14 dec. 2013

Cum incurajezi dezvoltarea sociala si emotionala a copilului mic

Dezvoltarea sociala si emotionala a copilului mic este esentiala pentru modul in care va creste si va evolua ca persoana. Daca abilitatile motorii si cresterea micutului se dezvolta in mod firesc sau natural, cea emotionala sau sociala necesita ajutorul parintilor, care trebuie sa dea dovada de foarte multa rabdare si de ceva timp. Un copil care detine fraiele unor abilitati socio-emotionale esentiale va creste si se va dezvolta intr-un adolescent si apoi intr-un matur responsabil si implinit!
 Iata cum se dezvolta copilul mic din punct de vedere socio-emotional si ce poti face tu, ca parinte, pentru a incuraja invatarea si deprinderea principalelor abilitati emotionale si sociale, care ajuta la implinirea lui, ca persoana!

Cum incurajezi dezvoltarea socio-emotionala a copilului?

Evolutia sociala si emotionala se influenteaza una pe cealalta si se dezvolta adesea "la pachet". Multe dintre jocurile si activitatile care sunt recomandate pentru stimularea dezvoltarii sociale a copilului isi aduc o contributie substantiala si in planul emotional al micutului si invers. Tu, ca parinte, ai un rol esential in felul in care evolueaza si se prezinta un copil la maturitate. Inca de mic este important sa introduci in rutina lui zilnica jocuri, jucarii si activitati care sa il ajute sa-si insuseasca principalele aptitutidini socio-emotionale.

Intalniri de joaca

Intalnirile de joaca si integrarea micutului in grupuri de copii, inca de la varste fragede, reprezinta o metoda simpla si eficienta prin care il ajuti pe copil sa-si dezvolte principalele aptitudini sociale.Aceste intalniri si interactiuni cu micuti de varsta lui, care au interese comune cu el, iti ofera "materialul de lucru" necesar pentru  a-l educa pe copil din punct de vedere social. Te poti folosi foarte usor de experientele prin care trece, dar si de puterea exemplului. Copilul va intelege mai bine ca a-ti astepta randul sau a nu il intrerupe pe celelalt cand vorbeste sunt reguli sociale esentiale in interactiunile cu ceilalti daca este pus in fata unei astfel de situatii si le simte pe pielea lui. Ai ocazia sa il inveti pe micut cum sa se joace frumos cu alti copii si sa ii creezi oportunitati pentru a fi generos si a imparti jucariile cu ceilalti sau a face schimb intre ele. Nu va fi usor si iti va trebui ceva rabdare si timp, dar pana la urma micutul va invata sa socializeze.

Interactiuni cu persoane de toate varstele

Chiar daca e mic, nu inseamna ca trebuie sa petreaca timp si sa interactioneze doar cu copii de varsta lui.
 Este recomandat sa incurajezi comunicarea si interactiunile copilului si cu alte persoane, inclusiv adulti. Are multe de invatat din aceste "ciocniri" sociale si sunt eficiente pentru o dezvoltare emotionala echilibrata.

Joc si joaca


Jocurile si jucariile reprezinta cel mai simplu si eficient mijloc de a-l ajuta pe copil sa-si insuseasca principalele aptitudini sociale si emotionale. In plus, sunt si pe intelesul copilului, lucru care face ca eforturile tale de a-l face sa priceapa anumite lucruri se diminueaza considerabil. Printre cele mai recomandate astfel de activitati pentru dezvoltarea emotionala a copilului se numara jocurile de rol, jucariile de plus, jocurile de societate etc. Jocurile de rol sunt cele mai recomandate in acest sens, deoarece il pot pune pe copil intr-o multime de situatii imaginare din care copilul poate invata sa socializeze cu ceilalti.

Stimularea imaginatiei si a creativitatii

Activitatile si jocurile care au rolul de a-i pune la lucru imaginatia si creativitatea contribuie din plin la dezvoltarea emotionala.Incurajeaza copilul sa se joace cu instrumente muzicale, sa picteze si sa deseneze, sa modeleze plastilina, sa faca puzzle-uri simple, sa inventeze povesti, sa puna in scena teatru de papusi, sa organizeze concursuri, sa se joace cu cuburi de constructie sau sa faca crafturi etc. Toate acestea il ajuta sa devina mai creativ si sa-si dezvolte imaginatia.

Modele pozitive de viata

Fii un model de viata demn de urmat pentru el. Nu uita ca micutul are tendinta de a imita gesturile, vorbele si faptele oamenilor in jurul carora traieste si creste. Cum tu esti mereu in preajma lui, este important sa te comporti cu el si in fata lui exact asa cum ai vrea ca el sa se poarte cand va creste. Comunica adecvat cu toti cei din jurul tau si ai grija cum te comporti in interactiunile cu ceilalti. Sunt lectii pentru dezvoltarea lui sociala pe care copilul le retine imediat si le va pune in practica mai tarziu. De asemenea, comunica deschis cu el. Foloseste expresii si termeni care descriu emotiile si trairile tale, astfel incat sa il ajuti pe el sa si le identifice si sa le asocieze cu stari, comportamente, grimase, gesturi.

Recunosterea sau identificarea emotiilor

O tehnica importanta pentru dezvoltarea socio-emotionala a copilului este aceea de a initia tot felul de joculete prin care copilul sa identifice emotii, trairi si sentimente. Nu doar ca invata care sunt acestea, dar, in timp, reuseste sa si le identifice singur si sa le recunoasca si la cei din jurul lui.

Ce presupun dezvoltarea sociala si cea emotionala?

Dezvoltarea sociala este diferita de cea emotionala, dar se influenteaza una pe cealalta. Dezvoltarea emotionala are un rol esential in fiecare etapa a implinirii sociale a copilului. Dezvoltarea sociala se refera la achizitionarea si deprinderea principalelor abilitati sau aptitudini de relationare cu ceilalti, indiferent ca sunt adulti sau copii. Este vorba despre insusirea acelor mijloace sau instrumente prin care se poate lega o relatie de prietenie, amicitie sau se poate intreprinde o interactiune cu o persoana - increderea, recunoasterea rolurilor, dialogul etc. Dezvoltarea emotionala, pe de alta parte, se refera si vizeaza formarea conceptului de sine a celui mic prin capacitatea de a reusi sa se perceapa ca o persoana unica, individuala, si de a recunoaste emotii, sentimente, trairi.O dezvoltare emotionala echilibrata a copilului il ajuta sa identifice rapid sentimente si emotii, sa le exprime si sa le faca fata corespunzator in anumite situatii. In plus, il ajuta sa perceapa si sa identifice trairile prin care trec cei cu care interactioneaza si sa gestioneze situatia si dialogul in functie de acestea.

sursa:scopilul.ro

13 dec. 2013

Regresul copiilor cand vine un fratior mai mic

Rivalitatea fraternala incepe sa isi faca simtita prezenta in comportamentul fratiorului mai mare inca de dinainte de venirea pe lume a noului bebelus al familiei. Dincolo de gelozia caracteristica dintre frati, unul dintre efectele secundare ale aparitiei unui nou membru in familie este regresia in dezvoltarea copilului mai mare. Iata cum se manifesta comportamentul regresiv, dar si ce masuri poti lua pentru a ajuta copilul sa se adapteze la noua situatie!
  
Semne de regresie la fratiorul mai mare
Comportamentul regresiv apare la fratior in momentul in care se naste noul membru al familiei. Copilul mai mare incepe sa adopte manifestari specifice varstei de bebelus:
  •  isi suge degetelul;
  • vrea biberonul;
  • vrea sa fie leganat;
  • face pipi pe el si vrea sa poarte scutece;
  • vorbeste ca un bebelus etc.

Sunt manifestari temporare care apar pe fondul nepregatirii copilului pentru venirea pe lume a noului fratior. Este confuz si nu se poate adapta singur noului context familial. Este modul lui de a transmite ca nu intelege ce se intampla, iar parintii, de multe ori, interpreteaza gresit aceste reactii. Au tendinta de a-l certa si pedepsi, in loc de a intelege contextul in care apar si ce pot face pentru a preveni sau combate aceasta situatie.

Ce faci cand copilul manifesta un comportament regresiv?

Specialistii atrag atentia asupra importantei pregatirii copilului pentru venirea pe lume a noului fratior, inca de dinainte de nasterea lui. Numai o perioada prelungita de acomodare cu noul context familial, presarata cu explicatii si multa rabdare din partea ta, ajuta la prevenirea acestor manifestari regresive in comportamentul lui. In cazul in care copilul trece printr-o regresie in dezvoltare, este important sa nu dai curs solicitarilor lui. In momentul in care iti cere biberonul, desi el are 4-5, poate chiar 6 ani sau mai mult, este important sa stai si sa ii explici, cu rabdare, ca el a trecut de etapa in care papa cu biberonul. Insoteste vorbele tale de poze cu el de cand era bebelus. Il ajuta sa isi dea seama ca si el a fost in trecut de varsta fratiorului lui mai mic si ca a trecut prin aceleasi experiente, dar ca acum este mare si ca poate face o multime de alte lucruri, mult mai interesante. Vorbeste-i si despre momentul nasterii lui, depaneaza amintiri cu el si sustine-le cu ajutorul unor fotografii sau filmulete. Poti sa te mai joci uneori cu el "de-a bebelusul", sa il legeni sau sa il tii in brate, dar nu exagera. In niciun caz, nu ii permite sau nu ii da de inteles ca este in regula sa manance cu biberonul sau sa poarte scutece la varsta lui. Este important ca fiecare parinte sa inteleaga ca aceasta situatie este destul de comuna in familiile cu mai multi copii si ca nu este vina copilului ca se comporta astfel. Pe fondul constientizarii acestor lucruri, este important ca parintele sa isi modeleze si comportamentul sau reactiile in fata celui mic. Criticile si pedepsele nu isi au locul in aceasta situatie si sunt inutile pentru rezolvarea situatiei. Chiar daca aparent sunt de ajutor in determinarea copilului de a nu se mai comporta astfel - a nu mai suge degetelul, a nu mai bea din biberon etc. - ele nu rezolva problema. Frustrarea copilului de a nu intelege ce se intampla ramane. In acest fel, este incurajata rivalitatea fraternala si problemele care pot aparea intre cei doi frati. Cel mai important este sa faci copilul sa inteleaga ca noul bebelus al familiei nu este o amenintare pentru el si pentru dragostea si afectiunea pe care i-o porti. Poate fi de ajutor in acest sens implicarea lui in ingrijirea noului membru al familiei. Intermediaza si apropierea lui de bebelus si intarirea relatiei dintre ei, in vederea combaterii rivalitatii de mai tarziu.

sursa:copilul.ro

12 dec. 2013

Cum se imprietenesc copiii? Ghid in functie de varsta

Copiii incep sa manifeste sentimente de prietenie si afinitati emotionale fata de alte persoane abia dupa varsta de un an, insa inteleg cat de cat ce este amicitia si ce inseamna sa ai un tovaras de joaca abia pe la varsta prescolara. Psihologii sustin ca nici bebelusii nu sunt lipsiti de o oarecare latura sociala, chiar daca este ceva mai greu de descifrat si inteles. Au propriul mod in care isi manifesta sociabilitatea si sentimentele fata de ceilalti. Descopera un ghid al modului in care se imprietenesc copiii la fiecare varsta!

Bebelusi 0-12 luni

Pana la varsta de un anisor, bebelusul nu stie sa socializeze. Cu toate acestea, exista cateva comportamente specifice care tradeaza emotiile copilului cu privire la anumite persoane din jur, in special pentru mama, si care fac parte din dezvoltarea emotionala si sociala a acestuia. La aceasta varsta, dezvoltarea emotionala si cea sociala a bebelusului se influenteaza reciproc. Principalele modalitati prin care interactioneaza cu ceilalti sunt plansetele, zambetele, gangurelile, contactul vizual etc., adica modurile prin care isi exprima sentimentele si trairile. Atunci cand bebelusul este in preajma altor bebelusi, ai putea constata ca empatizeaza cu ei. De exemplu, daca unul dintre ei incepe sa planga, bebelusul ar putea imita comportamentul lui. De asemenea, daca iei unul dintre copii de langa el, ai putea observa cum incepe sa il caute imediat cu privirea. Pana la varsta de un anisor, bebelusul incepe sa inteleaga ideea de interactiune sociala, insa intr-un sens destul de primitiv. Este insa capabil sa inteleaga ca in interactiunea dintre doua persoane, exista o succesiune a actiunilor, de tipul "eu fac asta, tu faci cealalta". Daca iti pui bebelusul fata in fata cu un alt copil de varsta lui, vei observa ca procesul de socializare se initiaza de la sine, prin gesturi simple precum atingeri si zambete reciproce, intinderea manutelor spre celalalt, contact vizual mentinut.  

Copilul intre 1 si 2 ani

Copilul incepe sa acorde din ce in ce mai multa atentie si interes pentru persoanele din jur si actiunile lor. De la un an incolo, copilul capata o oarecare autonomie in miscari, ceea ce faciliteaza interactiunile cu ceilalti copii si procesul de imprietenire cu ei. Manifesta un interes aparte pentru persoanele sau copiii care imita comportamentele lui si este varsta la care isi face primii prieteni.Insa nu este vorba de prietenia pe care o intelegem noi la varsta adulta, mijlocita sau caracterizata prin replici, sfaturi, ci de o interactiune sociala mai simpla, in care petrec timp impreuna, se ating, isi zambesc etc. Dupa varsta de 12 luni, copilul este dornic sa interactioneze cu alti copii, dar nu o poate face verbal. Comportamentul este principalul mijloc de comunicare si socializare la aceasta varsta. De exemplu, daca are o afinitate pentru un copil din spatiul de joaca, iar acela tine in mana o masinuta, micutul tau va lua si el in manuta o jucarie cat mai similara. Este modul lui de a atrage atentia celuilalt copil si de a-i transmite "avem interese sau pasiuni comune; vreau sa ne jucam impreuna". Copilul iti mai poate arata ca este dornic sa interactioneze cu un copil pe care il place si prin alte comportamente: se uita indelung la el, ii zambeste, il atinge sau chiar il impinge sau loveste. Chiar daca multi parinti au impresia ca loveste din rautate sau obraznicie, in realitate, copilul nu isi da seama ca gestul lui este nepotrivit, din cauza ca nu stie sa isi exprime in alt fel emotiile, nici macar pe cele de bucurie sau entuziasm. Tot ce vrea este sa ii atraga atentia copilului cu care vrea sa se imprieteneasca. Depinde de parinti sa il invete cum sa-si exprime corect sentimentele si care sunt parghiile de socializare prin care sa abordeze corect ceilalti copii pentru a se imprieteni cu ei.

Copilul intre 2 si 3 ani

La varsta de 2 anisori, copilul trece prin faza egocentrica sau a posesivitatii, in care totul i se cuvine si nu imparte nimic din ce considera ca e al lui, adica totul. Aceasta inclinatie fireasca, specifica varstei, intra in conflict cu dezvoltarea sociala si naste diverse probleme in interactiunile cu alti copii.In momentul in care un alt copil atenteaza la jucariile sau lucrurile lui, se dezlantuie o furtuna emotionala si comportamentala, caracterizata prin imbranceli, plansete tipete, lovituri etc. Cu toate acestea, pe la varsta de 2 ani, copilul descopera cu adevarat placerea de a interactiona cu alti copii si reuseste sa isi faca un mic prieten, chiar daca nu intelege exact ce inseamna prietenia. Este responsabilitatea parintilor sa invete copilul de 2-3 anisori cum sa se poarte atunci cand se joaca cu alti copii si sa isi imparta jucariile. Sunt momente importante in educatia copilului, care au un impact asupra dezvoltarii lui viitoare.

Copilul intre 3 si 4 ani

Incepand cu varsta de 3 anisori, copilul socializeaza cu ceilalti in moduri din ce in ce mai sofisticate sau complexe. Intelege ce inseamna sa ai un prieten si il asociaza adesea cu tovarasul de joaca. Pentru el, faptul ca un alt copil are interese comune si se joaca cu el reprezinta cele mai importante dovezi de prietenie.
 Prin interactiunile cu ceilalti, jocurile de grup si de rol, dar si prin prisma prietenilor imaginari care apar la varsta prescolara, copilul dobandeste achizitii sociale importante, care il invata ce inseamna prietenia: impartirea jucariilor, cooperarea, empatia etc.Pe baza acestora, copilul leaga mai usor prietenii cu alti prichindei. Insa copilul nu se "lipeste" emotional de orice copil, ci face selectii. El simte cu cine anume se poate imprieteni sau in compania carora dintre ei ii face placere sa stea. La varsta prescolara, copilul alege, in general compania copiilor cu care are aceleasi interese si afinitati. 

sursa:copilul.ro

11 dec. 2013

Activitati pentru copii in functie de varsta

Activitatile fizice si artistice pentru copii se impart intotdeauna pe grupe de varste. Inainte de a te hotari daca sa iti dai copilul la balet, inot, cursuri de pian sau canto, afla daca are varsta potrivita pentru a le practica. Fiecare sport are regulile si cerintele lui, iar daca copilul nu indeplineste conditiile minime de participare si nu este suficient de dezvoltat din punct de vedere fizic pentru a-l practica, nu va fi acceptat. Spune-ne ce varsta are prichindelul tau, ca sa-ti spunem ce activitati i se potrivesc!

Gimnastica

Te bate gandul sa iti dai copilul la gimnastica? Afla ca abia de la varsta de 3 sau 4 anisori poate fi inscris la o scoala de gimnastica, pentru a face sport de performanta, insa abia de la 6 anisori va fi capabil sa se antreneze serios. In cazul in care nu vrei ca cel mic sa devina gimnast profesionist, poti incepe exercitiile de gimnastica inca de la varsta de bebelus. Gimnastica este un sport foarte util pentru cresterea si dezvoltarea copilului. Ii dezvolta musculatura, flexibilitatea corpului, forta fizica, dar contribuie si la imbunatatirea coordonarii mana-ochi sau a echilibrului.

Inot

Copiii incep sa devina mici inotatori inca de la varsta de bebelusi, daca sunt dusi la cursuri speciale pentru aceasta varsta. Insa cand sunt bebelusi, nu pot inota singuri, fara ajutorul colacelului sau sprijinul instructorilor. De la la varsta de 4 anisori, pot descoperi cu adevarat tainele acestui sport si, sub atenta supraveghere si indrumare a unui instructor, pot deveni adevarati "pestisori" prin apa, mai ceva ca inotatorii de performanta.
Inotul este un sport care antreneaza toti muschii corpului, fara exceptie. Imbunatateste forta fizica, si abilitatile motorii si are rolul de a-i mentine in fiecare zi in forma.

Lectii de canto

Daca ai constatat ca prichindelul tau are talent muzical si ca are o voce angelica atunci cand canta, te-ar putea tenta sa il inscrii la cursuri de canto sau cor pentru a-i cultiva talentul. Insa nu poti face acest lucru decat dupa ce copilul implineste 9 anisori.Pentru a putea fi atent la cursuri si a respecta cerintele impuse de profesorul de canto, copilul trebuie sa aiba bine dezvoltata concentrarea si atentia si sa fie capabil sa respecte instructiuni specifice, legate de exercitii de respiratie sau alte tehnici speciale. S-a demonstrat ca micutii care studiaza canto au un IQ mai mare si o memorie mai buna decat cei care nu practica astfel de cursuri. In plus, este un exercitiu bun pentru cladirea si consolidarea stimei si increderii in sine, deoarece copiii sunt pusi sa cante adesea la evenimente, in fata unui public numeros, care adesea poate fi intimidant.

Baschet

Copilul este apt sa bata mingea de asfalt inca de pe la 3 anisori, dar poate invata cu adevarat tainele si regulile baschetului abia de la 5 anisori incolo. Bacshetul este un sport solicitant, care testeaza anduranta copilului (rezistenta la efort), il mentine in forma si ii dezvolta si coordonarea mana-ochi sau spiritul de echipa.

Tenis

Tenisul este un sport excelent pentru copil, care nu-l dezvolta doar din punct de vedere fizic, ci si intelectual. In timpul jocului, trebuie sa gaseasca strategii si sa identifice slabiciunile oponentului, ceea ce ii imbunatateste creativitatea si gandirea. Are rolul de a-i dezvolta si coordonarea mana-ochi, reflexele, echilibrul si jocul picioarelor.Prichindelul poate fi inscris la cursuri de tenis de pe la 5-6 anisori, cand este suficient de dezvoltat pentru a servi sau a da lovituri de voleu. Unele scoli de tenis primesc si copii mai mici de 5 anisori, insa doar pentru a-i obisnui cu rachetele sau mingiile de tenis sau de a-i invata miscari de incepatori.

Cursuri de pictura

Copiii invata sa deseneze si picteze de mici, chiar daca operele lor de arta nu se pot compara cu cele ale lui Picasso sau Da Vinci. Cu toate acestea, desenatul sau pictatul are un rol esential in dezvoltarea emotionala si cognitiva. Inainte de orice, are efect terapeutic. Prin desene, copiii isi exprima cel mai bine emotiile si sentimentele.Copilul poate fi inscris la un atelier de arta inca de la 2 anisori, insa abia pe la 5 invata sa manuiasca bine pensulele si sa foloseasca instrumentele necesare.

sursa:copilul.ro

10 dec. 2013

Jucariile, ajutor de nadejde in dezvoltarea psihica si fizica a copilului

Jucariile nu sunt doar instrumente care au scopul de a-ti amuza prichindelul si de a-i capta atentia, ci si obiecte utile, educative, care contribuie eficient la dezvoltarea fizica si psihica a micutului inca din primele luni de viata. In functie de aceste criterii importante, iata cateva tipuri de jucarii pentru copii care iti vor ajuta piticul, intr-o maniera placuta, sa se dezvolte armonios!

Jucarii mobile

Vehiculele fara pedale, cu ajutorul carora micutul se poate deplasa sau pe care le poate impinge ori trage, sunt perfecte pentru copiii care au facut primii pasi in vederea dezvoltarii echilibrului, a musculaturii corpului, dar si a coordonarii.Jucarii mobile poti fi animalele de plus sau din lemn pe care copilul mic le foloseste drept calut sau premergatoarele, cu conditia ca acestea sa nu fie prevazute cu pedale - astfel, te asiguri ca micutul tau isi va dezvolta mai rapid simtul echilibrului, dar si musculatura. In aceasta categorie intra si centrele de activitate si joaca pentru bebelusi, carucioarele, animalutele prevazute cu roti etc. care pot fi trase, respectiv impinse, contribuind la randul lor la dezvoltarea fizica armonioasa a unui copil care a invatat recent sa mearga.

Jucarii muzicale

Jucariile care emit sunete sub forma de cuvinte si melodii au o multime de beneficii asupra dezvoltarii copilului tau. Astfel, joaca frecventa cu asemenea obiecte determina imbunatatirea coordonarii mana-ochi si a dexteritatii motorii, cat si recunoasterea anumitor sunete. In functie de varsta copilului, poti alege jucarii muzicale simple ori complexe. Retine insa ca, desi jucariile scumpe, cu o multime de caracteristici, sunt mai atractive, cele simple ii vor capta atentia micutului mai mult timp intrucat ii vor solicita creativitatea si imaginatia.

Puzzle

Puzzle-urile sunt jucarii atractive pentru copii inca de la cele mai fragede varste. Colorate si disponibile in variante simple pana la foarte complexe, puzzle-urile contribuie la dezvoltarea capacitatii cognitive si intelectuale a copilului, precum aceea de a rezolva probleme si de a procesa informatii. Tot puzzle-urile determina dezvoltarea dexteritatii, multumita nevoii de a apuca piesele de marimi diferite pentru a le putea asambla in mod corect.

Papusi

Papusile pentru fetite, de la cele mai simple pana la cele mai complexe, contribuie la dezvoltarea creativitatii printesei tale. Tot papusile sunt cele care determina imbunatatirea si imbogatirea limbajului si a vocabularului.

Jucarii complexe (seturi de jucarii)

Jucariile simple, cu caracteristici minime, sunt perfecte pentru dezvoltarea unui copilas aflat la o varsta frageda. Pe masura ce creste, ii poti oferi jucarii tot mai complexe si mai complicate, inclusiv seturi de constructii, casute pentru papusi, bucatarii, casute pentru copii si magazine dotate cu tot ce trebuie. Aceste jucarii complexe contribuie eficient in special la dezvoltarea imaginatiei prichindeilor, cu atat mai mult cu cat copiii se vor transpune in pielea unor personaje, interpretand diverse roluri. Jucariile complexe ce contribuie la dezvoltarea dexteritatii si a abilitatilor de logica ale micutilor le gasesti pe site-urile specializate precum jucarii.com.


sursa:copilul.ro

9 dec. 2013

Nanismul la copii, cum il recunosti?

Nanismul este conditia medicala pe care majoritatea oamenilor o numesc piticism si se caracterizeaza printr-o deficienta de crestere fata de media normala pe etape de varsta. In timp ce la adulti nanismul este evident, la copiii care sunt in continua crestere, inaltimea nu mai poate fi semnul principal al bolii. Si atunci, cum recunoastem nanismul la copii?


Ce este nanismul?
Nanismul se mai numeste si deficit staturo-ponderal si apare in urma secretiei insuficiente de hormon de crestere (GH) din celulele somatotrope ale glandei hipofizare anterioare. Altfel spus, nanismul se caracterizeaza prin cresterea insuficienta in inaltime raportata la standardele normale.


Cum recunoastem nanismul la copii?
S-ar spune ca nanismul este o conditie usor de identificat fiind asociata cu persoane foarte mici de inaltime. Totusi, la copiii aflati mereu in crestere si cu o inaltime relativ mica pe o perioada lunga de timp, diagnosticul este mai greu de pus, iar depistarea bolii se face si pe baza unei alte simptomatologii:
  •  copii cu nanism au o greutate normala la nastere, dar dupa varsta de sase luni se observa o incetinire a cresterii, aceasta devenind evidenta la varsta de 2-5 ani (inaltimea definitiva ajungand undeva la maxim 1.50 m in cel mai bun caz, de obicei inaltimea celor care sufera de nanism stagnand undeva la 1.20 m);
  • capul este de obicei mai mic decat restul corpului (microencefalie); 
  • expresie faciala specifica: nas si ochi proeminenti, dinti foarte mici sau absenti;
  • extremitatile corpului sunt mai scurte decat in mod normal (acromicrie);
  • slabirea articulatiilor cu dizlocari ocazionale;
  • probleme ale coloanei vertebrale (scolioza – se observa o curbura usoara a acesteia care devine mai pronuntata in timp);
  • apar tranformari ale pielii: devine galbuie, ridata si pala;
  • nedezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare apare cand nanismul se instaleaza inainte de pubertate (lipsa parului facial si corporal, lipsa menstruatiei, nedezvoltarea glandelor sexuale);
  • musculatura slab dezvoltata.


Pericole ale nanismului pentru copilul tau
Daca micutul tau sufera de nanism trebuie sa stii ca nanismul nu apare ca boala de sine statatoare, ci este asociata aproape intotdeauna cu alte complicatii si afectiuni medicale pe care acesta le instaleaza sau le agraveaza. Acestea pot fi considerate tot o simptomatologie a nanismului:
  •  diabet insipid;
  • tulburari vizuale (pot conduce si la orbire);
  • obezitate;
  • probleme dentare (dinti inghesuiti);
  • deformare a spatelui;
  • artrita;
  • apnee in somn;
  • asurzire a zgomotelor inimii;
  • zgomot sistolic;
  • hipotensiune;
  • bradicardie.


Care sun cauzele nanismului?
Cea mai importanta cauza o reprezinta secretia insuficienta a hormonului de crestere, dar mai exista si alte conditii medicale care favorizeaza aparitia nanismului:
  •  infectii;
  • intoxicatii;
  • traume;
  • tumori localizate in zona hipotalamo-hipofizara.


Cum se trateaza nanismul?
Tratamentul nanismului se poate fac prin administrarea de:
  •  hormoni de crestere sintetici;
  • substante medicamentoase care cresc productia endogena de hormon de crestere;
  • medicamente anabolizante. (sursa:copilul.ro) 

7 dec. 2013

Constipatia la copii intre 0 si 11 ani

Constipatia apare cand scaunul devine tare si greu de vehiculat. Unii parinti sunt foarte atenti la miscarile intestinale ale copiilor lor. Frecventa miscarilor intestinale nu este la fel de importanta cum este daca copilul poate avea scaun cu usurinta sau nu. Copilul nu este constipat daca scaunul se elimina usor, chiar daca au trecut cateva zile de la ultimul scaun. Un nou nascut poate elimina pana la 4-5 scaune moi pe zi sau doar unul pe zi. Copii alaptati la san pot avea scaune dese, chiar cate un scaun la fiecare alaptare. Pe masura ce copilul creste, numarul scaunelor zilnice scade, la fel ca si volumul scaunului. Frecventa scaunelor difera de la copil la copil. Un copil de 3 ani poate avea un scaun pe zi sau poate avea 3 scaune pe saptamana. Constipatia poate aparea cand copilul este trecut de la alaptarea la san, mai ales in primele 2-3 saptamani. S-ar putea sa fie nevoie de a adauga mai multa apa la formula de alaptare a copilului pentru a inlatura constipatia. Multi copii devin constipati pe parcurs. Aceasta nu este de durata si nu cauzeaza probleme pe termen lung. Tratamentul la domiciliu este de multe ori tot ceea ce este nevoie pentru a scapa de constipatie.

Cauze

Cauzele constipatiei pot fi:

- schimbari ale regimului, cum ar fi atunci cand un copil incepe sa manance din mancarurile pe care le consuma adultii;
- constipatiile apar de asemenea cand copilul bea in exces lapte de vaca;
- nu consuma destule lichide. Cateodata cantitatea normala de lichide pe care un copil o bea nu este de ajuns, cum ar fi cand temperaturile cresc, iar copilul isi sporeste activitatile in aer liber;
- un copil poate deveni constipat cand calatoreste, atunci cand trebuie sa foloseasca o toaleta noua, cu care nu este obisnuit;
- schimbari in rutina copilului cum ar fi calatoriile sau perioada de inceput a scolii;
- administrarea de medicamente care au ca efect instalarea constipatiei. Constipatia poate aparea impreuna cu crampe dureroase datorita scaunului tare, uscat.

Constipatia poate da ameteli. De asemenea, cand copilul se chinuie sa elimine scaunul, pot aparea picaturi de sange care se datoreaza faptului ca scaunul este impins afara prin anus, pe care il lezeaza. Aceste simptome ar trebui sa se opreasca atunci cand constipatia a luat sfarsit.

Constipatia cronica


Din motive neelucidate inca total, unii copii pot face o forma de constipatie care nu cedeaza la tratament, numita constipatie cronica. Cel mai probabil factor poate fi faptul ca copilul, odata trecut prin experienta unui scaun dureros, va incerca sa se abtina. Acest lucru face ca materiile fecale sa se adune si scaunul sa devina mai greu de eliminat. Presiunea va ceda odata cu eliminarea, dar apoi un nou scaun se va acumula, iar eliminarea va fi din nou grea si dureroasa. Frica de durere poate determina pe copil sa incerce sa se abtina de la eliminarea scaunului.
Alte cauze ale constipatiei cronice pot fi:
- o fisura in jurul anusului, care poate da dureri care sa determine copilul sa se abtina de la eliminarea scaunului. Aceasta este o problema des intalnita, care devine din ce in ce mai grava de fiecare data cand se elimina un scaun consistent;
- o suferinta usoara, dar in timpul careia alimentatia este redusa, insotita de febra si cu reducerea efortului fizic;
- schimbari ale mediului. La scoala copii pot sa se abtina de a elimina scaunul din cauza rusinii de a folosi toaletele scolii sau din cauza faptului ca orele de scoala le dau peste cap orarul lor de acasa cand de obicei merg la toaleta.

Constipatia cronica, de obicei necesita cateva luni de tratament si de cooperare intre parinti si copil si de asemenea colaborarea cu cadrul medical specializat pentru a rezolva aceasta problema. In decursul acestor luni, constipatia poate reapare. Rectul este format din tesut muscular, care in timpul constipatiei se poate strange. Readucerea musculaturii in forma normala poate dura mai multe luni.

In unele cazuri rare, constipatia cronica a copiilor poate fi cauzata si de alte disfunctii:
- fibroza chistica
- boala Hirschprung
- otravire cu buruieni
- hipersecretie a glandelor paratiroide
- hiposecretie a glandei tiroide
- leziuni ale coloanei vertebrale.

Simptome

Daca raspundeti afirmativ la una dintre intrebarile urmatoare, ar trebui contactat cat mai repede posibil un medic:
1. Copilul dumneavoastra are disfunctii rectale?
2. Credeti ca constipatia copilului dumneavoastra a fost cauzata de un factor fizic?
3. Copilul dumneavoastra sufera recent de constipatie?
4. Copilul dumneavoastra are dureri rectale?
5. Credeti ca constipatia copilului este cauzata de medicamente?
6. Copilul dumneavoastra sufera de constipatie des (constipatie cronica)?

Tratament la domiciliu


Constipatia poate fi tratata des cu eficacitate acasa:
- parintii trebuie sa se asigure ca copilul bea o cantitate suficienta de apa;
- daca copilul este trecut de la alaptarea la san la biberon, este bine sa se adauge saptamanal in alimentatie 30 pana 60 ml in primele 2-3 saptamani. Dar de asemenea, surplusul de apa nu trebuie adaugat decat pana la 3 saptamani, iar pentru o prelungire a acestei perioade, parintii trebuie sa ceara sfatul medicului;
- daca copilul este mai mare de 6 luni, trebuie adaugata in alimentatie suc de mere, de pere sau prune pentru a inlatura constipatia;
- daca sucul de fructe nu ajuta, trebuie adaugate alimente bogate in fibre cum sunt fasolea uscata si mazarea, piersicile, prunele, perele, caisele sau spanacul;
- pentru copii de peste 1 an, pot fi adaugate in alimentatie doua mese pe zi constituite din fructe cum ar fi piersicile, perele, merele, caisele, smochinele si trei mese pe zi constituite din legume ca fasolea uscata si mazarea, broccoli sau conopida. Se mai pot adauga produs din grau integral cum ar fi cerealele, painea de graham, orezul brun si painea integrala;
- copiilor peste patru ani, ca un supliment alimentar le pot fi oferite floricelele de porumb. Acestea nu trebuie date copiilor pana in patru ani pentru a evita posibilele accidente (sufocare);
- parintii mai pot de asemenea masa usor abdomenul copilului sau pot aseza copilul pe spate, cu coapsele flexate pe abdomen si pot roti picioarele copilului in sensul acelor de ceasornic;

Daca copilul are dureri rectale datorate faptului ca nu poate avea scaun este necesar a se incerca:
- o baie calda/fierbinte. Aceasta poate ajuta musculatura sa se relaxeze si poate face mai usoara eliminarea scaunului;
- daca copilul are peste 6 ani si baia calda nu este de ajutor, se pot administra unul sau doua supozitoare cu glicerina pentru a lubrifia materiile fecale; facandu-le mai usor de eliminat. Daca constipatia nu este in acest fel rezolvata sau daca ea apare din nou, trebuie discutata aceasta problema cu un medic de specialitate;
- nu se administra laxative copiilor inainte de a consulta un medic, deoarece, de multe ori, copii nu au nevoie de administrarea acestora pentru a elimina scuaunul.

Simptome care necesita supraveghere in timpul tratamentului la domiciliu

- persistenta constipatiei mai mult de 24 de ore la un copil de 3 luni;
- persistenta unei constipatii noi, mai mult de o saptamana, la un copil cu varsta cuprinsa intre trei ani si 11 ani;
- constipatia cronica care care fie cauzeaza noi probleme, fie devine mai grava, fie este insotita de schimbari ale coloratiei si consistentei scaunului;
- durerile rectale se intensifica sau dureaza mai mult de o luna;
- se accentueaza durerile abdominale;
- apare febra;
- apar scaune cu sange;
- simptomele copilului se agraveaza sau devin din ce in ce mai frecvente.

Prevenire


Un regim anticonstipatie este cel mai bun mod de a preveni constipatia. Daca se instaleaza constipatia, cel mai benefic mod de a restabili scaunele normale este un regim.
Pentru copii de pana in 12 luni de viata se recomanda:
- alaptatul la san;
- parintii sa se asigure ca adauga cantitatea necesara de apa la regimul copilului;
- pentru copii intre 6 si 12 luni de viata este necesara administrarea unui surplus de apa de 60 ml zilnic, de doua ori pe zi. Apa poate fi inlocuita cu suc de mere, pere, caise, piersici sau cirese;
- sa se adauge numai un singur aliment nou in regimul copilului si sa se observe reactia acestuia pentru a descoperi intoleranta la unele alimente sau reactiie alergice.

Sfaturi pentru copii mai mari de 12 luni:
- este necesar ca parintii sa se asigure ca acesta bea destule lichide. Cand vremea este calduroasa sau cand face efort fizic, copilul trebuie sa ingere o cantitate mai mare decat de obicei de lichid;
- trebuie adaugate alimente bogate in fibre. Se recomanda ca doua mese pe zi sa fie costituite din fructe ca piersicile, caisele, prunele, smochinele, perele iar trei mese pe zi sa fie constituite din legume cum ar fi fasolea uscata si mazarea, broccoli sau conopida;
- este benefic pentru copil sa se consume alimente din grau integral cum sunt cerealele, biscuitii din graham sau painea integrala;
- parintii trebuie sa se asigure ca nu consuma in exces lactate. Alimente cum sunt inghetata, laptele, iaurtul consumate in exces pot duce la constipatie;
- copilul trebuie incurajat sa mearga la toaleta atunci cand simte nevoia. Intestinele primesc impulsuri atunci cand scaunul trebuie eliminat. Daca copilul reuseste sa treaca peste aceasta nevoie de eliminare a scaunului, dupa un timp, senzatia de defecare va disparea, dar scaunul va ramane in rect si se va usca si va deveni mai dificil de eliminat;
- poate fi de folos stabilirea unui orar de mers la toaleta cum ar fi dupa micul dejun, seara inainte de culcare.
 
sursa:sfatulmedicului.ro

6 dec. 2013

Nutritia si alimentatia rationala la copil

Alimentatia sanatoasa

Ce este alimentatia rationala si ce alimente sunt necesare in dieta copilului?
O dieta sanatoasa, rationala, include o varietate de alimente care ofera copilului energia si nutrientele necesare unei dezvoltari psihosomatice normale. O alimentatie corespunzatoare nu semnifica doar consumul unor "alimente sanatoase", putand fi consumate o varietate de alimente atat timp cat dieta ramane variata, echilibrata si este consumata in cantitati moderate.
Copii, prezinta chiar de la nastere un mecanism intern de reglare al consumului de mancare, astfel ca nou nascutii si sugarii au capacitatea de a semnala aparitia foamei (de obicei prin plans) si de asemenea stiu cand sunt satui si astfel se opresc din alimentare (prin controlul unor semnale interne care indica satietatea). Odata cu inaintarea in varsta copii au capacitatea de a-si doza alimentele in functie de necesitatile fiziologice specifice varstei.

Cum pot mentine parintii o dieta sanatoasa a copilului?
Cand vine vorba despre o alimentatie sanatoasa, responsabilitatile sunt impartite intre parinti si copil, astfel ca indiferent de greutatea copilului (normo, sub sau supraponderal) sunt recomandate urmatoarele:
- parintii trebuie sa ofere copilului o paleta cat mai variata de alimente impartite pe mese si ore regulate. Parintii trebuie sa impuna copilului doar orarul (mese regulate) si tipul alimentelor consumate;
- copilul, poate decide singur cantitatea consumata, este indicat ca acesta sa fie lasat sa manance pana se satura.

Dupa o perioada de educare alimentara (stabilirea unui orar al meselor), copilul va invata singur cat si cand poate sa manance. In timp acestia vor evalua si optiunile unei alimentatii sanatoase, vor putea selectiona anumite alimente, de asemenea se vor obisnui cu obiceiurile alimentare familiale.

Parintii pot sustine alimentatia rationala si echilibrata a copiilor precum si dobandirea unor obiceiuri sanatoase, prin urmatoarele:
- stabilirea unui program privind timpul liber, in special folosirea calculatorului sau privitul televizorului. Organizatiile internationale de pediatrie recomanda un timp de maxim 2 ore pe zi, alocate unor astfel de activitati. Parintii trebuie sa educe copii prin implicarea lor in alte activitati precum sportul, desenul sau cititul
- activitatea fizica regulata trebuie sa fie o actvitate de rutina in sanul familie
- sunt recomandate pe cat posibil mesele regulate la care iau parte toti membrii familiei, incercand sa se creeze o atmosfera placuta, pozitiva
- controlul medical regulat, cu monitorizarea taliei si greutatii corporale si stabilirea unei diete adecvate in functie de acesti parametrii.


Cauze ale alimentatiei neadecvate

Care sunt cauzele unei diete sarace, neadecvate?
Un numar mic al copiilor care au o alimentatie neadecvata atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, sunt diagnosticati cu diferite boli organice care interfera cu alimentatia normala, insa cauzele implicate in majoritatea cazurilor de alimentatie neadecvata sunt cele de ordin social (posibilitati materiale reduse) sau familiale (educatie inadecvata).
Diversitatea alimentatiei
In cazul in care copilul este expus unei alimentatii nesanatoase (gen fast-food, sucuri artificiale), acesta este tentat sa renunte la restul alimentelor, de aceea este important ca parintii sa ofere copilului o varietate cat mai mare de alimente sanatoase.
Necesitatea alegerii alimentelor, este caracteristica copiilor a caror vointa nu este suficient de puternica pentru a refuza anumite produse alimentare. Copii mananca de obicei ceea ce vor si nu ceea ce li se impune, in functie de optiunile care le sunt oferite.

Statusul emotional
Chiar si o tulburare emotionala trecatoare si minora (anxietate, frica), poate sa declanseze o alimentatie excesiva sau dimpotriva insuficienta.
Cantitatea alimentelor variaza in functie de varsta si efortul fizic zilnic (consumul de energie), astfel ca spre exemplu acesta poate sa consume dimineata o cantitate mare de alimente, ca apoi seara sa manance mult mai putin; acelasi copil poate sa inverseze cantitatile de alimente in urmatoarele zile in functie de efortul fizic depus. Parintii trebuie sa accepte acest comportament alimentar, pentru ca este normal, in special in perioada de crestere astfel ca nu este indicata alimentatia fortata.
Parintii nu trebuie sa se ingrijoreze nici in cazul copiilor care au o dieta sanatoasa, dar redusa cantitativ, acestia avand nevoie de mai putine calorii pentru a-si desfasura activitatile zilnice obisnuite. De asemenea, alti copii de aceeasi varsta consuma cantitati mai mari de alimente decat in mod normal.

Conseciinte ale alimentatiei neadecvate

O dieta neadecvata, este cauza cea mai frecventa a sindromului de malnutritie (afectiune caracterizata prin dezvoltate staturo-ponderala necorespunzatoare varstei, datorita deficitului alimentar de vitamine si nutriente alimentare). De asemenea, alimentatia irationala poate duce la aparitia obezitatii, care are implicatii socio-emotionale si mai ales de sanatate, importante.

Copii subnutriti - dezvolta imunosupresie dobandita (datorita deficitului de vitamine si nutrienti necesari unei bune functionari a sistemului imun), fiind astfel predispusi diferitelor afectiuni, in special infectioase.

Copii supraponderali - au un risc crescut de a dezvolta diferite afectiuni cronice (care apar la maturitate sau chiar in adolescenta tarzie), precum hipertensiune arteriala, dislipidemia (in special hipercolesterolemia), diabetul zaharat de tip 2 (aparut la maturitate si care se trateaza prin dieta alimentara sau antidiabetice orale, insulina fiind necesara doar in cazurile complicate si decompensate), astmul bronsic si apneea de somn (oprirea respiratiei pentru cateva secunde in timpul somnului, frecvent asociata cu obezitatea).

Copii malnutriti - subponderali (in special copii cu tulburari de alimentatie), au un risc crescut de a dezvolta osteoporoza, amenoree (lipsa menstruatiilor) iar in cazuri severe disfunctii ale altor aparate si organe, precum inima sau ficatul.

Copii supraponderali

Dieta in cazul copiilor supraponderali

Termenul de copil supraponderal sau de copil cu tendinta de a dezvolta obezitate este folosit de medici in cazul copiilor cu o greutate necorespunzatoare varstei si staturii lor. Greutatea corporala este de obicei masurata prin calculul indicelui de masa corporala (IMC) care raporteaza greutatea la inaltime. In cazul parintilor ingrijorati in legatura cu greutatea copilului este recomandat un consult medical (la medicul de familie sau medicul pediatru) in care sunt evaluati indicii de crestere si se discuta de asemenea despre obiceiurile alimentare ale copilului si despre istoricul medical al acestuia.

In cazul in care copilul prezinta de la nastere o valoare mare a indicelui de masa corporala, acest lucru nu trebuie sa-i ingrijoreze pe parinti, acestia fiind parametrii care se incadreaza in limite normale intr-o populatie data.
Daca indicele de masa coporala s-a modificat brusc in sens pozitiv, copilul are un risc crescut de a devenii supraponderal, de aceea este importanta monitorizarea regulata a parametrilor de crestere.
In cazul copiilor care au un istoric familial de obezitate riscul de a deveni supraponderali creste odata cu varsta.
Copii supraponderali au de asemenea un risc crescut de a dezvolta in timp anumite afectiuni sau complicatii precum hipertensiunea arteriala sau diabetul. In cazul in care medicul sugereaza o problema legata de greutatea corporala, acesta poate sa recomande consiliere nutritionala si un program zilnic de exercitii fizice. Sunt de asemenea importante controalele medicale regulate pentru a putea observa din timp orice problema de sanatate asociata obezitatii.

Abordarea copiilor supraponderali
Asociatiile internationale de pediatrie si nutritie precum si organizatiile internationale de prevenire a bolilor cardiovasculare au pus la punct diferite protocoale destinate tratarii copiilor supraponderali. Toate aceste ghiduri au in final un scop comun si anume: decat sa se exercite o presiune exagerata asupra copiilor supraponderali in scopul unei pierderi semnificative in greutate este suficient sa se incerece mentinerea greutatii prezente ca apoi odata cu cresterea in inaltime sa se ajunga la parametrii costitutionali normali.
Dietele cu o restrictie calorica severa sunt recomandate doar in cazul copiilor cu obezitate morbida (IMC > 35, in mod normal IMC <25).

Cum pot fii ajutati copiii supraponderali?
Parintii au o mare responsabilitate privind stilul de viata al copiilor.
Alimentatia echilibrata este elementul cel mai important in prevenirea obezitatii.
Sunt recomandate urmatoarele:
- eliminarea din dieta zilnica a bauturilor si alimentelor cu adaos de zahar (bauturi energizante, sucuri de fructe si cocteluri imbogatite cu zahar, dulciuri concentrate). Acest lucru este important in cazul copiilor a caror sursa energetica provine din consumul acestor produse alimentare, eliminarea lor are ca efect scaderea in greutate
- interzicerea unor alimente nu are intodeauna efectul scontat, acest lucru sporeste curozitatea copilului, astfel ca acestia vor incerca sa consume aceste alimente pe ascuns ori de cate ori vor avea ocazia
- responsabilitatile legate de pastrarea unei diete corespunzatoare trebuie impartite intre parinti si copii. Copilul poate sa aleaga liber dintre optiunile alimentare pe care i le ofera parintii
- stabilirea unui orar regulat al meselor si evitarea gustarilor la ore nepotrivite este extrem de importanta in mentinerea unei greutati corporale normale. Parintii trebuie sa stie sa dozeze principiile alimentare in functie de varsta si exercitiul fizic zilnic (de exemplu, un exercitiu fizic excesiv necesita cresterea numarului de calorii)
- este recomandata o diversitate cat mai mare a alimentelor care pot fi consumate.

Stabilirea unei diete corespunzatoare se poate realiza dupa ghidul piramidei alimentare (in acest ghid alimentele sunt clasificate si recomandate in alimentatie in functie de nutrientele si caloriile care le contin):

- continutul caloric al alimentelor servite la masa trebuie sa fie corespunzator varstei copilului pentru a evita cresterea anormala in greutate;
- evitarea compensarii unor activitati, cu diferite alimente;
- este recomandat ca desertul servit la sfarsitul mesei sa aiba un continut caloric redus (iaurt de fructe, salata de fructe) si sa fie evitat consumul dulciurilor concentrate (bomboane, caramele etc.). De asemenea, este recomandat ca fiecare membru al familiei sa consume o singura portie de desert, astfel incat copilul sa nu fie tentat sa ceara o noua portie.

Este recomandata gasirea unui echilibru, a unei balante intre alimentele consumate si efortul fizic depus de copilul supraponderal.
Astfel se recomanda urmatoarele:

- exercitiu fizic regulat si evitarea sedentarismului
- reducerea timpului petrecut in fata televizorului si calculatorului precum si incurajarea activitatiilor in aer liber
- controlul medical regulat in special in cazul copiilor la care se suspicioneaza o afectiune asociata.

Sprijinul emotional si social al copiilor supraponderali
Odata cu inaintarea in varsta copilul realizeaza singur importanta pastrarii unei greutati normale. Statura longilina si greutatea corporala mica sunt idealurile societatii in care traim. Un numar destul de mare de copii si adolescenti sunt nemultumiti de aspectul fizic general, lucru frecvent intalnit chiar si in randul copiilor care nu au probleme de greutate. Copiii supraponderali sunt deseori tinta glumelor aparute in anturajul acestora, lucru care afecteaza profund respectul de sine si poate da nastere unor tulburari psihice, precum depresia.
Indiferent de parametri fizici ai fiecarui copil, pediatrii recomanda parintilor sa incerce sa-i ajute pe acestia in instituirea unei diete sanatoase si in acceptarea aspectului fizic al acestora.

Dezvoltarea unui stil de viata sanatos, cresterea increderii in sine precum si acceptarea aspectului fizic se realizeaza prin:
- evitarea criticarii in public a greutatii copilului. Felul in care parintii vorbesc despre aspectul fizic al copilului, fie in public, fie in particular, poate avea un impact neprevazut asupra asupra imaginii proprii. Este indicat ca in discutiile cu copilul sa i se explice acestuia importanta unei alimentatii echilibrate si astfel a pastrarii unei greutati normale;
- oferirea unui exemplu pozitiv in legatura cu un stil de viata sanatos care promoveaza activitatea fizica regulata, evitarea sedentarismului, precum si mentinerea unei alimentatii sanatoase;
- incurajarea copilului in participarea unor activitati extracuriculare, ca de exemplu sportul sau lectiile de actorie. Activitatea fizica poate ajuta la intarirea fizicului, precum si in cresterea increderii in sine. Copilul poate sa incerce mai multe tipuri de activitati sportive, pana cand gaseste unul care il atrage in mod deosebit. Lectiile de actorie sunt extrem de utile in cizelarea personalitatii si cresc de asemenea stima de sine si increderea in sine;
- incurajarea activitatilor sociale care au loc in comunitatile de provenienta, precum activitatile extrascolare (cercuri de poezie, pictura) sau implicarea in activitati religioase (corul bisericii);
- atentie in selectarea alimentelor, uneori fiind indicat ajutorul unui specialist nutritionist pentru stabilirea unor ghiduri alimentare. 


sursa:sfatulmedicului.ro

5 dec. 2013

Dieta BRAT: recuperarea in urma tulburarilor gastrointestinale

Daca o persoana a avut diaree sau alte tulburari gastrointestinale, medicul specialist ii va recomanda sa consume anumite alimente care nu ii vor irita stomacul. Dieta BRAT este o dieta care incurajeaza consumul de banane, orez, mere si paine prajita.

Cu ajutorul acestora, durerile stomacale sau diareea vor fi ameliorate din cel putin doua motive:
- aceste alimente au un continut scazut de fibre, fapt ce creste consistenta scaunului
- bananele sunt bogate in potasiu si contribuie la inlocuirea nutrientilor pierduti de organism in caz de varsaturi sau diaree.


Cand ar trebui sa fie urmata dieta BRAT?

Dupa ce o persoana a manifestat varsaturi sau diaree, acest regim alimentar trebuie introdus pentru a ajuta organismul sa se readapteze la alimentatia normala. Dieta poate calma starea de greata dar si varsaturile pe care unele femei le au in timpul sarcinii. La dieta BRAT se pot adauga si alte alimente cum ar fi: biscuiti sarati, cartofi fierti sau supe clare. Nu este permis, imediat, consumul de lactate, glucide sau grasimi. Acestea din urma pot declansa greata sau pot amplifica diareea.

Tratamentul starilor de greata, varsaturilor sau al diareii cu dieta BRAT

Greata si disconfortul gastrointestinal, pot fi insotite de dorinta de a varsa sau chiar varsaturi. Acestea sunt unele dintre principalele simptome care stau la baza principalelor boli ale sistemului gastrointestinal, provocate de virusuri, intoxicatii alimentare, medicamente, alcool, anxietate sau sarcina. In plus, greata poate fi un semn al unor boli respiratorii de tract superior, in care sunt implicate simptome nazale. Diareea este o manifestare a afectiunilor gastrointestinale, ce consta in eliminarea de scaune de consistenta moale. Acestea pot fi acute, cu debut brusc, care insa, se remediaza in cateva zile, cu ajutorul unei diete stricte sau pot fi cronice, de lunga durate. Cauzele care o declanseaza pot fi similare cu cele ale starii de greata si varsaturilor.

BRAT: este prescurtarea pentru banane, orez, mere si paine prajita (in limba engleza).

In primele sase ore: imediat cand varsaturile s-au oprit, cel mai bine este ca stomacul sa nu fie solicitat, sa nu se manance aproape nimic, cel mult sa se consume o inghetata sau bomboane (topit, dar nu mestecat). Apoi, daca greata persista se poate bea putina apa cu gheata. In primele 24 de ore (prima zi): Se adauga treptat lichide clare, daca varsaturile s-au oprit. Se incepe cu inghitituri mici. Se pot bea: apa, suc de mere, sucuri naturale fara acid, ceaiuri slabe, supe clare fara grasimi. Daca simptomele de greata revin, timp de o ora sau doua nu se va mai consuma nimic.
A doua zi se vor introduce in dieta: banane, orez, piure de mere, biscuiti, cereale fierte, paine prajita.
A treia zi se vor adauga alimente de genul oua fierte, compoturi, legume fierte, carne alba (fara piele) de pui sau curcan.

Ce alimente trebuie evitate

Nu se vor consuma urmatoarele alimente:
- lapte si produse lactate - timp de trei zile;
- mancaruri prajite, grase si condimentate;
- carne de porc, vitel, somon si sardine;
- legume crude: pastarnac, sfecla, varza, porumb, ceapa;
- citrice - ananas, portocale, grapefruit, rosii;
- cirese, struguri, smochine, stafide, rubarba, fructe de padure.

Nu se vor bea lichide foarte reci sau fierbinti, se va evita alcoolul, cafeaua si sucurile care au cofeina in compozitie. Este recomandat sa se consume multe lichide pentru evitarea deshidratarii ca urmare a pierderilor de fluide ca urmare a diareii sau varsaturilor. Odihna si evitarea eforturilor sunt foarte importante in procesul de recuperare. Daca medicul considera ca este necesar, se va institui si tratament medicamentos. Daca dupa 24 de ore de regim strict, pacientul are in continuare diaree la care se adauga si febra, scadere in greutate, ameteala si senzatie de lesin, sangerari rectale sau abdominale, se va consulta medicul.

Cat timp ar trebui sa se urmeze dieta BRAT?

Atat adultii cat si copiii ar trebui sa urmeze dieta BRAT pentru o perioada scurta de timp, intrucat aceasta nu ofera elementele nutritive pe care trebuie sa le contina o dieta sanatoasa. In urma dietei BRAT prelungite, organismul va fi slabit, intrucat nu ii sunt furnizate suficiente substante nutritive importante.
Dupa ce simptomele se amelioreaza, se vor introduce treptat in mesele zilnice, fructe si legume (dar nu mai devreme de 24-48 de ore de la varsaturi sau diaree).

Dieta BRAT poate fi o optiune pentru copii?

Aceasta dieta este recomandata de majoritatea pediatrilor in cazul copiilor care sufera de tulburari gastrointestinale. Principiul de baza al dietei este sa nu se suprasolicite stomacul, iar numarul de scaune sa se reduca. Totusi, in prezent, expertii considera ca dieta BRAT nu este chiar cea mai buna optiune pentru copii, deoarece alimentele implicate in acest regim alimentar au un continut scazut de fibre, proteine si grasimi, insuficiente pentru refacerea tractului intestinal. Medicii pediatrii recomanda sa se reia alimentatia normala, echilibrata si adecvata pentru varsta fiecarui copil in maxim 24 de ore de la imbolnavire. Dieta, in acest caz ar trebui sa includa o varietate de fructe si legume, iaurt, carne si carbohidrati.

Atat adultii cat si copiii ar trebui sa bea multe lichide atunci cand sunt bolnavi, pentru a preveni deshidratarea.

Trebuie contactat serviciul medical de urgenta daca pacientul prezinta oricare din urmatoarele simptome:
- diaree care dureaza mai mult de trei zile;
- temperatura mai mare de 39 grade celsius;
- urineaza putin;
- delir;
- absenta lacrimilor;
- paloare si obraji adanciti.


sursa:sfatulmedicului.ro