Invatam sa scriem

Inainte de a incepe scoala este foarte important ca mana copilului sa fie obisnuita cu operatiunea "scris"

Chiar si veselul si fermecatorul Pinocchio a reusit s-o scoata din sarite pe invatatoarea lui. Pentru ca pustiul dvs., care tocmai urmeaza sa inceapa primul lui an de scoala, sa nu ajunga la aceleasi "performante", incercati sa-i starniti interesul pentru intalnirea cu hartia si instrumentul de scris. Nu-l asteapta o sarcina usoara!

Copilul va trebui sa "uzeze" de mana, va fi nevoit sa tina pasul cu alti copii de aceeasi varsta cu el, sa nu faca prea multi "porcusori" in caiet, sa se deprinda cu o caligrafie frumoasa. Si toate acestea in acelasi timp! Credeti-l, nu-i simplu deloc!
Scrisul a fost intotdeauna considerat de grafologi drept o reflectare a caracterului, a trasaturilor de personalitate si a reusitelor in plan personal ale individului. Despre asa ceva nu se poate insa vorbi in perioada de deprindere a scrisului. Cu toate acestea, educatorii se grabesc uneori sa-si categoriseasa micii scolari chiar din primele zile de scoala. Oricat ar parea de paradoxal, s-a dovedit ca elevul care scrie fara greseli poate fi in acelasi timp neglijent, iar cel cu o caligrafie "oribila" se dovedeste a fi mult mai ascultator, si nu doar la scoala, ci si acasa.

Elevul ale carui caiete arata impecabil, indiferent de cat de multe greseli s-au strecurat in paginile lor, va reusi pe viitor sa acorde mai multa importanta scrisului daca va fi tratat cu indulgenta. Un asemenea scolar poate fi suspectat de lipsa de tenacitate, cu alte cuvinte, de lene; in consecinta, trebuie sa scrie mai mult si totul va fi in regula! Dar ce ne facem in cazul unui pusti care se straduieste cat poate, insa literele se incapataneaza pur si simplu sa nu-i iasa asa cum si-ar dori el? El ar fi extrem de bucuros sa se poata lauda cu litere frumoase si egale, dar mana ii tremura usor, se impiedica, iar peste
5 minute il cuprinde asa o oboseala, de parca ar fi carat pietre toata ziua.
Ghidandu-ne dupa zicala "Prevenit, deci inarmat", sa incercam sa ne inarmam pustiul cu creionul dupa toate regulile pedagogiei si ale neurofiziologiei.

Pana in cele mai mici amanunte
Sa clarificam mai intai un prim aspect: oare va cunoasteti foarte bine copilul? Se intampla adesea ca parintii (cu atat mai mult viitorul scolar insusi) sa nu aiba nici cea mai vaga banuiala despre faptul ca pustiul lor este stangaci. O particularitate a individului de cele mai multe ori mascata, involuntar ce-i drept. S-ar putea sa fi observat ca pustiul isi folosea din frageda pruncie ambele maini in aceeasi masura, fara a o "favoriza" pe cea dreapta? Sau, sa zicem, in timpul mesei isi muta lingura in mana stanga, prefera sa tina pensula sau sa prinda mingea pe terenul de joaca tot cu stanga? Sau v- a atras atentia faptul ca atunci cand desface ambalajul vreunei bomboane sau ciocolate, sau ca, in general, atunci cand manevreaza obiectele, isi foloseste preponderent mana stanga? Iar, la nevoie, prinde foarfeca sau acul cu mana dreapta, dar rasuceste hartia sau indreapta ata cu stanga? Este momentul sa aflam cu ce mana va manevra copilul stiloul: cu dreapta sau cu stanga?

Nu uitati sa verificati si ceilalti "coordonatori": ochiul, urechea, chiar si piciorul. Daca nu reusiti s-o faceti de una singura, solicitati sprijinul unui psiholog sau neuropshiatru. Un specialist este in masura sa depisteze particularitatile "ascunse" ale unui stangaci. Incercati sa va scarpinati cu mana stanga in urechea dreapta si veti intelege cu usurinta importanta activitatii coordonate a tuturor organelor corpului. Imaginati-va ca ar trebui sa faceti totul de-a-ndoaselea, de parca mainile si picioarele ar actiona, fiecare in parte, "de capul sau". Doar nu vreti ca scoala sa-i para micutului dvs. ca un teatru de papusi? Intelegerea modului in care pustiul dvs. percepe lumea va va ajuta in organizarea activitatii lui scolare.


Sursa: Revista Ioana Copilul meu - nr.9 / 2006

Parintii intreaba specialistii raspund

Am gasit cateva intrebari pe care toti ni le punem, mai mult sau mai putin. Asa ca am postat cateva mai interesante:

Santajul sentimental la copii

Raspunsurile online ale specialistilor nostri, nu constituie un diagnostic exact al problemelor de sanatate pe care le-ati prezentat !

Boli grave se pot manifesta prin semne care va par minore, iar un diagnostic corect nu poate fi pus decat in urma unei consultatii detaliate a copilului dvs. in clinicile de specialitate.

---

Ma numesc Beatrice si am o fetita de 3 ani si 8 luni. E un copil bun dar prefera de multe ori sa faca numai cum vrea ea. Recurge si la santaj sentimental atunci cand nu iese cum doreste ea, iar apoi ne roaga sa o iertam. Cum trebuie sa ne purtam cu copilul in asemenea situatie? Cum sa procedam? In afara de acest lucru mai are un tic, acela de a-si roade unghiile. Cum o dezvatam de acest obicei?

---

Orice copil incearca sa faca numai ce vrea el, dar parintii sunt cei care trebuie sa ii arate care sunt limitele. Dupa cum relatati, se pare ca santajul sentimental al fetitei este incununat de success de fiecare data! In acest caz, nu este vina ei, ci a dumneavoastra pentru ca cedati intotdeauna, creand deja o regula de relationare care nu este benefica nici pentru ea nici pentru dumneavoastra.
Pentru a modifica situatia, trebuie sa nu mai cedati la acest santaj sentimental.
Fiti mai fermi si respectati-va cu consecventa promisiunile, chiar daca unele dintre ele vi se par mai neplacute pentru copil. Stabiliti reguli pentru fetita, invatand-o sa le respecte, pentru ca ea are nevoie de repere pentru o dezvoltare armoniasa si echilibrata din punct de vedere emotional.
Nu precizati cand apare apare ticul de roadere a unghiilor. Este important pentru a stabili modalitatea de inteventie. Isi roade unghiile tot timpul sau cand este suparata, cand ii este tema de ceva, cand o certati, cand este relaxata? Ati incercat sa observati aceasta corelatie tic-situatie? Roaderea unghiilor este un simptom iar pentru a sti cu ce sa il inlocuim sau sa il eliminam trebuie sa cunoastem cauza aparitiei lui sau modul de manifestare.


Diana Paula Stoian,
Specialist in Psihologia Copilului

Intarzierea dezvoltarii limbajului

Raspunsurile online ale specialistilor nostri, nu constituie un diagnostic exact al problemelor de sanatate pe care le-ati prezentat !

Boli grave se pot manifesta prin semne care va par minore, iar un diagnostic corect nu poate fi pus decat in urma unei consultatii detaliate a copilului dvs. in clinicile de specialitate.

---

Am un copil in varsta de 3 ani si 10 luni, merge la gradinita grupa mica, insa nu vorbeste bine. A invatat poeziile si cantecelele de Craciun, invata foarte repede o poezie, intelege ce-i spun, dar nu reuseste sa formuleze fraze. As dori sa intreb ce trebuie sa fac, de ce intarzie cu vorbirea, este vreo problema psihica sau pur si simplu o intarziere normala? Are vreo legatura cu faptul ca a avut ata sub limba la nastere si i-a taiat-o atunci?

---

Spuneti ca a invatat poeziile si cantecele pentru Craciun deci nu exista o problema legata de vorbirea in sine. Imposibilitatea de a formula fraze tine de alte capacitati psihice. Astfel incat ar fi bine sa mergeti cu el la un psiholog pentru a-l vedea si eventual testa pe copil.
Intrebarea pe care mi-o pun in cazul lui este: "Cum se exprima?" in sensul modalitatilor pe care le foloseste pentru a cere, a exprima nemultumirea, rugamintea, protestul, intrebarile pe care le are etc
Anca Munteanu,
specialist in psihologia copilului
Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie
 

Pana la ce varsta se da vigantol?

Raspunsurile online ale specialistilor nostri, nu constituie un diagnostic exact al problemelor de sanatate pe care le-ati prezentat !

Boli grave se pot manifesta prin semne care va par minore, iar un diagnostic corect nu poate fi pus decat in urma unei consultatii detaliate a copilului dvs. in clinicile de specialitate.

---

Pana la ce virsta se da vigantol? Am un baietel de 4 ani si doctorita mi-a recomandat sa-i dau vigantol din septembrie pina in aprilie, pina la virsta de 9 ani.

---

Eu recomand Vigantol pana la 3 sau 4 ani, dar sunt colegi care il recomanda
pana mai tarziu. Vedeti, medicina nu este o stiinta exacta asa cum e chimia, de altfel nici nu este o stiinta in sensul strict al cuvantului, ci e mai aproape de arta.

Grecii stiau asta: Asclepios era fiul lui Apollo (ce e drept, facut cu o pamanteana), fiind deci pe jumatate fratele muzelor.

Dupa aceasta disertatie in Legendele Olimpului, iata recomandarea: faceti
asa cum v-a recomandat doctorita copilului.


Sanatate va doreste,

dr. Mihnea DRAGOMIR
specialist in medicina familiei

Copil razgaiat, cum procedam?

Copilului razgaiat manipuleaza pe toata lumea pentru a obtine ce doreste. Ceea ce este mai grav este ca voi parintii si cei apropiati ati permis acest lucru atat de mult timp. Probabil ca vi s-a parut mai comod asa, pentru ca ati constatat ca era singura modalitate prin care reuseati sa o vedeti linistita, fara sa planga. Acum, copilul s-a transformat in micul tiran al familiei care terorizeaza pe toata lumea cu mofturile sale.

Toleranta fata de acest comportament se intoarce ca un bumerang in primul rand exact impotriva fiicei dumneavoastra! Ea este vesnic nemultumita, nu respecta reguli, nici macar pe cele elementare care trebuie sa-i asigure sanatatea si calitatea vietii ("nu-i place sa manance, sa doarma"). Prin urmare tot comportamentul ei este dezadaptativ - ceea ce ati observat si dumneavoastra (din moment ce aveti indoieli cu privire la debutul scolaritatii).

Cea mai buna atitudine? INDIFERENTA!!

Nu mai cedati niciodata unei solicitari facute cu ajutorul plansului!

Stabiliti reguli pe care trebuie sa le respecte. Daca nu se intampla acest lucru penalizati-o. Nu ii cumparati jucaria promisa, sau nu puneti in practica ceva ce i-ati promis si este important pentru ea. Nu uitati ca in momentul stabilirii regulilor sa specificati care sunt consecintele nerespectarii lor!

Daca incepe sa planga anuntati-o ferm ca are doua alternative: se opreste din plans si va obtine ce doreste sau nu se opreste din plans si va fi penalizata. Specificati ca decizia ii apartine. Observati cum se comporta si aplicati in practica promisiunile.

Nu-i oferiti explicatii suplimentare si nici nu insistati sa se opreasca din plans. Amintiti-va ca asa ati procedat mereu si rezultatul a fost dezastruos. Fetita este suficient de mare ca sa inteleaga totul perfect fara sa repetati explicatiile.

Lasati-o sa planga si ignorati-o! Parasiti incaperea sau transformati-o in "omul invizibil" - adica indiferent ce ar face va prefaceti ca nici nu o vedeti. Doar cand se opreste din plans acordati-i atentie si purtati-va frumos cu ea, felicitand-o chiar pentru faptul ca stie interactioneze fara sa planga: "A, vad ca abia acum ai crescut. Esti deja o fetita mare care nu mai plange! Felicitari!"

Fiti foarte ferma. Nu cedati sub nici o forma la santajul lacrimogen al copilului chiar cu riscul de a o lasa flamanda sau nedormita de cateva ori. Numai asa se va produce schimabarea in atitudinea ei si veti constata cu suprindere ca va veni singura sa va ceara de mancare sau sa spuna ca ii este somn.



sursa: Diana Paula Stoian,
Specialist in Psihologia Copilului

Cum sa cumperi jucariile potrivite pentru copilul tau?

Alegeti jucariile in functie de varsta copilului, abilitatile lui si interesul pe care il manifesta. Cititi cu atentie instructiunile de folosire pentru a va asigura ca jucaria este potrivita. Jucariile destinate copiilor mai mari pot provoca probleme copiilor cu varste mai mici.

Alegeti intotdeauna jucarii ce au componente pe care copilul sa nu le poata baga in gura. Veti inlatura astfel riscul de a se ineca.

Inainte de a cumpara o jucarie, asigurati-va ca este solida si ca nu se va dezmembra in bucati cu care copilul sa se poate ineca, cum ar fi margele sau butoane.  Nu este recomandata cumpararea de jucarii casante, toxice, cu fire, din sticla sau cu margini contondente copiilor cu varsta mai mica de un an.

Nu cumparati jucarii care lanseaza diferite proiectile in aer care sa poata accidenta ochii sau pe care copilul le poate inghiti. De asemenea, jocul cu arme false poate incuraja comportamentul agresiv al copilului.

Fiti atenti ca jucariile sa nu aiba atasate corzi cu care copilul sa se poata strangula.

Verificati jucariile de posibile substante toxice sau otravuri. Cumparati doar acele seturi pentru pictura, markere si creioane pe care este inscriptionat "nontoxic".

Aruncati materialele in care jucariile au fost impachetate imediat dupa desfacere. Agrafele si produsele din plastic pot cauza rani, copilul se poate sufoca iar hartia se poate aprinde daca este abandonata langa o sursa de foc.

Copii cu varsta sub 8 ani, se pot ineca sau sufoca cu baloane care nu sunt umflate. Supravegheati intotdeauna jocul cu baloanele.

Indepartati corzile si fundele jucariilor inainte de a le oferi copiilor. In cazul in care aveti in casa si jucarii cu baterii,  depozitati bateriile jucariilor in locuri care sa nu fie la indemana copiilor.

Pastrati jucariile in conditii optime, reparati-le sau inlocuiti-le, atunci cand este cazul.

sursa:sfatulmedicului.ro

Factori care pot influenta atitudinea copilului

Vorbim astazi despre momentul in care copilul, de 2, 3, 4 ani sau chiar mai mare, merge pentru prima data la gradinita. Perioada anterioara a fost petrecuta in mediul familial, impreuna cu mama (de obicei primii 2 ani), cu tata, bunicii sau bona. Ocazional s-a jucat cu alti copii in parc, la petreceri pentru copii sau in vizite. Sigur ca prima despartire de mediul familial si intrarea intr-un colectiv cu oameni necunoscuti, adulti si copii este o trecere importanta.

De ce depinde daca aceasta trecere va fi una usoara si placuta sau una grea sau chiar traumatizanta.

Iata cativa factori care pot influenteaza atitudinea copilului in fata acestei schimbari:

• Curiozitatea lui, spiritul investigativ care il pot face sa fie foarte interesat sa cunoasca alti copii, alt loc, alte jucarii, alte activitati. Acest lucru se vede de altfel de cand copilul este foarte mic. El are mereu tendinta de a se juca cu jucariile altor copii, a le pune intrebari, a invata jocuri noi de la ei. De asemenea, in relatiile cu adultii, se descurca bine, nu este inhibat, ii priveste in fata, vorbeste, pune intrebari. Un astfel de copil nu va intampina probabil dificultati la intrarea in gradinita si va fi foarte incantat de noul mod de a-si petrece timpul, va povesti acasa despre colegi, va canta si va recita cele invatate si se va atasa de copii si educatoare.

• Atitudinea mamei si a familiei. Daca mama considera gradinita sau cresa lucruri bune pentru copil. Daca are incredere ca va fi bine ingrijit si ca va avea de castigat sau daca mama priveste cu suspiciune personalul gradinitei, se teme ca cel mic se va putea imbolnavi, va invata cuvinte urate, va lua bataie etc. Copilul simte atitudinea mamei sale atat din cuvintele ei cat si dincolo de ele, in ceea ce ea simte si inconstient ii transmite. Exista situatii in care mama este „obligata” sa dea copilul la gradinita pentru a-si relua serviciul. N-o face cu inima usoara si nici de placere, ci de nevoie. Alteori ii este „mila” de copil, considerandu-l prea mic pentru a avea un program fix, pentru a fi „printre straini”. In aceste conditii, ea este cea care ar trebui sa se obisnuiasca intai cu ideea gradinitei. Exista si posibilitatea ca ea insasi sau alt membru al familiei sa fi avut o experienta trista legata de gradinita. Aceste trairi, amintiri, temeri influenteaza copilul.

• Dependenta de mama sau, mai rar, de alt membru al familiei (bunica, matusa, bona). Exista situatii, nu putine, in care copilul nu accepta sa ramana cu altcineva. Fie pentru ca mama a stat cu el de la nastere, fie pentru ca cel mic a avut unele probleme si nimeni n-a avut curajul sa-l lase in compania altcuiva, fie ca mama n-a avut efectiv cu cine sa-l lase. Este o situatie speciala pentru ca in acest caz, sociabilitatea copilului nu este dezvoltata, el se teme de straini, nu accepta sa ramana cu ei, sa se joace cu alti copii fara mama sau adultul protector. Aici apar cele mai multe problelme  legate de adaptarea la gradinita. Copilul nu poate deveni interesat de oamenii noi, de jucariile si activitatile noi pentru ca se teme. Singura lui preocupare este cum sa evite aceasta situatie sau ce sa faca pentru a ajunge mai repede inapoi in bratele mamei. De la plans pana la reactii somatice (dureri de burta, voma, febra), manifestari agresive, apatie, cosmaruri, toate sunt intalnite in astfel de cazuri.

Sigur ca este necesara o pregatire pentru aceasta mare schimbare in viata copilului. Din timp, mama si ceilalti membri ai familiei sa-l duca sa vada gradinita unde va merge, sa cumpere impreuna lucrusoarele necesare (ghiozdanel, caiet, papuci etc), sa vorbeasca cu el despre program, despre activitatile din gradinita. Foarte bine este atunci cand copilul cunoaste un alt copil din gradinita, un prieten de joaca sau un vecin. Copiii care au frati sau surori in gradinita se adapteaza, de regula, mai usor, fiind ajutati de acestia, dusi impreuna etc.

De asemenea, este important ca micutul sa-si exprime propriile ganduri, temeri, trairi in legatura cu gradinita, sa puna intrebari despre colegi, educatoare, jocuri si altele. Este bine ca parintii sa incurajeze aceste discutii despre gradinita inainte de momentul efectiv al inceperii.

Si jocul „de-a gradinita” este foarte util. Copilul isi pune ghiozdanelul, mama este educatoare, il pune sa coloreze sau sa construiasca din lego; daca sunt mai multi copii care participa la acest joc este si mai bine. In special fetitele iau adesea rolul de educatoare si le dau „teme” celorlalti copii, ii invata sa danseze, sa coloreze.

In privinta temerilor, ele au intotdeauna un motiv. Pentru copil este important sa vada in educatoare un adult de incredere, cu care poate vorbi, careia ii poate cere ce are nevoie si nu ca pe unul persecutor. Multi parinti si bunici sperie copilul cu gradinita spunandu-i „O sa vezi tu la gradinita, n-o sa-ti faca educatoarea toate poftele asa cum ti le fac eu”. Mai ales pentru copiii care n-au mai ramas in alta parte si cu alte persoane pana la gradinita, este greu sa petreaca atatea ore fara mama. De aceea, uneori este necesara o perioada de acomodare in care copilul sta mai putin la gradinita (3-4 ore), urmand ca dupa ce se familiarizeaza cu mediul sa se treaca la programul normal. Unii copii isi iau de acasa o jucarie preferata care sa-i ajute sa nu se mai simta „singuri”.

Sigur ca educatoare si personalul gradinitei au in rol foare important, unele fiind foarte pricepute in a ajuta copilul sa se integreze, altele fiind mai indiferente sau mai reticente. Un copil care plange cateva ore in fiecare zi este greu de suportat. Ce sa mai spunem despre cei care tipa, lovesc cu picioarele, nu accepta sa manance sau sa doarma, se tavalesc pe jos...

Contactul dintre parinti si educatoare este foarte util, astfel incat parintii sa stie ce se intampla cu copilul la gradinita, ce ii place, ce refuza si sa poata transmite personalului gradinitei informatii despre copilul lor (sunt copii carora le place foarte mult sa danseze, altora le plac jocurile in aer liber, altii nu suporta anumite gesturi sau alimente).

Cu cat comunicarea dintre adulti si cea cu copilul este mai buna, cu atat sansele de reusita sunt mai mari. In privinta intamplarilor nefericite, copiii care au suferit la gradinita, nu s-au putut adapta, au fost rau tratati si refuza gradinita, au nevoie de un specialist care sa reuseasca sa afle ce simte copilul si cum poate depasi aceasta trauma. In cazurile cele mai rele, refuzul gradinitei se poate prelungi cu refuzul scolii, astfel incat, daca sunteti intr-o situatie pe care simtiti ca n-o puteti rezolva cu forte proprii, nu stati pe ganduri. Unele mici dificultati trec de la sine sau cu timpul pe masura ce copilul creste, incepe sa inteleaga si sa se exprime tot mai bine. Altele, mai grave, nu doar ca nu trec, dar se pot agrava producand diferite simptome (ticuri, fobii, negativism, retragere in sine, lipsa increderii, cosmaruri, enurezis, manifestari somatice).

sursa:Psiholog Anca Munteanu
-psihologia Copilului-

Muzica si copilul prescolar

La aceasta varsta, muzica este o parte importanta a vietii copilului, mai ales ca la acesta se contureaza diferite optiuni si gusturi muzicale.

Daca pana la aceasta varsta copii ascultau muzica pe care le-o alegeau parintii, dupa varsta de 2-3 ani acestia incep sa fredoneze sau sa danseze pe anumite piese apartinand anumitor genuri care li se par interesante. Muzica imbie la dans si miscare, extrem de importante acum cand sunt perfectionate majoritatea abilitatilor fizice.

Muzica creaza o legatura speciala intre mama si copil. Cantecul de leagan fredonat seara la culcare, cantecele animate din timpul mesei sau dansul si joaca pe o muzica distractiva, vioaie, sunt toate activitati care intaresc legatura sufleteasca dintre mama si copil.

Nu s-a putut defini exact efectul muzicii asupra creierului si dezvoltarii intelectuale a copilului.

Exista insa studii care au aratat faptul ca anumite genuri muzicale (grunje, house, rock, etc) pot fi nocive si determina modificari structurale si functioale la nivelul encefalului.

Muzica ca si alte activitati, are un rol important in formarea personalitatii (personalitatile rebele, violente fiind deseori asociate cu un anumit gen muzical).

Muzica lenta, ritmica (muzica clasica, cantecele de leagan , muzica usoara, etc), este ideala pentru vartele mici. Anotimpurile de Vivaldi, concertele pentru pian de Chopin, Mozart, sunt doar cateva dintre optiunile recomandate pentru a fi ascultate la culcare de copii mici.

Dupa varsta de 2-3 ani se dezvolta anumit abilitati artistice, de acceea este foarte important ca parintii sa incurajeze unele activitati precum cantatul, dansul sau folosirea anumitui instrument muzical pentru a evidentia din timp un potential talent inascut.

Dupa varsta de 3 ani, creierul este suficinet dezvoltat (circuitele neuronale sunt maturate si memoria suficient dezvoltata) pentru a permite efectuarea unor activitati mai complexe decat pana acum. Nu trebuie sa uitam ca nu toti copii au astfel de veleitati si ca nu toti copii invata in aceelasi timp lucrurile caracteristice varstei.

Acest lucru nu trebuie sa devina frustrant pentru parinti pentru a nu deveni un complex si pentru copil, in schimb perseverenta si exercitiul pot duce pana la urma la obtinerea unor rezultate excelente.

Instrumentele de percutie sunt printre preferatele copiilor, deoarece sunt destul de usor de manuit. Pianul sau vioara sunt instrumente care necesita instruire profesionala corespunzatoare.

Copii care nu se simt atrasi de acest gen de activitati artistice nu trebuie obligati sa exerseze pentru a nu deveni stresati de o activitae care nu le este pe plac, in schimb se pot caute alte activitati asemanatoare care ii atrag mai mult. Orice activiate artistica (desenul, pictura, sculptura, dansul, cantatul, sportul), trebuie sa fie efectuate cu placere si sa emane o atractie speciala pentru copil.

Fortarea unei activitati inatractive, neplacute pentru copil, nu va avea niciodata efectele scontate de parinti sau profesori.

Pentru a evidentia legatura dintre muzica, folosirea unui intrument muzical si inteligenta, s-au efectuat mai multe studii. Dintre acestea amintim unul din anul 1998 care a analizat un grup de copii cu o vartsta de minim 12 si ani cu o experienta muzicala de cel putin 6 ani.

Prin comparatie cu un grup de referinta, s-a evidentiat faptul ca acestia au reusit sa invete mai multe cuvinte si expresii noi decat cei din grupul martor. Cercetatorii au citit o lista cu 16 cuvinte noi de 3 ori, pentru a testa memoria copiilor din ambele grupuri. Copii din grupul de referinta au reusit sa-si aminteasca mai putine cuvinte decat cei din grupul studiat.

Nu se poate gasi o explicatie stiintifica care sa confirme acest fenomen, insa anumite argumente precum stimularea si exersarea memoriei si a inteligentei in general, sunt justificate de anumite studii stiintifice.

Un alt studiu recent a demonstrat faptul ca un interval de aproximativ 7 luni de cantat la un intrument muzical, imbunatateste vizibil aptitudinile intelectuale (copii considerati pana la mometul respectiv mediocrii, au reusit sa rezolve mai repede problemele si exercitiile la matematica!).

Concluzii

Muzica de orice fel trebuie sa ramana o parte integranta importanta a vietii copilului. Nu trebuie sa uitam ca nu toti sunt geniali ( ca si Mozart care a compus prima simfonie la varsta de 8 ani) si ca fortarea unor activiati de acest gen nu aduce nici un beneficiu.

Fiecarui copil trebuie sa i se acorde sansa de a-si etala si dezvolta un anumit talent muzical, mai ales daca acesta prezinta si unul mai special.

Racelile repetate la copilul mic

Va recomandam o reevaluare a starii generale de sanatate a copilului dumneavoastra.

Faptul ca micutul dumneavoastra a facut atat de multe infectii intr-un timp scurt, poate semnifica exista unor factori favorizanti: deficiente imune, rahitism, greutate mica in raport cu varsta sau existenta unor boli care se insotesc de infectii respiratorii (de exemplu vegetatiile adenoide-polipii).

De asemenea, este posibil sa existe un focar infectios nedescoperit, care sa intretina aceste infectii. La nivelul rinofaringelui, in spatele nasului exista o formatiune numita amigdala faringiana; la copii, cel mai frecvent intre 3-6 ani apare inflamatia cronica insotita de hipertrofia (cresterea) acestei formatiuni, care blocheaza comunicarea intre nas si gat determind tulburari respiratorii si impiedica scurgerea secretiilor nazale, ceea ce favorizeaza aparitia infectiilor in sfera ORL.

Inflamatia cronica insotita de hipertrofia amigdalei faringiene se numeste adenoidita cronica sau vegetatii adenoide, numite popular „polipi”.

La un copil la care sunt prezente obstructie nazala cronica (nas infundat in majoritatea timpului), sforait nocturn, facies adenoidian, voce nazonata sau dezvolta frecvente rinite, rinofaringite, otite medii recurente se indica un consult ORL.

Daca in urma examenului ORL medicul constata prezenta adenoiditei cronice se indica adenoidectomia – interventia chirurgicala de extirpare a vegetatiilor adenoide.

Avand in vedere istoricul medical al baietelului dumneavoastra si faptul ca la copiii mici unele infectii respiratorii pot evolua cu insuficienta respiratorie acuta, nu este bine sa neglijati aceste episoade.

De asemeni, trebuie sa aveti in vedere ca un organism sanatos este capabil sa-si dezvolte treptat imunitatea impotriva germenilor cu care vine in contact; daca doriti puteti incerca si tratamente homeopate, ca si alte produse farmacologice cu efect imunomodulator (Broncho-Vaxom, Luivac, Lantigen B, Pneumo 23, vaccinuri antigripale etc.).


sursa:Alina Pop-Began
- Medic rezident -Anestezie si Terapie Intensiva-

Comunicarea parinte - copil

Ajutor acasa
Cel mai probabil, copilul tau va experimenta o varietate de emotii inainte sa inceapa gradinita: fericire, mandrie si entuziasm pentru ca se face mare si teama de necunoscut.

Intreaga experienta ar putea sa ii provoace sentimente ambigue. Cand copiii mici au emotii complexe, nu stiu cum sa le faca fata. Parintii lor trebuie sa ii ghideze. Spune-i copilului tau ca isi poate controla aceste sentimente. Spune-i "Poti sa faci asta!".

Pregatirea copilului tau pentru gradinita inseamna sa ii creezi un mediu placut si plin de afectiune.

Copiii au nevoie sa stie ca parintii lor "sunt nebuni dupa ei". Ei trebuie sa simta dragostea neconditionata pentru a se simti in siguranta intr-un mediu calduros si afectuos. Dar, trebuie sa stabilesti anumite standarde si limite pentru copilul tau si un program previzibil, inclusiv ora de culcare si de trezire.

Incercati sa serviti cina impreuna ca o familie. Fixeaza o anumita ora pentru spalatul pe dinti, baita si mersul la culcare.

Copiii trebuie sa stie ce se va intampla cu ei si ce se asteapta de la ei. Cand stiu aceste lucruri, tranzitiile prin care trec – inclusiv acomodarea la gradinita – vor decurge mult mai bine.

Vorbeste cu el
Felul in care percepi inceputul gradinitei – si in care comunici cu copilul tau – va avea un impact major asupra modului in care se acomodeaza la gradinita. In primul rand, gandeste-te la aceasta tranzitie ca la o oportunitate ca micutul tau sa se dezvolte.

Este important sa il ajuti pe copilul tau sa faca fata dificultatilor pe care le intalneste in materie de pierdere si separare. Nu ii ascunde nimic – este important sa vorbesti cu copilul tau despre inceputul gradinitei.

Incearca sa raspunzi la toate intrebarile lui! Copiii se tem de ceea ce o sa se intample in viitor pentru ca nu au nici un fel de experienta pe care sa se bazeze. Nu ii spune doar "Va fi bine, nu iti face griji!". Vino in intampinare grijilor lui.

Elemente de rutina
Copilul tau se va simti mult mai bine cand il vei duce la cumparaturi si va avea pantofi noi si ghiozdan.
Specialistii recomanda sa il duci pe copilul tau la gradinita, sa il lasi sa isi cunoasca educatoarea, sa vada sala si sa faca un tur al cladirii. Asa il vei familiariza cu locul si il vei ajuta sa se simta in largul lui.

sursa:Alina Sica
Redactor Copilul.ro

Jocul de-a reclama

Dar, de vreme ce reclama televizata poate avea o asemenea influenta asupra micului telespectator ar fi cazul sa i-o interzicem? Dupa parerea psihologilor, nu este cazul sa se recurga la masuri chiar atat de drastice precum interdictia.

Reclama nu are efecte negative asupra psihicului copilului. Fireste, asta doar in cazul in care pustiul nu sta toata ziua in fata televizorului. In altceva consta efectul negativ: a urmari reclamele de la televizor nu inseamna pentru copil decat un fel de a-si pierde vremea. Urmarind succedarea imaginilor televizate, copilul este pasiv, ceea ce este nefiresc pentru o varsta caracterizata printr-o nemarginita curiozitate si mobilitate. In loc sa alerge, sa se catere, sa citeasca cu mama o poveste, sa deseneze si sa construiasca, trandaveste in fata televizorului.

Pentru copiii care abia se pregatesc sa pronunte primele cuvinte, reclama tv nu reprezinta mai mult decat un caleidoscop de culori stralucitoare, muzica si sunete. Pentru cei mai mari, reclama are deja si un oarecare continut, ei sunt capabili sa retina scurtele melodii ce insotesc imaginea. La adolescenta, vocabularul li se va imbogati cu sloganuri din reclame.

Reclama a devenit deja parte din viata noastra de zi cu zi. N-avem unde fugi de ea, oricat ne-am stradui sa-i opunem rezistenta sau s-o ignoram. Drept urmare, copiii nu-i vor putea face fata. Pot fi ajutati insa de parinti, care sunt datori sa le ocupe timpul cu ceva mai interesant, constructiv. Micul om e fascinat de tot ce vede pe ecranul care reprezinta pentru el o noua portita spre marea si interesanta lume a adultilor.
 
Admirand "eroii" reclamelor, incearca sa-i imite in jocurile sale, in felul acesta invatand sa comunice. Realitatea din poveste, ca si cea din reclame, este interesanta si pentru ca seamana foarte mult cu viata reala.
Si, totusi, parintii preocupati de educatia copilului lor ii vor limita timpul petrecut in fata televizorului sau vor fi atenti la ce anume se uita. Cu siguranta impartasiti parerea potrivit careia vizionarea unui film impreuna cu intreaga familie si ulterioarele comentarii pe marginea actiunii acestuia vor fi mult mai educative decat spoturile tv.

Pe masura ce creste, copilul isi schimba atitudinea fata de reclame: 
mai intai devine indiferent, apoi, dupa un timp, incepe sa-si manifeste spiritul critic. In general, parerea ii va fi influentata de cea a celorlalti membri ai familiei. O atitudine sceptica fata de spoturile publicitare este urmarea discutiilor dintre adulti pe aceasta tema.

Copiii sesizeaza foarte repede nemultumirea parintilor ca filmele pe care le vizioneaza sunt mereu intrerupte de frecventele pauze publicitare. Deocamdata, atat. Mesajul reclamei va fi in stare sa-l descifreze cel mai devreme la varsta scolara.

Sursa: Ioana Copilul Meu - nr 9/2005

Metode de prevenire in caz de otravire accidentala

n vacante sau cand mergeti intr-o casa straina, aminteste-ti sa observi daca prin apropiere sunt medicamente sau substante periculoase- nu toata lumea are casa organizata pentru un bebelus care merge de-a busilea sau un copilas care vrea sa descopere cat mai multe.

Fii inspirata si fa o lista care sa cuprinda toate substantele periculoase din fiecare camera. Pune-le etichete si aseaza-le undeva unde copilul sa nu ajunga.

Esential este sa iei in considerare cele mai frecvente cauze de otravire:

Produsele de curatat

Trebuie stiut ca toate sunt destul de periculoase, acestea incluzand : produse de curatat aragazul si rugina, dezinfectanti pentru toalete, detergentii de orice tip si multe altele de care trebuie ferit copilul tau.

Chiar daca nu inghite substanta respectiva isi poate pulveriza  pe piele sau in ochii , ducand la arsuri foarte grave.

Medicamentele

Considera ca orice pastila pe care o ia copilul tau, fie ea prescrisa pentru un adult sau pentru un copil, poate fi periculoasa. Chiar si complexele de vitamine in supradozaj pot fi letale.

Ai grija la medicatia care se elibereaza doar pe baza de prescriptie medicala precum antidepresive si antipsihotice care au un efect cumulativ in timp. Cel mai bine e sa le depozitezi intr-un dulap care sa fie incuiat.

Cosmeticele

Sunt si ele foarte periculoase daca sunt inghitite de cel mic si de aceea nu trebuie lasate la indemana lui.

Plantele de apartament cum este Philodrendon sau alte plante de gradina: anumite specii de feriga si semintele de Laburnum sunt otravitoare iar copilul tau nu trebuie sa intre in contact cu ele.

Diluantii si solventii pentru curatarea vopselei, petrolul, parafina sau lacurile este indicat sa fie tinute in garaje, debarale, unde copilul sa nu aiba acces.

Pesticidele este recomandabil sa fie tinute in locuri de depozitare incuiate.

Trebuie avut mare grija si la tigari si bauturile alcoolice deoarece daca sunt ingerate in cantitati mari de catre copil pot provoca moartea.

sursa:sfatulmedicului.ro

Simbolurile inteligentei multiple pe site-ul www.ookee.ro

O buna parte din jucariile disponibile pe site-ul www.ookee.ro au atasate mici simboluri care reprezinta dimensiunile inteligentei multiple la dezvoltarea carora consideram ca ajuta aceste jucarii. Mai jos, puteti gasi o scurta descriere a fiecarui tip de inteligenta insotita de iconita de identificare:

Acest tip de inteligenta are in vedere abilitatile de comunicare si exprimare, capacitatea de a da nuante, ordine si ritm cuvintelor.  Este inteligenta specifica scriitorilor, traducatorilor, poetilor, avocatilor. Copiilor cu o putenica inteligenta verbala le place sa citeasca, sa scrie, sa povesteasca si invata cu usurinta limbi straine.

Acest tip de inteligenta are in vedere abilitatile de lucru cu cifrele, deductibilitatea, gandirea logica,        relationarea. Este inteligenta specifica stiintelor ingineresti, celor care sunt buni la fizica, matematica, chimie, logica, economie si alte stiinte exacte. Copiii cu o inteligenta logico-matematica dezvoltata au abilitati in rezolvarea problemelor, recunoasterea modelelor, relationare.

Acest tip de inteligenta are in vedere abilitatile de crea o reprezentare vizual - spatiala a lucrurilor, de a gandi in dinamica. Este inteligenta specifica arhitectilor, constructorilor, pictorilor, pilotilor de avion sau de masini de curse. Copiii cu o inteligenta spatiala dezvoltata creeaza reprezentari vizual - spatiale ale lucrurilor si le pot transpune pe suporturi concrete, isi pot imagina si pot proiecta lucrurile, pot observa dinamica lucrurilor.

Acest tip de inteligenta are in vedere abilitatile de exprimare cu ajutorul corpului, coordonarea foarte buna intre partile corpului, rezolvarea problemelor prin activitati fizice. Este inteligenta specifica sportivilor, dansatorilor, balerinilor, chirurgilor, celor care au meserii in care finetea miscarilor este importanta. Copiii cu o inteligenta kinestezica dezvoltata,au o foarte buna coordonare ochi-mana, o mare capacitate de exprimare a emotiilor cu ajutorul miscarii si sunt talentati la sport.

Acest tip de inteligenta are in vedere abilitatile de a compune muzica, de a canta la un instrument sau vocal. Este inteligenta specifica artistilor, compozitorilor, vocalistilor si instrumentistilor. Copiii cu o inteligenta muzicala dezvoltata au un simt dezvoltat al ritmului sunetelor, invata cu usurinta sa cante la un instrument, le place foarte mult sa asculte muzica de la varste fragede.

Acest tip de inteligenta are in vedere abilitatile de a intelege relatiile dintre persoane si de a dezvolta aceste relatii. Este inteligenta  specifica negociatorilor, educatorilor, leaderilor religiosi, politicienilor, oamenilor de vanzari, consilierilor, celor ce activeaza in domeniul relatiilor publice. Copiii cu o inteligenta interpersonala dezvoltata lucreaza foarte bine in echipa, inteleg usor intentiile, motivatiile, scopurile celorlalti,  comunica usor, mediaza si negociaza cu succes.

Acest tip de inteligenta are in vedere abilitatile  de a intelege emotiile, motivatiile si scopurile proprii. Este inteligenta specifica psihologilor, medicilor din anumite domenii. Copiii cu o inteligenta intrapersonala dezvoltata isi pot evalua corect calitatile, se inteleg foarte bine pe ei insisi, stiu cum sa se automotiveze.

Acest tip de inteligenta are in vedere abilitatile de a intelege natura, de a ajuta la pastrarea ei. Este inteligenta specifica biologilor, exploratorilor, cercetatorilor in domeniul naturii. Copiii cu o inteligenta naturista dezvoltata se vor bucura sa invete despre plante si animale, sa participe la excursii si expeditii, sa ajute la conservarea mediului.


sursa: Diana Radu
www.ookee.ro, Magazin online de jucarii

Care este locul potrivit pentru scris?

Este momentul sa stabiliti care va fi locul de lucru al copilului si sa-l obisnuiti cu o tinuta corecta la masa de scris. Pozitia la masa de scris a stangacilor este ceva mai greu de stabilit decat in cazul celorlalti copii. Insistati ca viitorul scolar sa stea drept, sa nu se aplece deasupra mesei de scris, sa-si tina umerii la acelasi nivel.

Este unanim acceptat faptul ca masa de scris trebuie sa-i vina scolarului pana la mijlocul pieptului. In cazul in care s-a optat pentru un birou mai inalt, avandu-se in vedere faptul ca micul scolar va creste foarte repede, acesta trebuie sa fie prevazut cu un suport pe care copilul sa isi poata sprijini picioarele. Coatele pot sta liber pe birou sau pot depasi marginile acestuia, cum i se pare pustiului mai comod.

In functie de sursa de lumina (naturala ziua si artificiala seara) biroul se asaza in asa fel incat lumina sa cada pe suprafata ei, fara a arunca umbre de la maini. Pentru dreptaci, lumina trebuie sa cada de sus si din stanga, pentru stangaci, din dreapta. Acordati atentie deosebita suportului pentru cartile de scoala – este esential sa va dotati pustiul cu asa ceva pentru a-i proteja ochii. Acest suport va trebui sa-l asezati nu in mijlocul mesei, ci cat mai aproape de ochii copilului. In mijloc trebuie sa stea caietul si nu oricum, ci inclinat intr-un unghi de 45 – 55° spre stanga atat pentru dreptaci, cat si pentru stangaci.

Perceperea timpului, diferita
Timpul este cel mai mare dusman al tuturor elevilor. In timp ce pustilor li se pare ca au stat la masa de scris "o eternitate", parintilor li se pare ca timpul petrecut cu lectiile este prea scurt. 

Dreptate au si unii, si ceilalti. Copilului ii este greu sa stea ore in sir in aceeasi pozitie, aplecat deasupra cartii sau a caietului. 
Timpul dedicat efectuarii exercitiilor de scriere nu trebuie sa depaseasca 5 – 7 minute, caci importante nu sunt viteza si cantitatea literelor scrise, ci corectitudinea si acuratetea cu care au fost facute.

Fireste, dupa cateva momente de odihna, exercitiul poate fi reluat si continuat pana ce va fi executat intr-un mod multumitor. Pentru a nu ajunge la controverse – dvs. doriti continuarea lectiei, iar micul scolar se opune cu inversunare – stabiliti de la bun inceput o anumita perioada  de timp in care vor fi efectuate lectiile. Sigur, sunt frecvente situatiile in care prescolarii si chiar scolarii nu se pot orienta pe cadranul ceasului.

A recurge la ajutorul ceasului desteptator ar insemna ca de fiecare data pustiul sa tresara din cauza sunetului mult asteptat, dar care il surprinde. V-ar putea ajuta sa iesiti din situatie o clepsidra, care il va incanta pe micut si va constitui si un indragit element de decor pe masa lui de lucru. 

Asezati-o in aceeasi linie cu suportul pentru carti: copilul va trage mereu cu ochiul spre clepsidra ce-i masoara "chinul". Cand cumparati diverse rechizite nu uitati ca ele trebuie sa fie in acelasi timp si frumoase, si comode, si practice. Acordati atentie deosebita instrumentului de scris, stiloul nu trebuie sa fie prea greu, nici prea gros, fara capete ascutite si nici dintr-un material prea dur. In ceea ce priveste coloritul, nu exista restrictii. Cu cat este mai "stralucitor", cu atat mai bine! Alta este situatia in ceea ce priveste forma. Atentie si la culoarea minei sau a cernelii. Sigur, le gasiti de cumparat in multe culori, iar copilul e incantat, insa lui oricum ii este greu sa sesizeze conturul literelor. Daca nu este clar delimitat chiar prin culoare, problema va fi si mai dificila. 

Veti fi linistita ca ati facut tot ce depinde de dvs. daca in alegerea instrumentului de scris veti tine seama de toate aceste particularitati de dezvoltare ale copilului.


Sursa: Revista Ioana Copilul meu - nr.9 / 2006

Distreaza-te alaturi de copilul tau

6. Luna si Pamantul
Pentru acest joc nu trebuie decat sa aveti o lanterna si un laser, despre care trebuie neaparat sa ii povestiti copilului, ca desi este distractiv trebuie folosit cu atentie si nu trebuie niciodata indreptat direct catre ochi, pentru ca poate cauza rani foarte grave.

Dupa ce ati facut “instructajul” stingeti lumina si asezati-va comod in pat, cu fata in sus. Prima data aprinde lanterna, care in jocul vostru va fi Pamanatul, si foloseste lumina ei pentru a face cercuri mari pe tavan. Copilul tau trebuie sa aiba grja ca laserul, adica Luna, sa orbiteze in jurul Pamantului.

Incepe jocul prin miscari lente ale Pamantului, iar pe masura ce jocul inainteaza, mareste viteza de rotatie pentru a-l provoca pe cel mic sa tina pasul cu tine.

7.  Pentru pasarele
Culorile vii, miscarile delicate si abilitatea de a sfida gravitatea sunt doar cateva caracterisitici ale pasarilor, sufciente insa pentru a fascina atat copiii cat si adultii.

Construieste impreuna cu copilul tau un dispozitiv pentru mancare si apa, pe care sa il asezi la geam. Urmareste impreuna cu copilul tau pasarile care vin sa manance. Povesteste-I copilului despre pasarile pe care le vedeti si dupa ce ii vei stranii curiozitatea, luati o carticica si “studiati” si alte tipuri de pasari.

8. Arta culinara
Daca observi ca micutul tau s-a plictisit sa desenze sau sa construiasca din bucati diferite obiecte, incearca sa iti exersezi creativitatea . Taie morcovi, rosii, telina sau orice alta leguma sau fruct si creaza diferite desene alaturi de copilul tau pe un platou mare.

Puteti de exemplu sa faceti un om de zapada, un trenulet sau pur si simplu ceva abstract. Puteti folosi masline pentru ochi, felii de cartofi pentru roti, bucati de branza pentru ferestre, posibilitatile sunt nelimitate.

9. Camping in sufragerie
Activitatea de camping este o mare distractie mereu, dar exista o serie de variabile care te impiedica sa faci aceste iesiri de fiecare data cand tu sau copilul tau doriti asta. Sufrageria poate fi locul potrivit pentru camping, in plus are cateva facilitati precum o temperatura constanta, acces la bucatarie si baie.

Instaleaza un cort micut sau construiti un cort din cearceafuri asezate atent peste mobila, scoateti sacii de dormit, pernele si lanternele si puteti avea un adevarat camping in propria casa, fara sa va temeti de vizitatori nepoftiti sau de insecte.

10. Miscare, dans, zbenguiala
Este foarte simplu! Dati drumul la muzica si zbenguiti-va in voie. Puteti dansa dupa voia inimii si a ritmului, puteti chiar inventa un mic dans sincron pe care sa il exersati ori de cate ori doriti. In afara faptului ca este foarte distractiv si creativ, dansul este o excelenta modalitate de a face miscare.

sursa:Gabriela Hotareanu
Redactor Copilul.ro

5 beneficii aduse sanatatii de acizii grasi

Acizii grasi Omega sunt celebri pentru rolul benefic asupra sanatatii. Iata, detaliat care sunt problemele pe care acesti acizi le pot atenua sau le pot chiar preveni, echilibrand organismul acolo unde este nevoie.

Acizii grasi Omega-3 sunt considerati acizi grasi esentiali, adica avem nevoie de ei pentru ca organismul nostru sa functioneze normal. De exemplu, acizi grasi Omega-3 au un rol important in reducerea inflamatiilor in organism, cu precadere la nivelul vaselor de sange si incheieturilor.
Se cunosc mai multe tipuri de acizi grasi Omega-3, cele mai importante forme pentru sanatate fiind EPA si DHA, care se gasesc, de exemplu, in uleiul de peste. Plante precum inul contin acizi grasi Omega-3 care pot fi convertiti in organism in DHA si EPA, iar uleiul de alge marine contine, in mare parte, DHA.

Beneficii

1. Au grija de sanatatea vaselor de sange. Potrivit studiilor, acizii grasi Omega-3 reduc riscul de boli cardiovasculare. Acest lucru se explica prin faptul ca ajuta la reducera nivelului de trigliceride din sange si sunt implicati in reducerea aritmiilor. De aceea, persoanele care iau suplimente alimentare cu Omega-3 au un risc mai mic de boli cardio-vasculare.

2. Ajuta dezoltarea fatului. In cazul femeilor insarcinate, acizii EPA si DHA au efecte protectoare si ajuta la dezvoltarea armonioasa a embrionului. Mai exact, sulplimentele cu acizi grasi Omega-3, administrate in timpul sarcinii ajuta la dezvoltarea neurologica a fatului si de asemenea, ajuta vederea bebelusilor. Pentru unii medici specialisti, suplimentele cu Omega-3 in sarcina sunt la fel de importante precum sunt suplimentele cu acid folic, care previn defectele de tub neural.

3. Lubrifiaza articulatiile si reduc durerea. Mai multe studii au demonstrat ca suplimentele alimentare cu acizi grasi Omega reduc in mod semnificativ durerile resimtite la nivelul articulatiilor. Mai mult, persoanele care le folosesc raporteaza si o imbunatire a mobilitatii articulare. Aceste efecte pozitive se datoreaza efectului antiinflamator produs de Omega-3 in organism.

4. Alunga depresia. Cercetatorii au descoperit ca nivelurile ridicate de Omega-3 scad din intensitatea si din manifestarile depresiei. Efectul pozitiv se explica prin faptul ca acizii grasi Omega contribuie la echilibrarea neurologica. Din acest motiv, o dieta saraca in acizi grasi determina disfunctii la nivelul functionarii receptorilor cerebrali, de aceea se poate ajunge la tulburari afective si de personalitate. Beneficiile nu sunt doar in cazul persoanelor cu depresie, ci si in cazul celor care sufera de sindrom bipolar sau de alte tulburari de personalitate.

5. Protejeaza creierul de degradare. In cazul copiilor, acizii grasi Omega ajuta la dezvoltarea functiilor cerebrale si au efect pozitiv in reducerea simptomelor asociate cu ADHD-ul si autismul. In cazul adultilor, acizii grasi Omega au efect protector asupra creierului si reduc riscul de dementa asociat cu bolile neurodegenerative.

Cele mai bune surse de acizi Omega

Acizii grasi esentiali Omega-3 (linolenic) si Omega-6 (linoleic) nu pot fi sintetizati de organism, de aceea trebuie suplimentati prin aport exterior. Acizii grasi Omega-9 nu sunt esentiali pentru ca organismul ii poate sintetiza. Produsul 100% natural Flax Oli Super Lignan 100 capsule de la Secom, din gama Nature's Way foloseste ulei din seminte de in de cea mai inalta calitate, garantat sa contina acizi grasi Omega-3/6/9 si lignani din seminte de in nemodificate genetic. Inul este cea mai bogata sursa de lignani oferind de 70, pana la 800 de ori mai multi lignani decat alte surse din plante.
Uleiul de in din Flax Oil Super Lignan este obtinut prin presare la rece, nerafinat. Printre efectele adjuvante ale produsului Flax Oli Super Lignan se afla echilibrarea nivelului hormonal masculin si feminin prin modularea selectiva a receptorilor de estrogeni, inhibarea aromatazei - enzima esentiala in biosinteza estradiolului din testosteron, reducerea nivelului estrogenilor liberi (prin stimularea sintezei unei proteine esentiale hormonilor sexuali), reducerea conversiei testosteronului in dihidrotestosteron.
De asemenea, are efect antioxidant, antiinflamator, anticoagulant, vasodilatator, antialergic, contribuie la cresterea sensibilitatii receptorilor celulari de insulina, reduce efectele hiperinsulinemiei, ajuta la mentinerea concentratiei de fosfolipide din membranele celulelor retiniene, nervoase si a mielinei.
Detalii despre produsele Secom poti obtine accesand http://www.secom.ro. Pentru intrebari suna gratuit la serviciul nostru de consultanta naturopata, telverde: 0800 873 266, iar pentru concursuri si articole noi, viziteaza oricand pagina de Facebook a companiei.

sursa:sfatulmedicului.ro

Infrangerea stresului de sezon

Sezonul sarbatorilor de iarna este perioada in care veti petrece mai mult timp alaturi de prieteni, familie, va veti bucura de preparate specifice, petreceri, cadouri, dar si nivelul de stres va creste. Toate activitatile suplimetare si obligatiile asociate cu aceste momente frumoase adauga un plus de stres pentru majoritatea oamenilor. Nivelurile crescute de stres sunt direct legate de optiunile alimentare nesanatoase, aglomeratia din jur si cheltuielile suplimentare pentru sarbatori. De asemenea, activitatile suplimentare pot interfera cu rutina zilnica ce includea in mod normal exercitiile fizice sau alte activitati de relaxare.

Masuri pentru diminuarea stresului de sezon

- Faceti-va timp pentru miscare. Activitatea fizica din timpul iernii este una dintre cele mai bune modalitati de a minimiza stresul. Si sunt atat de multe moduri de a face miscare. Va puteti plimba in parc, puteti face jogging sau chiar exercitii fizice moderate la domiciliu. Toate aceste activitati va vor relaxa si va pot indeparta gandul de la munca ce trebuie depusa pentru ca sarbatorile sa fie perfecte.
- Planificati-va activitati placute. Iarna nu dureaza la nesfarsit. Incercati sa planificati activitati placute pe care sa le desfasurati in alte sezoane. Puteti planifica o schimbare in gradina atunci cand va veni primavara sau va puteti gandi unde anume veti petrece concediul de vara. Gandurile placute ajuta la relaxare si la diminuarea stresului.
- Petreceti mai mult timp in aer liber si profitati de fiecare raza de soare. Iesiti in aer liber, la lumina naturala, cat mai mult posibil, in special la pranz si in zilele luminoase. In interior, alegeti culori deschise pentru vopseaua peretilor, deoarece acestea reflecta lumina din exterior si face casa mai luminoasa. Atunci cand trebuie sa petreceti mai mult timp in casa, incercati sa stati langa ferestre ori de cate ori este posibil.
- Terapia cu lumina este eficace in aproximativ 85% din cazurile de stres, anxietate si depresie. Incercati sa mergeti afara atunci cand soarele straluceste si petreceti timpul in cea mai insorita camera din casa.
- Socializati mai mult. Oamenii sunt fiinte sociale si interactiunea pozitiva s-a demonstrat ca reduce stresul. Programati-va intalniri cu prietenii sau luati parte la diverse activitati de relaxare impreuna cu alti membri ai familiei. Relaxarea impreuna cu alte persoane are efecte mai bune asupra nivelului de stres decat relaxarea individuala.
- Gestionati cu atentie situatiile stresante. Daca stiti ca sezonul rece este un moment mai dificil pentru dumneavoastra, aveti grija sa nu initiati proiecte prea mari si prea obositoare. Este mai usor sa lasati proiectele complexe (cele care pot fi amanate) pentru perioada de primavara-vara, atunci cand nivelul de energie este mai ridicat.
Cand va aflati in situatii stresante, acasa sau la serviciu, incercati sa apelati la tenici de relaxare, beti un ceai cald si odihniti-va mai mult pentru a diminua stresul.
- Mancati sanatos. O dieta sanatoasa imbunatateste starea de spiriti si va ofera mai multa energie. Echilibrati pofta de carbohidrati prin consumul de paste si cartofi si o multime de legume si fructe. De asemenea, puteti lua pe timp de iarna si suplimente ce contin vitamina D sau puteti creste consumul de alimente care contin aceasta vitamina. Astfel de alimente sunt pestele gras si ouale.

sursa:sfatulmedicului.ro

Reguli de baza pentru ingrijirea mainilor

Multi dintre oameni au tendinta sa acorde foarte putina atentie mainilor. Membrele superioare sunt folosite pentru a manca, a gati, a construi si pentru alte activitati, dar putine persoane iau in calcul sanatatea acestor parti ale corpului lor. Rezultatul poate fi uscarea pielii care le acopera, indiferent de perioda din an, modificarea aspectului acestora sau chiar aparitia unor probleme de sanatate.

Spalati-va mainile

Unii oameni simt dorinta de a se spala de mai multe ori pe zi. Posibil ca locurile lor de munca sau activitatile pe care le desfasoara sa implice manipularea unor lucruri murdare sau poate isi pot face griji cu privire la contactarea unor boli. Desi nu este nimic in neregula cu incercarea de a mentine mainile curate, daca acest lucru se intampla prea des, determina uscarea pielii acestora.
Pentru a combate uscarea pielii mainilor prin spalare, utilizati un sapun delicat, folositi apa calduta, nu folositi miscari bruste si utilizati imediat o crema hidratanta. Uneori puteti inlocui spalarea mainilor cu sapun, cu aplicarea de gel dezinfectant sau steregerea acestora cu servetele umede.
Uscati-va mainile bine dupa fiecare spalare, pentru a preveni aparitia infectiilor fungice.

Ingrijirea unghiilor

Ingrijirea si manichiura unghiilor poate fi o experienta relaxanta si distractiva. Pentru a pastra un aspect sanatos al mainilor, luati in considerare manichiura. Nu trebuie sa participati la niciun eveniment special pentru a va face manichiura. Un profesionist va sti exact ce trebuie sa faca pentru a mentine sanatatea pielii si unghiilor mainilor. Nu trebuie sa va faceti mainichiura in fiecare zi. Chiar si o data pe saptamana este suficient.
Nu neglijati cuticulele! Cuticulele aspre si neregulate pot produce dureri. Aplicati un strop de ulei de ricin sau de vitamina E uleioasa, pe cuticula, dupa dus si inainte de culcare. Nu trebuie sa va taiati cuticulele, intrucat acestea actioneaza ca o bariera impotriva bacteriilor. Taierea cuticulelor creste riscul aparitiei infectiilor unghiilor si pielii. In schimb, puteti impinge cuticulele in partea inferioara a unghiei dupa ce ati tinut cateva minute mainile in apa calda. Nu va aplicati oja direct pe unghie, mai ales daca oja este de culoare inchisa. Utilizati intotdeauna un strat de lac protector inainte de a aplica oja. Cand indepartati oja de pe unghii utilizati o solutie care nu contine acetona, pentru a nu fragiliza unghiile.
Este foarte important sa nu va taiati colturile unghiilor. Aceasta practica poate determina aparitia de infectii.
Un tratament profesionist pentru unghii, pe langa ingrijirea si infrumusetarea acestora, poate implica si utilizarea unor creme sau uleiuri pentru intarirea unghiei, peeling si masaj.
De asemenea, pentru ca unghiile dumneavoastra sa fie puternice, este important sa urmati o dieta echilibrata. Din aceasta nu trebuie sa lipseasca proteinele, calciul, vitamina C, zincul si vitaminele din grupul B.

Importanta hidratarii si exfolierii pielii mainilor

Nu este niciun secret ca temperaturile extreme, indiferent ca este vorba despre vant, frig sau soare, usuca pielea mainilor si chiar pot determina fisurarea pielii acestora.
Atunci cand mergeti in aer liber, aplicati-va o crema de maini cu un factor de protectie solara 15, pentru a va proteja impotriva intemperiilor vremii si a impiedica deshidratarea pielii mainilor. Razele UV si vremea rece perturba bariera pielii, determina pierderea apei si astfel scade factorul natural de hidratare al pielii.
In comert sunt disponibile mai multe creme de maini. Pentru a avea pielea mainilor moale si hidratata trebuie sa folositi creme emoliente si hidratante. Cremele emoliente lubrifiaza pielea si sunt utile mai ales in cazul persoanelor care au pielea crapata. Dupa ce v-ati masat mainile cu o crema emolienta pielea va deveni moale, neteda si mai elastica. Acest tip de creme ar trebui sa contina lanolina, ulei de jojoba, palmitat de izopropil, propilen glicol linoleat si stereat de glicol.
Cremele hidratante ajuta la pastrarea continutului de apa in stratul exterior al pielii mainilor. Acestea ar trebui sa aiba in compozitie glicerina, acid hialuronic, glicerol sorbitol, propilen glicol, uree si acid lactic.
Pe timp de noapte folositi uleiuri pentru maini care vor intra in piele pe parcursul noptii. Puneti-va apoi niste manusi de bumbac. Dimineata mainile dumneavoastra vor fi moi si hidratate.
Inainte de a aplica o crema de maini este recomandat sa exfoliati pielea mainilor. Aceasta este subtire si nu are multa grasime dedesubt. Pe masura ce imbatraniti cantitatea minora de grasime scade, motiv pentru care oasele si venele devin mai proeminente si elasticitatea pielii se va pierde odata cu inaintarea in varsta. Exfolierea poate ajuta la mentinerea prospetimii si stralucirii pielii mainilor. Pentru maini, folositi cu blandete un exfoliant utilizat si pentru fata.

Produse antiaging pentru maini

Odata cu inaintarea in varsta, pielea mainilor se rideaza, scade elasticitatea acesteia si apar petele. Pentru a estompa aceste efecte puteti folosi creme pentru maini care contin hidrochinona, acid kojic sau exctract de lemn dulce, care ajuta la indepartarea petelor si albirea mainilor sau, cu acizi alfa-hidroxi care incurajeaza innoirea celulelor pielii.
De asemenea, pentru a minimiza semnele de deteriorare provocate de soare sau rezultate in urma utilizarii unor produse daunatoare pentru piele, puteti aplica cu blandete creme de maini care contin retinol sau propional de retinil, desi efectele acestora sunt mai putin vizibile comparativ cu tratamentele eliberate de medic, pe baza de prescriptie medicala.

Folositi manusi

Acoperiti-va mainile de fiecare data cand utilizati produse sau substante toxice sau cand mainile dumneavoastra sunt expuse la cantitati mai mari de apa sau substante chimice, cum ar fi cele pentru mentinerea curateniei casei.In aer liber folositi manusi atunci cand temperaturile sunt foarte scazute, pentru a va proteja pielea de frig. Daca mainile dumneavoastra sunt umede sau foarte uscate, aplicati o crema hidratanta.In cazul in care apare roseata, descuamarea, inflamatia si sensibilitatea la nivelul pielii mainilor, consultati un dermatolog. Acesta va poate prescrie tratament in functie de conditia inflamata (eczeme, psoriazis etc.).

sursa:sfatulmedicului.ro

Din sfaturile celor experimentati

E stangaci: nu este cazul sa grabiti mersul lucrurilor, incercand sa-i intreceti pe colegii lui dreptaci. Nu sariti peste etapele insusirii scrisului pana cand fiecare dintre acestea nu a fost depasita cu succes. Altfel, veti avea surpriza sa constatati ca din cauza micilor probleme nerezolvate la vremea lor ati ajuns "in incurcatura", nestiind cum sa dati de capat situatiei si neintelegand cauza neplacerilor aparute ca din senin.

Puneti accentul pe exercitiile de acasa, cand atat dvs., cat si copilul incercati sa patrundeti intelesul celor ce urmeaza a fi solutionate: invatati sa tineti corect instrumentul de scris in mana, cum se trage o linie dreapta, cum se deseneaza formele ovale sau cum se scriu literele de tipar. Nu uitati! Nu va obositi copilul cerandu-i sa repete una si aceeasi miscare de prea multe ori.

Transcrierea de nenumarate ori "pe curat" a aceleiasi inlantuiri de semne poate conduce la inversul rezultatului scontat, de unde si refuzul copilului de a se mai ocupa de "asa ceva".

Nu este cazul sa se treaca de la bun inceput la scrierea literelor direct in cuvinte. Copilul isi reprezinta toate literele ca pe niste inflorituri, niste bucle prea putin deosebite intre ele si care se combina intr-un mod abracadabrant pentru el. E convins ca nu oricine e capabil sa le inteleaga. Imaginati-va ca vi s-ar cere sa transcrieti un text in sanscrita. Cu siguranta ca nu ati intelege mai mult din text si nici din forma literelor ce-l compun.

Pregatindu-va sa va ajutati pustiul sa descrifreze tainele scrisului si sa-si insuseasca in mod corect actul grafic, tinand cont ca va fi nevoit sa-si formeze un anumit model de caligrafie, orienta-ti-va spre caietele destinate copiilor de varsta odorului dvs. Fara a tine seama de preferintele acestuia, alegeti caiete cu fondul alb si nu colorat in diverse culori.  Sarcina dvs. este sa-l invatati sa scrie "negru pe alb".

A sti sa scrii nu inseamna pur si simplu sa stii sa mazgalesti litere pe hartie: copilul invata sa transcrie semnul perceput sonor in forma grafica, vizuala, adica in litere. Pentru ca legatura existenta intre sunet si litera sa se fixeze in mintea copilului mai repede si mai sigur, in caligrafierea literelor este foarte importanta si pronuntarea cat mai clara a acestora. Obisnuinta de a scrie in timp ce se pronunta litera respectiva va ajuta copilul sa ajunga pe viitor la "scrierea intuitiva", cu alte cuvinte la lipsa de greseli gramaticale.

Scrierea intr-un ritm lent a elevilor de clasa I supune la o serioasa incercare rezistenta lor, rabdarea parintilor, dar nu in ultimul rand si talentul pedagogic al invatatorului. Cu toate acestea, micul scolar trebuie lasat sa scrie in ritmul lui propriu. 

Chiar daca un asemenea elev "scoate din sarite" invatatorul, solutia este una singura: reducerea volumului si a ritmului de lucru, teme speciale de scris si de dictare pentru micul "melc".

Retineti: scrierea poate constitui un indiciu despre cat de mult ii place pustiului la scoala. Conlucrarea stransa pedagog-parinti e importanta si ea, iar ideea ca nimeni nu s-a nascut invatat e de baza – copilul are nevoie de intelegere, sustinere si iubire.


Sursa: Revista Ioana Copilul meu - nr.9 / 2006

Tulburarile de somn

Somnul este un ingredient vital, absolut necesar pentru functionarea optima a corpului si a mintii. Cei mai multi oameni dorm zilnic penru a-si reincarca bateriile pentru ziua urmatoare. Indiferent de cauza, somnul intrerupt sau redus calitativ poate fi problematic.
Creierul, care are rol de "baterie" a organismului, are nevoie de un somn adecvat pentru a putea functiona intr-un mod corect. Acest lucru include atat manifestarea emotiilor cat si reglarea temperaturilor corpului, batailor inimii, respiratiei, etc. Atunci cand somnul este inadecvat si calitatea sa este compromisa, organismul nu poate actiona la capacitate maxima si multe dintre sistemele sale sunt afectate in mod negativ.

Exemple de tulburari de somn sunt:
- apneea de somn (respiratia intermitenta in timpul somnului din cauza obstructiei cailor respiratorii)
- sforaitul
- teroarea nocturna
- narcolepsia
- somnambulismul
- miocloniile nocturne (miscari neobisnuite in timpul somnului)
- enurezisul
- cosmarurile.

Insomnia - o problema comuna in care cel afectat nu poate adormi, este un simptom, nu o boala, si poate fi legata de o diversitate de tulburari si conditii: depresia, anxietatea, stresul sau chiar hipoglicemia. Insomnia este un efect secundar, destul de des intalnit, ca urmare a consumului de medicamente (de exemplu, antidepresive, anxiolitice, etc.).

Privarea de somn poate duce la iritabilitate si lipsa de concentrare. Atentia si concentrarea fiind alterate, multe dintre activitatile zilnice pot fi afectate. Sofatul ar putea deveni riscant. Echipamentele utilizate in diverse situatii ar putea fi periculoase, atunci cand persoana care le manevreaza nu a dormit suficient. Din aceste motive, tulburarile de somn pot avea consecinte grave si devastatoare atat la domiciliu cat si la locul de munca.

In plus, lipsa de somn poate fi exacerbata in multe tulburari. De exemplu, un copil care sufera de ADHD (deficit de atentie si hiperactivitate) care nu s-a odihnit multe nopti va fi mult mai agitat si va avea un comportament hiperactiv, acesta fiind modul organismului de a reactiona in fata lipsei de somn. Simptomul este deseori intalnit la copiii care sufera de acest sindrom.

La unii oameni, problemele de somn ar putea sa dispara de la sine, in timp ce la altii s-ar putea amplifica si ar fi insotite si alte tulburari grave de somn (parasomniile, apneea de somn obstructiva, nacrolepsia, insomnia, paralizia de somn, sforait, tulburari afective sezoniere care nu sunt tratate).

Diagnosticarea

Chiar daca nu dorm nopti in sir, unii oameni chiar nu sunt constienti de faptul ca sufera de tulburari de somn (mai ales daca sufera de apnee de somn). Oboseala si lipsa de energie sunt de obicei cele mai des intalnite semne ca organismul nu s-a odihnit suficient.

Semenele specifice sunt:

Daca nu dormiti:
- Somnolenta excesiva in timpul zilei
- Cascatul frecvent (in incercarea creierului de a obtine mai mult oxigen)
- Incetinirea vitezei in indeplinirea sarcinilor zilnice
- Probleme de memorie
- Lipsa poftei de mancare

In timpul somnului:
- Sforaitul
- Trezitul de mai multe ori pe timpul noptii
- Senzatia de neliniste si imposibilitatea de a va simti confortabil inainte de somn.

Utilizarea de medicamente stimulante pot crea probleme specifice de somn: sub actiunea acestora sistemul nervos este suprasolicitat, se mareste numarul batailor inimii, simturile sunt mai accentuate (de exemplu, cel auditiv si vizual, etc.). In aceasta stare de sensibilitate maxima, daca o persoana va incerca sa doarma, zgomotele ii vor distrage atentia.

Autodiagnostic

Pentru a determina daca suferiti de tulburari de somn, in primul rand ar trebui sa analizati obiceiurile de somn si rutina de zi cu zi. Tineti o evidenta a perioadelor in care dormiti. Acest lucru v-ar putea ajuta atat pe dvs. cat si pe medicul dvs. in determinarea cauzelor care declanseaza problemele de somn.

Un jurnal al perioadelor de somn, completat de dvs. si de partenerul de somn, poate evidentia factorii din stilul de viata care influenteaza somnul. Aceste insemnari zilnice ar trebui sa contina:
- Ora de culcare si ora de trezire (numarul orelor dormite)
- Calitatea somnului, de cate ori v-ati trezit si n-ati mai putut adormi si activitatile care au insotit trezirile (de exemplu, ati ramas in pat cu ochii inchisi sau v-ati ridicat si ati baut un pahar cu lapte, ati meditat), etc.
- Tipurile si cantitatea alimentelor, lichidelor, alcoolului, cofeinei consumate sau ce anume ati consumat inainte de culcare si de cate ori
- Sentimentele si starile dinainte de culcare: fericire, tristete, stres, anxietate
- Medicamentele pe care le-ati utilizat, cantitatile acestora si numarul zilnic al administrarilor.

Detaliile pot fi importante si un jurnal de somn ar putea dezvalui ce anume din comportamentul dvs.i ntarzie sau prelungeste ora de culcare.
Puteti incerca sa faceti schimbari la nivelul stilului dvs de viata si sa va imbunatatiti igiena somnului. Daca, totusi acesta nu se imbunatateste, consultati un medic specialist.

La ce va puteti astepta atunci cand consultati un medic in problema somnului dvs.? Medicii vor lua in considerare, mai multe detalii, inainte de a pune un diagnostic, inclusiv:
- descrierea simptomelor
- varsta si sexul
- istoria medicala si psihologica
- jurnalul de somn
- posibile afectiuni medicale
- analize medicale

Doctorul va va sugera, probabil, schimbari comportamentale si ale mediului, ca prime etape ale tratamentului. Indiferent de tulburarea de somn, trebuie sa va stabiliti o rutina inainte sa va odihniti.

Cauze

Deseori, la baza simptomelor si a lipsei de somn stau diverse afectiuni. Cauze ale tulburarilor de somn ar putea fi:
- depresia
- durerea
- stari de tristete
- anxietate
- tireotoxicoza
- sevraj dupa renuntarea la alcool

Copiii care sufera de cosmaruri si teroare nocturna nu pot avea un somn odihnitor si adecvat, suferind de tulburari de somn.
O dieta care contine cofeina, grasimi, zaharuri poate contribui la dezechilibrarea rutinei necesare somnului si greutate in a adormi.

Ajutor pentru tulburarile de somn

Sfaturi inainte de culcare pentr adulti
Ce sa faceti:
- faceti exercitii in timpul zilei, intrucat acest lucru va relaxa in mod natural muschii si corpul dvs.
- cina ar trebui sa fie una dintre cele mai usoare mese pe care o serviti pe parcursul zilei
- dormiti in pijamale adecvate temperaturii din camera
- mergeti la aceeasi ora la culcare, in fiecare seara.

Ce sa nu faceti:
- nu stati pana tarziu naptea sau chiar pana dimineata. Acest lucru va deregla ceasul natural al organismului
- nu consumati bauturi care contin cofeina
- nu luati medicamente stimulante inainte de culcare

Sfaturi pentru copii inainte de culcare
Ce sa faceti:
- incurajati-i sa faca exercitii si stimulati activitatile fizice in timpul zilei
- creati un mediu relaxant inainte de culcare
- cititi povesti vesele inainte de culcare (asigurati-va ca povestea nu contine elemente infricosatoare)
- folositi remedii naturale cu proprietati calmante pentru a le induce o stare naturala de somn.

Ce sa nu faceti:
- nu lasati copii sa se uite la televizor sau sa se joace pe computer chiar inainte de culcare
- nu le oferiti copiilor cantitati mari de lichide si alimente inainte de culcare. Problemele digestive si vezica plina pot duce la cosmaruri, somn agitat si enurezis
- nu le dati copiilor medicamente care contin stimlente inainte de ora de somn

Tipuri frecvente de probleme si tulburari legate de somn

Insomnia - aproape toti oamenii vor fi afectati la un moment dat pe parcursul vietii lor, de insomnie. Insomnia este incapacitatea pe termen scurt sau lung de a obtine un somn de calitate, o problema comnua de somn care poate fi declansata de o varietate de lucruri, inclusiv de stres, schimbarea de fus orar, a programului de somn sau ca urmare a modificarilor igienei somnului. Daca principala problema este somnul ocazional, exista totusi o serie de remedii in acest sens.

Atentie la insomnie: insomnia poate fi un simptom al unei afectiuni importante, poate fi baza unor probleme fizice, mentale sau emotionale. Incapacitatea dvs. de a dormi sau de a avea un somn de calitate ar putea avea legatura cu sforaitul partenerului, apneea de somn, sindromul picioarelor nelinistite sau ar putea fi legata de o situatie de stres accentuat la locul de munca sau de o problema familiala dificila.
Vestea cea buna este ca insomnia nu trebuie sa fie o problema permanenta. In multe cazuri, imbunatatirea igienei somnului, tehnicile de relaxare si terapia cognitiv comportamentala pot atenua insomnia si pot ajuta la obtinerea unui somn odihnitor.
Medicamentele ar trebui sa fie ultima solutie pentru tratarea insomniei: tratamentul cu acestea nu trebuie sa fie de durata si au numeroase efecte secundare.

Apneea de somn
Apneea de somn este o tulburare de somn care ar putea fi chiar si amenintatoare de viata. In timpul somnului respiratia se opreste sau devine superficiala.
Fiecare pauza de respiratie dureaza de obicei 10-20 de secunde sau chiar mai mult, iar intr-o ora pot fi 20-30 de astfel de intreruperi ale respiratiei. In timpul episoadelor de apnee, pacientul se trezeste sa respire, sufera de lipsa de oxigen, iar somnul este intrerupt.

Simptomele de apnee includ:
- Intreruperi frecvente ale respiratiei in timpul somnului (apnee)
- Respiratie greoaie, sufocare in timpul procesului de respiratie. Toate acestea nu impiedica doar persoana care sufera sa se odihneasca ci si partenerul de somn.
- Sforait
- Senzatie de slabiciune dupa o noapte de somn si oboseala excesiva in timpul zilei.

Cel mai comun tip de apnee de somn este apneea obstructiva de somn. Cauzele acesteia sunt in general de natura fizica, inclusiv excesul de greutate sau de tesuturi (obezitatea, supraponderabilitatea), amigdalele marite, congestie nazala sau blocarea cailor nazale, o forma anormala a capului, gatului sau barbiei.
Exista dispozitive mecanice care pot fi purtate in timpul somnului pentru a mentine deschise caile respiratorii. Acesta este tratamentul cel mai recomandat pentru apneea de somn moderata pana la severa. Desi nu e usor de achizitionat, utilizarea corecta a aparatului previne apneea de somn.
Masurile principale de preventie ale apneei usoare si moderate includ scaderea in greutate, ridicarea partii de sus a patului, dormitul pe o parte. Aparatele dentare sau interventiile chirurgicale sunt, de asemenea, optiuni de tratament.

Sforaitul
Sforaitul, confundat uneori cu apneea de somn, poate fi un obstacol semnificativ in obtinerea unui somn de calitate, atat pentru cel in cauza cat si pentru partenerul acestuia.
Cauzele sforaitului ar putea fi ingustarea cailor respiratorii, postura din timpul somnului, excesul de greutate sau anomalii de ordin fizic ale gatului. Caile respiratorii ingustate ingreuneaza respiratia nazala si creeaza sunetul sforaitului. Zgomotul poate fi uneori, insotit de apnee.
Exista multe cai de atac si autotratamente pentru combaterea sforaitului. Daca sforaiti usor, dormiti pe o parte, ridicati capul de pe pat sau incercati sa scapati de surplusul de greutate, daca este cazul. Nu renuntati sa cautati solutii pentru sforait: somnul dvs. si al partenerului va fi mai linistit.

Sindromul picioarelor nelinistite
Este o tulburare care provoaca dorinta irezistibile de a misca picioarele (sau bratele, uneori). Nevoia de a misca membrele apare atunci cand persoana in cauza se odihneste sau sta intins si este declansata de obicei, din cauza unei senzatii de disconfort, furnicaturi la nivelul membrelor. Miscarile diminueaza trairile neplacute, dar pentru putin timp.
Miscarile periodice ale membrelor includ miscarile involuntare, ritmice ale membrelor, care nu au loc doar in timpul somnului. In timp ce majoritatea celor care sufera de sindromul picioarelor nelinistite manifesta si miscari periodice ale membrelor, vice-versa este mai rar intalnita.
Miscarile periodice ale membrelor pot sa apara separat sau legate de diverse afectiuni medicale, cum ar fi anemia, boli renale, tulburari ale glandei tiroide, parkinson sau alcoolism. Pot ar putea fi intalnite la mai multi membri ai aceleiasi familii.

Narcolepsia
Narcolepsia este o tulburare neurologica care provoaca somnolenta extrema si episoade de somn, brusc instalat, de scurta durata. Cauzele bolii sunt necunoscute, dar la cei care manifesta boala, hipocretina (substanta chimica eliberata de creier care regleaza starea de somn si veghe) lipseste cu desavarsire.
Atacurile de somn apar chiar si in cazul in care bolnavul se odihneste suficient noaptea. Din acest motiv este destul de dificil pentru el sa traiasca o viata normala.
Dormitul in timp ce o persoana desfasoara diverse activitati, cand conduce sau la locul de munca, se poate solda cu rezultate periculoase.
Simptomele de nacrolepsie includ:
- intermitenta - atacuri de somn necontrolabile in timpul zilei
- somnolenta excesiva in timpul zilei
- pierdere brusca, de durata, a controlului muscular, in situatiile in care intervin emotiile (cataplexie)
Narcolepsia poate fi genetica dar se pare ca este declansata si in urma influentelor mediului. Tratamentul cu efectele cele mai mari, combina medicatia cu psihoterapia comportamentala si consilierea.

Parasomniile
Daca ati avut vreodata comportamente sau experiente neobisnuite in timpul somnului, probabil ca v-ati dori sa stiti ce sunt parasomniile. Denumirea afectiunii provine din limba latina si se refera la totalitatea tulburarilor de somn caracterizate de actiuni anormale sau evenimente care au loc in timpul somnului.
Parasomniile implica, de obicei, comportamente inconstiente, directionate catre un scop, importante pentru cei care le experimenteaza.
Sunt considerate parasomnii urmatoarele:
- tulburarile de somn asociate cu cosmaruri (teroarea nocturna)
- mersul in somn
- mancatul in timpul somnului
- activitatea sexuala desfasurata in timpul somnului
- tulburari de comportament (RBD) care includ miscarea rapida a ochilor (REM)
- paralizie in somn

Parasomniile colective includ miscari, comportamente, emotii, perceptii sau vise nedorite. Ele pot sa apara in orice stadiu de somn (profund sau de veghe). Desi comportamentele bolnavilor pot fi destul de complexe si par constiente, acestia sunt adormiti si deseori nu isi amintesc ce fac.
Cauzele parasomniilor nu au fost clar stabilite, dar se poate exista o legatura intre ele si parkinson, de exemplu sau pot fi efecte secundare ale consumului de medicamente sau droguri.

Tulburarea ritmului circadian de somn
Tulburarile de ritm circadian se refera la consecintele care rezulta din desincronizarea ceasului biologic intern al unei persoane cu mediul extern, inclusiv ciclul natural intuneric-lumina. Aceasta neconcordanta poate duce deseori la insomnie sau hipersomnie si deterioreaza calitatea activitatilor desfasurate.

Sindromul oboselii cronice
Afectiunea este caracterizata de oboseala prelungita, inexplicabila, care nu se diminueaza in urma repausului si se agraveaza in urma solicitarilor fizice sau mentale. Oboseala poate atinge un nivel destul de ridicat si poate duce la incapacitatea desfasurarii activitatilor zilnice. Aceasta poate necesita conservarea energiei pentru a nu se ajunge la oboseala extrema.
Pentru ca exista numeroase simptome care sunt asociate acestui sindrom, pentru stabilirea corecta a diagnosticului, trebuie excluse alte afectiuni medicale.

Jet Lang
Este o conditie temporara, cauzata de deplasarea rapida in zone cu diferenta majora de fus orar. Poate avea o serie de manifestari ca urmare a tulburarilor de ritm circadian: oboseala, insomnie, greata, etc.

Tulburarea afectiva sezoniera
Este o tulburare de dispozitie, recurenta, asociata cu depresie si somnolenta excesiva in timpul lunilor de iarna. Este cauzata de faptul ca lumina stralucitoare nu ajunge la ceasul biologic in nucleul suprachiasmatic, o mica regiune din creier (care regleaza ritmul circadian, adaptarea la ritm, lumina si intuneric). Tratamentul consta in luminarea artificiala cat mai puternica in spatiile in care persoana isi desfasoara activitatile pe parcursul zilei. 

sursa:sfatulmedicului.ro