi prajiti sau alte alimente prajite.

Regula! Alimentatia sanatoasa si echilibrata este cea mai buna alegere pentru sanatatea dvs.!

sursa:sfatulmedicului.ro

19 iul. 2012

Primul ajutor in diverse situatii

Intepaturile de insecte

In urma intepaturilor de insecte (albine, viespi, furnici etc.) pot apare atat reactii locale la locul intepaturii, manifestate prin eritem (roseata), edem (umflare) si prurit (mancarime) sau durere, cat si reactii generalizate, unele putand chiar pune viata in pericol. Reactia generalizata poate apare daca victima este intepata de un numar mai mare de insecte sau daca prezinta o sensibilitate individuala (alergie) la intepatura de insecte.

Primul ajutor:- se incearca indepartarea acului albinei ramas infipt in piele, cu ajutorul unui ac sau cutit, dar fara a stoarce zona sau strivi acul
- pe locul intepaturii se poate aplica apa oxigenata, alcool sanitar sau se spala cu apa
- se aplica o punga cu gheata sau ceva rece, pentru a determina vasocontrictie locala, fapt ce scade absorbtia veninului la nivel local
- in cazul reactiilor alergice grave, cand survine stopul cardio-respirator, se apeleaza serviciul 112 si se incep manevrele de resuscitare cardio-respiratorie.

Muscatura de animale

Muscaturile provocate de animale, sunt periculoase atat prin leziunile tisulare pe care le antreneaza, cat si prin riscul unor infectii grave, dintre care cele mai cunoscute sunt rabia (turbarea) sau tetanosul.

Primul ajutor:- se curata si dezinfecteaza tegumentele din jurul plagii
- se curata si dezinfecteaza plaga (rana), punandu-se sub un jet de apa rece
- se aplica comprese sterile
- victima trebuie sa se prezinte la o unitate medicala, pentru examinarea si pansarea plagii si pentru vaccinare antitetanica sau antirabica, daca este cazul.
De retinut!
Uneori muscatura poate determina leziuni tisulare importante, cum ar fi lezarea unui vas de sange important cu hemoragie consecutiva, ruptura musculara etc. In astfel de cazuri masurile de prim ajutor se vor adapta la leziunile produse: oprirea hemoragiei, transportul de urgenta la spital si, daca este cazul, resuscitare cardio-respiratorie.

Muscatura veninoasa

O atentie deosebita trebuie acordata in cazul muscaturilor veninoase, care pot fi produse de serpi, scorpioni, paianjeni etc., cand leziunile tisulare locale sunt nesemnificative fata de riscul pe care-l prezinta difuzia veninului (toxinelor) in circulatia sangvina.
De aceea in astfel de cazuri:
- in cazul muscaturii de sarpe, deasupra muscaturii (la radacina membrului) se va aplica un garou, pentru a impiedica raspandirea veninului in restul corpului
- in cazul muscaturii de scorpion sau paianjen se va aplica un garou la radacina membrului iar peste zona intepata se va pune o punga cu gheata (ceva rece)
- si se transporta victima de urgenta la spital.
In cazul turistilor care urmeaza sa calatoreasca intr-o zona a carei fauna specifica cuprinde scorpioni, paianjeni sau serpi veninosi, acestia ar trebui sa aiba asupra lor un antidot specific (ser antivenin).

Inteparea cu spini, aschii si alte obiecte ascutite

In cazul inteparii pielii in spini, aschii sau alte obiecte mici si ascutite, acestea determina de obicei plagi mici, dar obiectul ascutit sau fragmente din acesta pot ramane infipte in piele.

Primul ajutor:
- curatarea zonei din jurul intepaturii, prin spalare cu apa si sapun
- extragerea obiectului ascutit cu ajutorul unei pensete sau cu ajutorul unui ac steril, cu care se indeparteaza usor pielea din jur pana ce se descopera capatul corpului strain ramas in piele, care se extrage apoi cu penseta; daca nu poate fi scos, solicitati ajutor medical
- dupa indepartarea corpului strain din piele, leziunea se trateaza ca orice plaga: se dezinfecteaza cu dezinfectanti slabi (apa oxigenata, rivanol) si apoi se panseaza cu comprese sterile
- deoarece de cele mai multe ori corpul strain nu este unul steril, exista riscul unei infectii, leziunea se urmareste cateva zile si daca in zilele urmatoare apar semne de infectie (inflamatie, durere, puroi) consultati medicul.

Lipotimia (lesinul)

Lipotimia reprezinta pierderea reversibila a constientei de scurta durata (secunde-minute). Apare de obicei printr-un mecanism reflex, ca urmare a scaderii oxigenarii cerebrale, in conditiile stationarii prelungite in ortostatism, in aglomeratie, incaperi aglomerate si neaerisite; mai poate aparea in conditii de stres psihic sau fizic, in suprasolicitari, insolatii, hipoglicemii etc.
Aceasta stare este reversibila spontan chiar si fara nici un ajutor din exterior. Atitudinea in fata unei persoane care lesina este urmatoarea:
- daca este posibil, victima va fi prinsa in brate, pentru a nu se lovi in cadere
- se va aseza culcat, cu fata in sus si cu capul intr-o parte
- se vor ridica membrele inferioare mai sus decat trunchiul
- se stropeste victima cu apa rece pe fata
- se supravegheaza pana ce-si recapata constienta sau daca aceasta stare se prelungeste se solicita ajutorul medical de urgenta.

Hipoglicemia

Hipoglicemia reprezinta scaderea concentratiei de glucoza in sange, sub un anumit nivel. Poate apare in conditiile lipsei aportului alimentar sau a unui efort fizic intens, a abuzului de alcool, dar cel mai frecvent apare la pacientii diabetici ca urmare a unei doze prea mari de insulina in raport cu aportul lor alimentar.
Semnele unei hipoglicemii sunt:
- agitatie, tremuraturi, transpiratii, senzatie de foame
- in formele severe poate apare confuzie, tulburari de comportament, convulsii, pierderea starii de constienta pana la coma hipoglicemica.

Primul ajutor:- recunoasterea semnelor hipoglicemiei si evaluarea functiilor vitale
- la o persoana constienta i se va oferi repede ceva dulce: o lingurita de zahar, o bomboana, suc dulce etc.
- nu i se va oferi nimic sa bea sau sa manance unei persoane inconstiente: se va solicita ajutor medical de urgenta (112)
- daca functiile vitale sunt absente se vor incepe manevrele de resuscitare cardio-respiratorie.

Convulsii

Convulsiile reprezinta contractii involuntare ale musculaturii corpului; ele pot afecta intreaga musculatura - convulsii generalizate sau numai o parte din musculatura - convulsii focale. Apar ca urmare a unor descarcari electrice bruste si anormale la nivelul creierului. Desi convulsiile sunt caracteristice epilepsiei, ele pot apare si in alte situatii:
- convulsiile febrile la copii in primii 3-5 ani, in contextul unor pusee febrile
- tulburari metabolice: hipoglicemie, tulburari hidroelectrolitice, encefalopatia hepatica sau uremica
- traumatisme cerebrale
- intoxicatii cu: stricnina, insecticide organofosforice, alcool etc.

Primul ajutor:
- se va incerca evitarea producerii unui traumatism in cadere: se va incerca prinderea victimei sau indepartarea unor obstacole de care s-ar putea lovi
- se intoarce daca este posibil victima in pozitie de siguranta (pe o parte) si se solicita ajutor medical.

Criza de astm bronsic

Astmul bronsic este o boala cronica caracterizata printr-o hiperreactivitate a cailor respiratorii la diversi stimuli; in functie de mecanismul declansator poate fi astm bronsic extrinsec (alergic) sau astm bronsic intrinsec (infectios). Bolnavii care sufera de astm bronsic pot avea de la perioade complet asimptomatice pana la simptome severe zilnice.
O criza de astm bronsic se caracterizeaza prin:
- simptomele care anunta o criza: rinoree, stranut, cefalee, lacrimare, tuse seaca iritativa
- apare dispnee, tuse seaca iritativa, agitatie, transpiratii - care trezesc bolnavul din somn
- dispneea devine paroxistica, expirul suierator (whhezing), bolnavul sta in sezut sau in fata geamului (nu sta culcat), este agitat, cianotic
- la sfasitul crizei tusea devine productiva cu expectoratie alba-vascoasa, aerata si apare poliurie (urineaza mult).
- dureaza approximativ 1-2 ore.

Atitudinea in timpul unei crize de astm bronsic:
- eliminarea factorului declansator daca este vorba despre unul alergic
- administrarea medicatiei antiasmatice, cu durata scurta de actiune (spray, aerosol).
Bolnavii astmatici au un plan terapeutic stabilit impreuna cu medicul lor curant, care cuprinde atat tratamentul de fond (administrat zilnic) cat si tratamentul necesar in timpul unei crize de astm bronsic.
Daca criza dureaza mai mult de 1-2 ore, daca simptomele nu cedeaza la medicatia antiasmatica sau daca starea bolnavului se agraveaza, apare bradicardie, hipotensiune, cianoza, astenie marcata trebuie solicitat ajutor medical de urgenta.

Infarctul miocardic

Infarctul reprezinta necroza unei portiuni din muschiul inimii, ca urmare a ischemiei prelungite, ce se produce prin scaderea fluxului de sange ce iriga muschiul inimii. Aceasta se datoreaza fie unui spasm la nivelul arterelor coronare fie datorita obstruarii lumenului unei ramuri a arterelor coronare.
Simptomul caracteristic este durerea toracica de intensitate mare, aparuta de obicei la efort dar nu numai, cu caracter de constrictie, gheara, apasare, cu durata de peste 30 minute, care poate iradia la baza gatului, in umar sau in membrul superior stang, insotita de transpiratii si anxietate.
Cand apar astfel de simptome, mai ales daca nu cedeaza la repaus sau dupa administrarea de nitroglicerina sublingual, trebuie avut in vedere un posibil infarct miocardic.

Primul ajutor:
- repaus: se va intrerupe orice efort fizic
- se solicita ajutor medical calificat
- bolnavul constient va mesteca jumatate de comprimat de Aspirina
- se evalueaza functiile vitale si daca este nevoie se incep manevrele de resuscitare cardio-respiratorie
- daca bolnavul este singur poate fi de ajutor sa-si pastreze calmul, sa inspire adanc si sa incerce sa tuseasca cu putere; repetand aceasta succesiune inspir adanc-tuse se asigura o mai buna oxigenare si se stimuleaza circulatia sangelui spre inima. 

sursa:sfatulmedicului.ro