31 mai 2013

Primii dinţișori ai copilașului - bucurii şi dificultăţi

Perioada ieșirii primilor dinți la copil este întotdeauna dificilă. Părinţii aşteaptă cu nerăbdare acest eveniment, dar, în acelaşi timp şi cu îngrijorare, pentru că s-au săturat de nesfârşitul plânset, de temperatură şi de alte probleme din această perioadă. Dar nu trebuie să vă programați la cel mai rău, nu la toți copiii dinții "ies" în acelaşi mod.
Da, dificultăţi, desigur, vor fi, şi va trebui să le faceți faţă, dar nu este totul aşa de rău. Cu câteva luni înainte de începerea dentiţiei, bebelușul are mâncărimi ale gingiilor, el ia în gură absolut tot, de asemenea, este puternică salivaţia. În acest moment, trebuie să vă pregătiți și să cumpărați, de la departamentul pentru copii al farmaciei, un inel special de dentiție, dar mai bine câteva. Înainte de a i-l da copilului, acesta poate fi răcit puţin în frigider, aceasta va aduce puţină ușurare gingiilor copilului. Puteţi, desigur, să-i dați o bucățică de măr sau morcov, dar trebuie să fiți atenți, dacă au apărut dinții, copilul poate mușca o bucată și se poate îneca cu ea.

Pentru a preveni acest lucru, există un dispozitiv special nibbler - un sac special din țesătură de tip plasă, care nu permite ca bucăţile mari de mâncare să ajungă în gura copilului. Toate tipurile de geluri dentare, de asemenea, dau rezultate bune, pentru un timp, ele sunt un analgezic pentru gingii şi copilul poate dormi liniștit, dar, ca toate medicamentele, au neajunsurile lor. Dacă problema este gravă, atunci, desigur, trebuie să utilizaţi un astfel de gel, dar să hrăniți copilul cu chimie tot timpul, de asemenea, nu se poate.

În afară de cele enumerate mai sus, tinerii părinți vor avea nevoie de răbdare. Copilul, cu siguranță, va fi neliniștit, i se va ridica temperatura şi nu va avea poftă de mâncare. Toate aceste lucruri au un impact negativ asupra imunității copilului, de aceea, în această perioadă trebuie să urmăriți foarte atent starea de sănătate a copilului dumneavoastră.

Şi, în sfârşit, iese primul dinte, în alimentație, treptat, se introduc produse noi şi în gura copilului se schimbă echilibrul bacteriologic. De starea dinţilor de lapte depinde sănătatea viitoare a tractului gastro-intestinal, dezvoltarea vorbirii, mușcătura corectă şi multe altele, este deci momentul prielnic pentru a începe îngrijirea lor. Până când sunt doar incisivii şi caninii, se pot şterge dinţii şi gingiile cu apă curată. Acest lucru trebuie făcut cu atenţie, de două ori pe zi, folosind o cârpă moale sau un tampon de bumbac. Odată cu apariţia dinţilor permanenţi, vine timpul pentru a face cunoştinţă cu periuța și pasta de dinți. Peria trebuie să fie mică, cu perișori foarte moi, pentru a evita deteriorarea gingiilor copilului. Copiilor până la trei ani, cel mai bine este să le cumpărați pastă de dinți, care poate fi înghiţită, ea rezolvă perfect problema clătirii. Copiii mai mari se vor descurca cu această sarcină independent.

Din copilărie, copilul trebuie învățat să aibă grijă de cavitatea bucală. Îndemnurile de a avea un tract digestiv sănătos nu-l vor interesa, de aceea inventați o poveste despre o zână bună a dinților, ce oferă daruri pentru dinți curați şi sănătoși sau despre un monstru înfricoşător, care se teme de perie. Cointeresați-l pe copil, încurajați-l pentru comportamentul lui corect şi atunci dinţii copilului dvs. vor crește puternici şi sănătoși.





30 mai 2013

Desenele animate sunt dăunătoare pentru copii

“Toby şi Grover tăiau fructe în verandă, când a căzut acoperişul casei peste Grover. Toby fiind orb a luat ochiul lui Grover, l-a pus într-un aparat de stors suc, a turnat lichidul în pahar, a pus două cuburi de ghiaţă şi a băut sîngele lui Grover”.
Astfel arată o secvenţă dintr-un desen animat la care se uită mulţi copii.

Acasă la gradiniţă ori la şcoală imaginaţia copiilor de astăzi sunt puternic influenţate de conţinutul desenelor animate, în special a celor cu mesaj violent direct. Când un desen animat este preferatul puştanilor ei învaţă să-şi lovească prietenii sau să vorbească urât exact ca în filmuleţ imitând eroii principali.

Psihologii afirmă că desenele animate trebuie selectate. Copilul nu face diferenţă între real şi imaginar, deacea pot aparea vise urâte, izolare socială, agresivitate, copilul se alintă deseori şi îşi închipuie că este eroul său din film şi fiind supărat pe voi poate încerca să vă pedepsească, un exemplu ar fi bătaia cu fraţii mai mici, lacrimile sau capriciile, refuzul de a mânca ce se propune etc.

Mulţi părinţi lasă copiii în faţa ecranelor pentru ore întregi considerând că desene animate multe nu strică. Dar ei nu cunosc că posturile de desene animate difuzează în medie 20 de acte de violenţă pe oră de emisie faţă de 14 prezente la posturile generaliste şi cele informative.

Pentru a evita dauna desenelor animate, specialiştii recomandă ocuparea timpului liber al piticilor pentru a minimaliza vizionarea lor. E bine să propuneţi copilului anumite jocuri distractive cum ar fi “de v-aţi ascunselea”, sau jocuri logice de tipul Loto, puzzle sau altele.

Este constructiv să schimb vizionarea desenelor animate cu colorarea sau desenul, să înconjuraţi copilul cu cărţi şi jucării. O alternativă atunci când sunteţi ocupati şi nu-l puteţi supraveghea este de a alege un desen animat pe care d-tră îl consideraţi educativ sau interesant.


Silvia Fisarevschi

29 mai 2013

Copilul capricios: cum să procedăm?

Dacă aveți copii, atunci nu o dată v-ați gândit cum să luptați corect cu capriciile lor. Un adult hotărât, care știe ce vrea și ce are de făcut, îl face pe copil să se simtă în siguranță, de aceea îl ascultă, chiar dacă, la început, s-ar putea să-i pună răbdarea la încercare.
În acest articol vom vorbi despre capriciile copiilor noștri.
Orice copil, chiar și cel mai ascultător, uneori este capricios. Comportamentul copilului nu depinde de vârsta lui.
Capriciile nu au o etapă de trecere, de aceea nu putem depista, când copilul va începe să facă mofturi. Dacă vorbim despre capriciile copiilor, atunci le putem compara cu calamitățile naturale.


Copilul capricios : cum procedăm?

În limba franceză cuvântul «capriciu» înseamnă bizarerie, moft.
Capriciile sunt un fel de exprimare a plictiselii și a supărării, ele sunt însoțite de urlete și lacrimi. Când copilul face mofturi, el începe să dea din picioare, să sară, să se tăvălească pe jos, să arunce lucrurile și să fie agresiv cu cei din jur.
Astfel de comportament poate apărea oriunde și poate dura mult timp. Uneori copiii sunt imposibili. Și cât mai supărat este copilul, atât mai intensive sunt capriciile lui.

Principiul educării unui copil este acela al ,,mâinii de fier în mănușa de catifea”. Dacă noi ca adulți permitem lucrurilor să ia o direcție greșită atunci nu avem mai multă minte decât copilul din față. Când este capricios, copilul nu este nici prea răsfățat, nici prost crescut. Dar trebuie ca noi să îi putem spune „nu”. El ne testează limitele pentru a se defini ca individ.

Trebuie să ținem minte că copilul este o ființă care ne aduce doar bucurie. Copilul nu va fi atât de capricios, dacă va simți mai multă mângîiere, flexibilitate și fiabilitate față de el.
Însă, caracterul capricios deriva, de obicei, dintr-o permisivitate mult prea mare din partea părinților, dintr-o protecție exagerată, din dorința de a nu face copilul să plângă și din faptul că i s-au făcut toate poftele. Dacă nu se impun rapid și conctructiv reguli, copilul va avea probleme la grădiniță și școală. Va fi aceptat mai greu de colegi pentru că va fi egocentric și arogant, educatoarele și învățătoarele îl vor suporta greu, nu va învăța bine, nu va suporta remărcile negative referitoare la comportamentul său. Trebuie să fim înțelepți și să dăruim dragostea noastră atunci când copilul nu plânge.

Și totuși, cum procedăm dacă copilul este capricios?

1) Nu încercați să-l apărați în fața oricăror probleme apărute (fiți lângă el, arătați-i acest lucru, dar lăsați-l pe el să depășească problema prin propriile forțe).

2) Lăsați-l să se joace singur ,creând astfel îndependența copilului.

3) Fiți indiferenți față de capriciile copilului. Trebuie să fiți calmi și binevoitori.

4) Stabiliți reguli simple pe care le puteți aplica, reguli care să fi înțelese de copil și nu cedați la primele lacrimi, urlete sau tăvăliri pe jos.

De reținut: A lăsa copilul să facă orice este o greșală gravă. El devine răsfățat, nerespectuos, răutăcios, agresiv, distrugător și încăpăținat.
A nu-i permite să facă nimic este la fel de grav numai că efectele sunt altele: devine timid, dezorientat, frustat, temător, nesigur pe el.
Cristina Boico

28 mai 2013

Dezvoltarea capacităţilor intelectuale ale copilului

Ştim cu toţii că fiecare copil este inteligent şi talentat în felul său. Din primele zile de la apariţia unui copil trebuie să conştientizăm că fiinţa nou-născută este Om, şi trebuie de ţinut cont de acest fapt. - Chiar şi Denis Diderot a declarat: "Omul este aşa, cum l-a creat Dumnezeu, iar Dumnezeu nu a creat nimic greşit."
Dezvoltarea intelectuală este imposibilă fără comunicare. Este vorba de comunicarea cu cei, de la care se poate de învăţat ceva. Educarea unui copil inteligent este posibilă numai într-un mediu inteligent. Dezvoltarea intelectuală este determinată, în mare parte, de capacităţile părinţilor sau a persoanelor ce se ocupă de educarea copilului. Datorită unei educaţii adecvate se poate asigura că copilul dvs. Îşi va demonstra aptitudinile intelectuale la un nivel foarte înalt.

Copiii care, în mod constant, comunică cu adulţii îşi manifestă:
• iniţiativa - dorinţa de a atrage atenţia adulţilor prin acţiunile lor;
• încredere, afectivitate, şi deschiderea în procesul comunicării;
• insistenţă - necesită participarea adulţilor la activităţile lor;
• sensibilitate la aprecierea din partea adulţilor şi schimbări comportamentale în dependenţă de atitudinea adulţilor faţă de propria persoană;
• exprimarea dragostei şi afectivităţii;
• dezvoltarea vocabularului.

Oamenii de ştiinţă menţionează că, în viaţă, dezvoltarea copilului din punct de vedere emoţional şi intelectual sunt reciproc dependente. Pentru ca un copil să se dezvolte în mod normal, începând cu o vârstă timpurie ar trebui să se acorde atenţie la discuţiile pe teme "adulte", în ciuda concepţiilor general acceptate referitor la faptul că aceste teme reprezintă un grad de complexitate prea înalt pentru copil. Este important ca copilul să înţeleagă, că nu există nici un subiect, abordarea căruia este « prea devreme » doar din motiv că copilul este încă mic. Niciodată nu spuneţi unui copil: "vei creşte şi vei înţelege."

Dezvoltarea trebuie să fie în mod necesar multilaterală. Prin urmare, un rol important în educaţie i se atribuie jocului creativ. Savanţii care au efectuat diverse cercetări în domeniul fiziologiei creierului au demonstrat că mărirea numărului de lecţii de muzică şi a orelor de pictura ajută copiii în procesul de învăţare a ştiinţelor exacte şi a limbilor străine.

Un alt factor important în dezvoltarea intelectuală a copiilor este implicarea acestora la discuţii pe diverse teme. Este necesară deprinderea copilului de a-şi forma şi expune părerea proprie referitor la viziunea asupra lumii şi evenimentele ce se petrec în ea, în acest mod el va fi capabil să-şi apere poziţiile stabilite. Întotdeauna trebuie să încurajaţi copilul pentru că şi-a manifestat părerea proprie şi pentru spiritul de iniţiativă.

De asemenea, un aspect important pentru dezvoltarea capacităţilor intelectuale ale copilului este abilitatea de a conştientiza propriile greşeli şi formarea concluziile corespunzătoare, care vor ajuta să-şi planifice acţiunile în viitor. Astfel, poate fi asigurat succesul său în viaţă.


 sursa:http://totul.md/ro

27 mai 2013

Regim alimentar intre 1 si 3 ani

Alimentatia copilului mic, intre 1- 3 ani, este o mare provocare, este celebrul "nod gordian", pe care noi, fie parinti, fie medici, trebuie sa il desfacem cu multa rabdare, cu multa finete,dar mai ales, cu multa atentie. Daca Alexandru cel Mare si-a putut folosi sabia, pentru a rezolva aceasta dilema a lumii antice, taind pur si simplu nodul, noi oamenii de azi, trebuie sa cautam o cale inteleapta, a moderatiei, a echilibrului, sa cautam acea cale, prin care sa imbinam utilul cu placutul, posibilitatile existente la dispozitie cu rezultate maxime asupra starii noastre de sanatate.

     Orice fiinta vie, reprezinta cumulul faptelor sale, vorbelor sale, gandurilor sale. Dezvoltarea personala a unei fiinte inteligente, este influentata de bagajul genetic si astral personal, de mediul in care traieste, de educatia pe care o primeste si eforturile proprii pe care le face pentru ca aceste achizitii, sa fie de cea mai buna calitate, de respectul fata de ceilalti si fata de sine. Corpul uman -structura sa fizica- este conturata de activitatile cotidiene, de exercitiile fizice, miscare in aer curat, dar mai ales de alimentatia de care beneficiaza.

     Influenta noastra asupra modului nostru de gandire, asupra  faptelor sau asupra mediului in care traim, este desigur vitala si posibila intr-un timp mai scurt sau mai lung, direct dependent de educatia noastra, cultura si personalitatea sau tenacitatea care ne caracterizeaza pe fiecare dintre noi. Ce putem insa influenta cu siguranta, rapid, direct si  sigur, cu rezultate extrem de bune, este alimentatia noastra, dar mai ales pe cea a copiilor nostri.

     Cand incepem sa ne preocupam de ce va manca puiul nostru?! Ce pasi avem de facut? Care este varianta optima pe care merita sa o alegem, putem sa o alegem sau pe care ne-o putem permite la momentul X? De ce este important sa influentam alimentatia copiilor nostri, cat mai devreme, intr-un  mod optim benefic dezvoltarii lor fizice si psihice? 

     Pentru ca un organism se modeleaza de la cea mai frageda varsta, pentru ca la varsta mica se creioneaza starea de sanatate a viitorului adult. In orice societate bine structurata, sanatatea inseamna in primul rand preventie. Procesul de preventie al bolilor, atunci cand vorbim despre o alimentatie sanatoasa , inseamna in primul rand, sa stim ce tare mostenite avem, ce boli legate de alimentatie au fost in familiile noastre  din care descindem - hipertensiune, cancer, diabet, boli neurologice degenerative etc., care este starea de sanatate a propriului nostru organism si ce ar  trebui sa mancam, ce alimente ar trebui sa utilizam zilnic, pentru a impiedica dezvoltarea in timp a unor boli pentru care avem o predispozitie genetica.

     Sub varsta de 1 an, copilul mic, este, intr-o situatie ideala, alimentat la san si se respecta reguli stricte de diversificare dupa 4- 6 luni de viata. La acest capitol lucrurile stau destul de bine. Exista ghiduri, algoritmi, bine pusi la punct si toata lumea, a inteles ca protejarea unui sugar prin respectarea unor reguli pre-stabilite, inseamna viata sanatoasa pentru micut si  linste in familie.Problemele de dietetica,apar dupa varsta de 1 an,atunci cand copilul trece inspre un alt tip de  alimentatie - de tranzit, inspre cea a adultului.

     Alimentatia copilului intre 1-3 ani, reprezinta baza pe care se va dezvolta acel copil. Mentinerea sanatatii copilului inseamna, o alimentatie complexa si completa care sa cuprinda: proteine, lipide, glucide, minerale si vitamine, fibre, in proportii echilibrate.

     Vom parcurge impreuna cativa pasi ,pentru a trasa cateva jaloane ale alimentatiei copilului intre 1 si 3 ani. Cele de mai jos sunt recomandari, rezultate din experienta proprie si din a acelor oameni minunati, care mi-au fost dascali de-alungul timpului. Dietetica este un proces lung-dureaza toata viata, este un proces in schimbare permanenta - se reannoieste aproape zilnic, depinde de anotimp,de loc, de oamenii alaturi de care traiesti, de tara,cultura, traditii, educatie.

     Nu se pot stabili aceleasi reguli pentru toti oamenii, exista doar jaloane, care traseaza principii, in rest, este o problema de atitudine personala, de locul caruia ii apartii, de istoria din care vii, de traditii, de timpul in care traiesti, de propria educatie si intelegere a capacitatilor si limitelor noastre ca oameni, de ce putem  sau nu putem face pentru a ramane sanatosi sau a ne lupta sa ne vindecam, atunci cand starea de boala si-a facut simtita prezenta. Dietetica ramane incontestabil cel mai la indemana MEDICAMENT pe care il avem la dispozitie, printre putinele sau poate singurul pe care pot il putem utiliza si in preventie si ca tratament.

Reguli de introducere a alimentelor:

  1. Se introduce un singur aliment nou odata.
  2. Se creste cantitatea alimentului nou introdus, progresiv, pentru a evita posibile alergii, intolerante.
  3. Introducerea alimentelor noi, se va face  in deplina stare de sanatate a copilului.
  4. Alimentele trebuie prezentate copilului proaspete, intr-un mod cat mai atragator, pentru a fi acceptate cu placere
  5. Daca un aliment este refuzat,nu insistati!Lasati sa treaca cel putin 3 sapatamani pana la o noua tentativa de introducere.

     Alimentatia 1-3 ani  este o alimentatie speciala, diversificata, complexa care se apropie de alimentatia adultului, cu o mare exceptie, care este si regula de baza - respectand regulile de preparare ale alimentelor pentru copii!!! 

Interzise:

- zahar, grasimi animale, sosuri, prajeli, tocaturi, rantasuri, afumaturi, sarat in exces, carne rosie: porc, organe de animal, muraturi in exces, condimente in exces, conserve, aditivi alimentari, edulcoranti, produse modificate genetic, produse congelate, decongelate si apoi recongelate, produse fara termene de garantie trecute pe ambalaj, produse fara aviz (control) sanitar, produse de provenienta necunoscuta sau incerta, produse de la vanzatori ambulanti fara documente de insotire si avizare sanitara din targuri, piete, etc.
- Verificati termenele de valabilitate si continutul in E-uri de trei ori ...cel putin!!!
- Se va evita utilizarea cuptorului cu microunde, pentru prepararea, sau incalzirea alimentelor copilului mic! Prin utilizarea cuptorului cu microunde se distrug principii alimentare importante din aliment!

DE RETINUT!!!

     Este important in primii 7 ani de viata, sa evitam, pe cat posibil, sa introducem afumaturi, conserve, carnea rosie-vita, manzat, porc, organe de animal, grasimi animale, agenti de stabilizare (celebrele E-uri), afanatori din paiine, edulcoranti artificiali (substante care dau gust), bauturi acidulate din comert, coloranti,etc, in alimentatia copiilor. La ora actuala, pe plan international exista o lupta teribila pentru prevenirea bolilor grave care afecteaza cordul: hipertensiunea, infarctul de miocard, dislipidemia sau creierul: accidentele cerebro-vasculare, a bolilor degenerative ale sistemului nervos central, a bolilor de sistem: cancere de colon, intestin, san, ovar,etc

     Trebuie sa intelegem foarte clar diferenta dintre termeni: "a preveni" -  posibil si la indemana oricui, "a trata" - chiar si atunci cand este inca posibil, este un proces dificil, costisitor, invalidant pentru cel bolnav si familia sa, uneori insa, a trata este doar un cuvant, pentru ca poti face, doar ceea ce se numeste "paliatie" - ingrijiri terminale acordate unui pacient, aflat in afara unor resurse terapeutice potential vindecatoare.

     Introducerea conceptului de apoptoza celulara - pentru care Branner, Salstone si Gorwitz au  primit premiul Nobel - in 2002, a revolutionat toate conceptele despre preventie si terapie. Celulele noastre sunt conditionate de gene, care le programeaza viata si moartea. Moartea celulara poate fi accelerata de noi, mai ales prin toxinele pe care le introducem in propriul nostru organism, odata cu alimentele, celebrele E-uri, radiatiile, insecticidele, pesticidele din mediul ambiant, etc. Daca nu putem inotdeauna influenta mediul extern, cu siguranta, putem face foarte multe pentru a influenta ce mancam noi si ce dam copiilor nostri sa manance. Toxinele din alimentatie sunt cele care pot reduce drastic durata de viata a celulelor noastre si in consecinta pot declansa boli grave in organismul nostru. Suntem intr-un fel sau altul co-autori ai propriei noastre imbolnaviri sau ai mentinerii starii noastre de sanatate. Daca in cazul adultilor, acest fapt depinde de liberul lor arbitru,in cazul copiilor mici, devine cu atat mai grav, cu cat ei nu isi pot manifesta propriul lor liber arbitru iar noi il incalcam pe al lor in mod absolut grosier!

     Am facut aceste precizari, pentru ca, noi, ca natiune, facem parte dintr-o categorie eminamente carnivora; istoric vorbind, suntem un popor care este obisnuit sa "manance bine" - sa avem porcul nostru de Craciun, sa avem mielul de Paste, si cu tot ce decurge de aici...Nu intentionez sa aduc vreun afront nimanui, scriind aceste recomandari, dar ma intreb si imi permit, cu respect dar cu multa seriozitate si tristete - cat timp va mai trebui sa mai treaca peste noi,cata suferinta in noi si in familiile noastre, pentru ca sa nu mai fim primii in clasamentele de cancer, de boli cardio-vasculare, de accidente cerebro-vasculare din Europa sau din lume?

     Fiecare dintre dvs are dreptul la liberul sau arbitru, sa ia din aceste recomandari ceea ce i se potriveste, lui sau familiei sale sau sa nu ia in considerare nimic din ce apare aici. Din respect pentru viata copiilor pe care ii ingrijesc, a parintilor lor, voi sustine genul acesta de principii minimale de dietetica, pana cand stiinta va dovedi ca ele nu ar fi corecte si ca au aparut intre timp alte dovezi, despre un alt tip de alimentatie considerata corecta. In acel moment, in care vom avea astfel de dovezi, cu siguranta vom schimba recomandarile de mai jos.

Permise

-peste eventual pui de tara (a se evita, pe cat posibil, carnea, mai ales cea rosie sau organe; la produsele din comert exista un continut mare de estrogeni), legume, fructe proaspete, ou fiert moale sau ochi moldovenesc (2-3 saptamanal), cereale integrale ,nuca, grau incoltitsucuri naturale stoarse la storcator sau obtinute prin preparare la rece, paste fainoase, branzeturi si lactate nefermentate (atentie la laptele praf - sunt de preferat marcile de lapte praf pentru alimentatia copiilor 0-3 ani, care au continut de probiotice, in conformitate cu recomandarile ESPGHAN - autoritatea europeana care stabileste principiile, continutul, dozele minime si maxime de vitamine, minerale, fibre si alti nutrienti, in produse alimentele de uz pediatric,pentru Europa) - faina de malai, secara, faina integrala neagra, condimente naturale-cimbru, busuioc, patrunjel, coriandru, leustean, etc. -miere cu aviz sanitar, zahar brun in cantitati moderate (zaharul nu este indicat in alimentatie, dar daca tot se utilizeaza, atunci indicatia este de zahar brun, net superior zaharului alb), sare iodata - moderat, lichide in cantitate corespunzatoatre varstei si anotimpului (Atentie! - creierul nostru se hraneste cu glucoza si apa, mentinerea unei stari de bine este conditionata de aportul acestora, in cantitati corecte si sub supraveghere)

Recomandari

Preparati paiine in casa, utilizand doar drojdia de bere pentru a facilita cresterea aluatului!!!
- Carnea-peste sau pui, se va prepara doar prin fierbere sau gratar! Atentie, carnea se spala in apa rece de mai multe ori, se fierbe 10-15 minute , dupa care apa rezultata se va arunca. Se spala din nou in apa rece, se pune din nou la fiert. Apa care a fost aruncata, contine toxine si nu este indicat sa o utilizati in alimentatia dvs sau a copilului dvs.!
- Acriti cu lamaiie sau bors proaspat, din surse cunoscute
- Adaugati ulei de masline sau floarea soarelui dupa ce supa este gata si urmeaza sa stingeti focul
- Asigurati copilului dvs. un consum de lichide corespunzator varstei - apa, lapte, ceai, suc natural stors la storcator de catre dvs.
- Apa pe care o primeste micutul dvs, trebuie sa fie apa plata, dar este recomandat sa utilizati surse de apa diferite (la aprox. 2 saptamani se schimba marca de apa utilizata), pentru ca fiecare apa, are continut diferit de saruri minerale. Incarcarea cu saruri minerale a rinichiului copilului, poate duce la diselectrolitemii, ele putand fi cauza pentru dureri abdominale recurente ale copilului dvs.      

Alimentatie intre 1-1,6 ani

     Copilul mic trece de la alimentatia de sugar la cea adecvata varstei.Manifesta independenta, apetit uneori capricios, dar cu siguranta se  va bucura de schimbare si participa activ la masa.

Model de alimentatie

     La trezire -lapte san - (daca se poate, alimentatia la san se poate prelungi chiar si pana la 2 ani!)lapte praf junior (NAN Junior cu miere. Humana junior) / lapte1,5%-250ml (indulcit cu miere - nu zahar!)

 Masa1
suc fructe proaspat-mar,grapefruit,portocale,mandarine,morcov
- ou fiert moale(max 2/saptamana) sau branza dulce/cas/urda slaba/
- pulpa de rosii
- unt, miere de salcam
- paiine, in combinatii si in cantitati acceptate de copil

Variante masa 1
 - lapte+paiine+unt+miere salcam
- lapte+paiine+branza telemea desarata/cas/urda+unt+pulpa rosii
- lapte+cereale integrale

Masa 2
 - fructe cu branza de vaca/iaurt cu fructe proaspete/grau incoltit cu fructe
 - cereale (NAN, Humana)

Masa 3
- supa crema de legume-crutoane paiine/supa galusti
- piure de legume/ciulama/peste alb slab-pastrav/salau

Masa 4
orez cu lapte/lapte de pasare/placinta cu mere sau branza dulce - preparat in casa/fructe "in manuta"/iaurt cu cereale

Masa 5
mamliguta cu branza si smantana/pilaf dietetic de orez-peste alb, slab sau cartof copt la cuptor cu unt

La culcare
 - san sau aprox. 250ml lapte  praf/ lapte integral degresat fiert proaspat

Reguli minime-teorie si practica...

1. Masa nu trebuie sa dureze mai mult de 30 minute (cu limite in functie de rabdarea parintelui, dar mai ales a micutului dvs....)
2. Masa nu este "un camp de razboi" ( combatantii sunt mai multi, de obicei insa, va castiga micutul- in 90% din cazuri)!
3. Masa - recomandarea este de a fi servita in bucatarie/sufragerie - in primul rand din motive de igiena - nu se recomanda artificii, gen: azi mancam la televizor, la desene, maine mancam in baie,pe balcon... (in teorie recomandarea este ideala, in practica, tot "micutul" castiga...)
4. Pentru a servi masa unui copil mic este suficient un adult (teorie), acest lucru nu inseamna si, ca acel adult, va reusi sa faca fata, singur, cu brio micutului...

Alte reguli

     Cantitatile se adapteaza la nevoile copilului.
     Nu fortati copilul sa  manance mult la o masa.
     Sunt de preferat mese mici si dese(la 3-4 ore)
     Asezati copilul la masa adultilor. Se va bucura si autoservirea va fi un prim pas care sa va recompenseze si pe dvs. pentru eforturile depuse.

     In orice familie este recomandat ca macar o data pe zi sa existe o masa "in familie" - in comun. Bucuria de a fi alaturi de cei dragi, nu poate fi inlocuita usor, ea intareste unitatea familiei  iar copilul va intelege ca este parte integranta a acelei familii, are locul lui si rostul lui foarte clar, ca apartine acelui grup, care este preocupat de cresterea lui, formarea lui si pe care se poate baza oricand - masa nefiind doar un mijloc de satisfacere a unor nevoi instinctuale de supravietuire, ci in principal, este modalitatea cea mai directa, in care familia comunica, se destinde, se cunosc, se armonizeaza. Devine un  moment intim al zilei, asteptat de toti membri familiei si de dorit este ca ea sa se desfasoare cat mai  placut, fara conflicte, fara stari de furie, reprosuri, certuri care pot duce in timp la disfunctii severe (ex. anorexie psihogena a copiluli mic si mai apoi a adolescentului)

Alimentatie 1,6-2 ani

 - alimentatia se diversifica treptat. Masticatia si tendinta la autoservire a copilului devin din ce in ce mai eficiente. Se diversifica si paleta alimentelor. Apar preferintele ferme.

Model de alimentatie
La trezire
formula lapte junior (NAN 4, Humana Junior) / lapte 1,5% fiert

 Masa 1
suc fructe proaspat
- ou fiert moale (max 2-3/saptamana) + branza telemea desarata/cas/urda slaba/cascaval nesarat, neafumat-+rosii (initial doar pulpa , dupa 1,6-1,8 ani intregi)
- paiine, cereale integrale, grau incoltit cu fructe
- miere, unt, iaurt cu cereale

Masa 2
gustare-iaurt cu cereale/fructe proaspete-mere, banane/dulce lactat

Masa 3 
 - supa cu galusti/ciorba legume/supa crema de legume/ciorba de perisoare(perisoarele se fierb separat)- se adauga dupa preparare, ulei de masline sau floarea soarelui sau la servire, smantana sau iaurt (pentru continut de lipide)
- pilaf dietetic
- peste alb slab/pui de tara
- placinta cu mere/pandispan/fructe/deserturi lactate 

Atentie! - prajiturile se vor prepara strict in casa, nu vor contine creme nefierte sau adaosuri de edulcoranti artificiali.

Masa 4
 - budinca de orez cu mere/placinta cu branza si stafide/fructe/iaurt/deserturi lactate/salate de fructe

Masa 5
 - sote de legume-peste/paste fainoase cu branza/mamaliguta cu smantana si branza/cartofi copti la cuptor cu unt/sufleuri de legume cu smantana

La culcare
 -250ml lapte

Recomandari

     Ideal este sa se recurga la alimente in stare proaspata(fructe, cereale, miere, nuci, pentru a asigura "dulcele" zilnic si a se evita asfel excesul de fainoase si dulciuri concentrate din prajituri.

Atentie la cantitati
- Nu uitati, este de preferat putin si des, decat mult si rar!

Alimentatie 2-3 ani

 Model de alimentatie
Copilul de autoserveste, are vizibil preferinte alimentare, incepe sa consume mancare din mancarea adultilor

Masa 1
lapte formula junior (NAN, Humana) / lapte integral (se va fierbe in prealabil, pe foc, nu la cuptorul cu microunde!). Se prefera- lapte degresat
- ou fiert moale/ochi moldovenesc (max 3/saptamana)
- branza dulce/desarata/cas/urda/cascaval neafumat        
- paiine
- miere salcam
- cereale integrale,grau incoltit cu fructe  si nuci
- iaurt

Masa 2
gustare-suc fructe natural +paiine+unt +cascaval
- mere/banane

Masa 3
 - supa de legume/ciorba de perisoare peste sau pui
- sote de legume+peste fiert sau gratar(pastrav, salau,somon,cod)
- fructe/desert lactat

Masa 4
orez cu lapte/budinci pe baza de lapte/pandispan/cozonac de casa
- fructe-mere/banane/salate de fructe

Masa 5
- mamaliguta cu branza  si cascaval la cuptor servit cu iaurt
- cartofi  cu smantana si branza la cuptor
- desert lactat/prajitura de casa/fructe proaspete  

Optional - Lapte indulcit cu miere de salcam (o lingurita de miere de salcam la o cana de 200ml lapte) -la culcare (Se recomanda laptele pana la varste  mai mari, intrucat  este un aliment complex si  aprox 500ml lapte zilnic aduc aportul de calciu necesar unei diete echilibrate zilnice!)

Recomandari
- se va tine cont la stabilirea programului meselor, de orele de odihna si de programul de activitati zilnice ale copilului.
- este indicat sa fie stabilit orarul meselor ,astfel incat sa nu fie administrate seara mese tarzii  
- este de dorit ca masa de cina sa fie mai usoara,fata de restul meselor de peste zi.

sursa:http://dr.herdea.ro/medicale/54/regim_alimentar_intre_1_si_3_ani

25 mai 2013

Alimentatia copilului de 3 ani

Fara a fi specialista, doar obsedata de baietelul meu, ca de altfel marea parte a mamicilor, am citit tot ce-am gasit in carti si pe site-uri legat de o alimentatie echilibrata a copilului. Am vorbit cu prietenele mele, cu bunici, cu strabunici, etc.

La 3 ani copilul mananca aproape orice, daca nu are alergii. Printre putinele alimente interzise sunt alcoolul, cafeaua, ciocolata (dupa unele opinii), slanina, mezelurile (90% din ele, restul de 10% fiind nerecomandate), branzeturi gen camembert, branza de burduf etc., ciupercile (dupa unele opinii), alimente foarte iuti, foarte sarate, prajelile. Alimentele ce pot profoca sufocarea (alune, bomboane gumate) este de preferat a se evita sau a se da sub supravegherea stricta a unui adult. Este de preferat a se evita alimentele care contin conservanti (inclusiv cele facute in casa cu aspirina, aceasta fiind interzisa copiilor), coloranti alimentari, afnatori sau alte E-uri. Este de preferat ca alimentele sa fie proaspete (nu conservate). Alimentele congelate sunt subiectul diverselor discutii. Producatorii sustin ca legumele congelate si tinute in conditii corespunzatoare sunt de preferat celor proaspete din supermarketuri. La fel si pestele congelat, care este de preferat sa fie inghetat in pozitie covrigata, ca si cum s-ar afla in miscare, aceasta fiind garantia ca era viu cand a fost refrigerat.

Despre cantitati, piramida alimentatiei la 3 ani zice cam asa:
Paine, cereale, orez, paste, gris, malai, pesmet : 3-5 portii pe zi (mie mi se pare un pic cam mult 5 portii), unde o portie este reprezentata de o felie de paine sau ½ cana de cereale/orez fiert/paste;
Lapte, iaurt, branzeturi: 2 portii pe zi, unde o portie este: o cana de lapte, un iaurt sau 2-3 felii de branza;
Carne, peste, fasole uscata, oua, nuci: 2-4 portii pe zi, o portie fiind o felie de friptura, 1 ou (aproximativ 2 pe saptamana), ¼ cana fasole boabe sau 1 lingurita unt de arahide (copilului meu nu-i place decat in fursecuri);
Fructe: 1-2 portii, unde o portie este o cana de fructe taiate bucatele (un mar mediu/ o banana mica/ o piersica etc.) sau fructe de padure, 1 cana suc de fructe sau ½ cana fructe uscate;
Legume: 2 portii, o portie fiind 1 cana de supa crema de legume sau ½ cana legume fierte / piure/ sote;
Grasimi: 3-4 lingurite (unt, smantana, ulei de florea-soarelui, de masline etc)

Se mai recomanda ca mesele sa fie in numar de 5 (mic dejun, gustare, pranz, gustare, cina) si sa fie administrate la ore fixe, pe cat posibil. Pe langa asta, copilul trebuie sa bea apa (de preferat fiarta si racita sau apa plata) si, in unele cazuri ceaiuri/infuzii de plante, sucuri naturale sau compoturi de fructe, fara zahar adaugat sau cu cat mai putin sau cu miere.

Totodata, este bine sa se foloseasca legumele si fructele de sezon, in fiecare zi si la fiecare masa altele, de preferat cele eco si autohtone.
Mai jos va atasez un exemplu de meniu (de fapt mai multe) pe care il folosesc eu pentru baietelul meu:

Micul dejun: (ora 08:00)
• o cana suc de fructe si legume de sezon (portocala + mar + morcov sau grapefruit + mandarina + ananas) sau un pahar cu lapte sau o cana compot (visine, caise, prune, cirese) sau o cana cu ceai (musetel) cu miere si lamaie sau iaurt
• o felie de paine (eu fac in casa: alba, cu seminte, integrala) sau 2 clatite sau o goffre sau 2 biscuiti sau o placinta cu branza / spanac (merge bine cu compot sau ceai) sau cereale (eu recomand musli sau fulgi de porumb fara adaus de zahar)
• branza (tartinabila sau cas sau urda sau cascaval sau telemea nesarata) sau unt cu gem/miere (aici ofer lapte nu suc) sau unt cu friptura rece (merge super cu compot) sau ou.
Gustare: (ora 10:30) (am citit ca la francezi se recomanda sa se introduca fructul in micul dejun si sa se sara peste aceasta gustare, neconsiderandu-se necesara, si ca ar taia pofta de mancare)
• un fruct, daca n-a avut dimineata suc sau banana (chiar daca a avut suc) sau un shake cu lapte, banana si capsuni sau cativa biscuiti sarati / saratele cu cascaval / o bucatica de placinta

Pranzul: (copilul meu nu mananca 2 feluri decat foarte rar) (ora 13:30 – 14:00)
• o farfurie de supa (cam de 3 ori pe saptamana si foarte deasa) (cu galuste, supa crema de legume cu 2 lingurite de smantana, supa de rosii cu orez, supa de rosii cu fidea, supa de pui cu taitei) sau ciorba (de vacuta, de dovlecei, de cartofi, de peste – mare atentie la oase!!!!, de pui cu stevie, de legume) sau
• una din: ficatei (3-4 bucatele de ficat de pasare) cu sfecla rosie fiarta, peste la cuptor cu piureu de cartofi, gratar de vita cu salata (verde, rosii, castraveti, ridichi si tot ce mai e prin piata, taiate foarte marunt, cu un pic de ulei de masline), piure de stevie/spanac cu ou romanesc (ochi desfacut in apa), mancare de ... (mazare, conopida, fasole verde, spanac, dovlecei, vinete etc) cu pui, pui la gratar cu sote de morcovi sau mazare, sufleuri cu branza/cascaval si ou, budinci, legume gratinate (si brocoli) cu vita la cuptor, pilaf cu legume si carne, fasole batuta si pui la gratar etc

Gustare: (ora 16:00; noi servim cina la 18 – 18:30, asa ca de obicei nu vrea gustare, in schimb mananca inainte de culcare o cana cu lapte si o prajitura cu fructe sau cateva bucatele de cascaval cu paine)
• o prajitura de casa / orez cu lapte/ budinca cu fructe / cascaval cu paine si o rosie etc.

Cina: (ora 19:00)
• mamaliga cu branza si smantana (daca n-a avut la pranz smantana) sau budinca de macaroane cu branza si ou sau paste cu legume sau cartofi frantuzesti sau supa (daca n-a avut la pranz)
• un dulce facut in casa si o cana de lapte sau orez / gris / paste / fulgi de ovaz cu lapte

In plus, daca-i e foame intre mese, are la dispozitie fructe.

Si recomand cu caldura sa stea afara, sa rada si sa mearga din cand in cand la pediatru chiar daca e sanatos, pentru a-l masura, cantari si a observa eventualele carente.

sursa:http://www.ceimici.ro/articole/alimentatie/alimentatie-corecta/alimentatia-copilului-de-3-ani

24 mai 2013

ALIMENTATIA COPILULUI MIC (1-3 ANI)


piramida
Alimentatia copilasilor dupa implinirea varstei de 1 an nu difera semnificativ fata de alimentatia bebelusului din lunile 11-12, fiind considerata  o “trecere” catre alimentatia adultului prin adaugarea in meniul celor mici si a altor alimente pe masura maturarii functiei digestive, respectiv renale, in paralel cu dezvoltarea abilitatilor psiho-motorii si a dentitiei temporare.
Foarte important este de subliniat fapul ca ritmul de crestere dupa varsta de 1 an este semnificativ incetinit fata de primul an de viata astfel incat si necesarul caloric este mai redus. In medie copilasii cresc cu 200-250 g/luna, respectiv 10-12 cm pe an,  pentru o crestere armonioasa  fiind nevoie de o alimentatie diversificata care sa includa toate principiile nutritionale.
Alimentatia in primii ani de viata  reprezinta  o  ” fundatie” durabila pentru deprinderea  unor obiceiuri alimentare sanatoase  si pentru un ritm de crestere corespunzator in anii ce urmeaza. La fel de importante sunt obiceiurile din familie acestea influentand in mod considerabil comportamentul alimentar al copiilor. Din pacate, s-a constatat in ultima vreme ca, aceste deprinderi sanatoase dispar dupa varsta de 4-5 ani, parintii nemaiacordand o asa mare importanta nutritiei, iar  pana la aparitia problemelor de greutate mai este doar un pas. De aceea este foarte important sa-i invatati de mici sa manance santatos, sa nu abandonati niciodata aceste obiceiuri si, mai presus sa fiti un exemplu prin propriul comportament alimentar.
In principiu copilasii intre 1 si 3 ani au nevoie de 100 kcal /kg corp/zi ( de exemplu pentru un copilas de 12 kg sunt necesare 1200kcal/zi) dupa cum au nevoie si de un aport hidric in medie de 100 ml/kgcorp/zi.  Acestea sunt niste valori orientative, nu trebuie sa ajungeti sa cantariti alimentele si sa calculati caloriile ; atata timp cat un copil este activ, se dezvolta bine din punct de vedere psihic si motor iar cresterea in inaltime si greutate respecta “curba” corespunzatoare varstei si sexului, inseamna ca necesarul ii este asigurat si nu este nevoie sa-l “indopati” cu suplimente alimentare pentru a-i creste pofta de mancare. La modul orientativ, portia unui copil mic reprezinta un sfert din cea a unui adult.
Asa cum spuneam, trebuie sa existe un echilibru intre Proteine, Glucide ( hidrati de carbon) si Lipide ( grasimi), precum si un aport corespunzator de Fibre ( articol detaliat), Vitamine ( articol detaliat) si Minerale. Nu exista un regim standard, apetitul si nevoile energetice ( numarul de calorii) fiind variabil astfel incat dieta trebuie adaptata fiecarui copilas in parte; mai mult apetitul devine capricios la aceasta varsta, foarte multe din alimentele care-i faceau placere le refuza si are nevoie in permanenta de ceva ” nou”.
Proportia intre proteine, glucide si lipide trebuie sa fie una corespunzatoare pentru varsta evitand atat carentele cat mai ales excesul.
1. PROTEINELE
- rol esential in procesul de crestere si dezvoltare reprezentand suportul material al vietii;
- ar trebui sa reprezinte 10-15% din totalul de calorii, 1 gram de proteine furnizand 4,1 kcal;
- in medie sunt necesare 1-1,2 g de proteine pentru fiecare kilogram,  jumatate de origine animala, jumatate provenind din vegetale ( cereale, legume, fructe);
- prin “decompunere” in organism elibereaza aminoacizi; exista 30 de aminoacizi dintre acestia 8 fiind esentiali ( adica nu pot fi produsi de organism ci trebuie adusi direct din alimentatie);
- cele cu valoare biologica mare ( ” de calitate”) sunt proteinele de origine animala ( lapte, oua, carne), acesta fiind si motivul pentru care alimentatia vegetariana nu este indicata copiilor;
  • carnea
- pui, curcan, peste , vita, ficat de pui – 40-60 g zilnic;
- poate fi oferita la masa de pranz sau cina ( daca este refuzata  poate fi “camuflata” sub forma de perisoare, chiftele, tarte, budinci, placinte)
- carnea de porc,miel, oaie, vanatul sunt interzise copiilor mici, la fel mezelurile si conservele de tip pate!!!!
  • ouale
- alimente indispensabile in regimul unui copil ( recomandabil de 2 ori /saptamana), de  gaina, consumate intotdeauna proaspete si suficient preparate termic;
- dupa varsta de 1 an poate fi introdus cu precautie ( mai ales la cei cu antecedente de alergii) si albusul de ou;
  • lactatele
- laptele a trecut de mult pe locul 2 in alimentatia copiilor asa incat nu trebuie sa depaseasca 500-600 ml/zi ; se recomanda in continuare formulele de lapte praf adaptate varstei deoarece chiar daca contin mai putine proteine decat laptele de vaca sunt imbogatite cu fier si acizi grasi nesaturati extrem de benefici organismului;
- iaurt natural, branza de vaci, telemea de vaca dulce, smantana,unt ( consumat ca atare nu prajit);
- se pot prepara diverse creme de branza prin adaugarea de smantana, iaurt, verdeata ( le imita foarte bine pe cele existente in comert insa sunt mult mai sanatoase si nu contin aditivi);
150 ml lapte =1 iaurt=30g branza de vaci cu samantana=60 g branza de vaci
branza topita si iaurturile cu fructe din comert nu sunt indicate!!!
2. GLUCIDELE ( hidratii de carbon sau zaharurile)
- au un important rol energetic si structural ( creierul, inima, celulele sangvine, muschii nu pot functiona in absenta lor), cele mai importante fiind cele complexe de tipul amidonului din cereale ( grau, porumb,orz, ovaz, secara, orez), leguminoase, cartofi, banane, urmand apoi lactoza, fructoza si galactoza; zaharul nu trebuie sa depaseasca 10 g/zi;
- ideal reprezinta 50-55% din totalul de calorii, 1 gram de glucide furnizand 4,1 kcal;
- in medie sunt necesare 10-12 g pentru fiecare kilogram, de mare utilitate fiind hidratii de carbon cu absorbtie lenta ( mentin un nivel constant al glicemiei) de tipul celor care exista in cereale, legume, fructe;
- painea trebuie inclusa in alimentatia celor mici, de preferat cea obtinuta din faina integrala ( painea neagra) in cantitate de 2 felii/zi, la fel orezul, grisul, pastele ( mai ales cele integrale); de asemenea exista o mare varietate de cereale pe piata ideale pentru micul dejun sau pentru o gustare mai consistenta;
- cerealele sub forma de fulgi, foarte apreciate de copii pot constitui alaturi de un produs lactat un mic dejun consistent si sanatos care sa furnizeze suficienta energie piticului pana la masa de pranz; de asemenea este benefic adaosul a 1-2 biscuiti la piureul de fructe sau la produsele lactate consumate ca si gustari ( iaurt, branza de vaci);
- dulciurile ( ciocolata, napolitane, sucuri, etc)- sunt usor asimilate, dau o senzatie de bine insa interfera cu apetitul si nu sunt recomandate; foarte mare atentie la sucurile de fructe din comert acestea continand o cantiatate foarte mare de zahar;  in general se recomanda prajiturile de casa : chec, prajitura cu fructe , cozonac, branzoici  etc. ciocolata nu trebuie administrata sub varsta de 3 ani.
- fructe: – in general nu exista restrictii doar in cazul celor cu antecedente alergice la care trebuie evitate fructele cu potential alergenic crescut( capsuni, fructe de padure, etc); o mare atentie trebuie acordata in continuare semintelor ( alune, nuci, migdale) in special datorita pericolului de inecare/aspiratie; pot fi servite proaspete ( piureuri, sucuri) sau sub forma de compoturi, incorporate in tarte, prajituri.

- legumele : – preparate sau crude trebuie neaparat sa existe in meniul zilnic al copiilor, incercand o cat mai mare diversitate
3. LIPIDELE ( grasimile)
- foarte importante in alimentatia copiilor, avand un rol esential in crestere si dezvoltare dar mai ales in  maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului, precum si in absorbtia unor vitamine  (  vitaminele liposolubile: Vit A,D,E,K), asta pe langa rolul energetic, 1 gram de lipide furnizand 9,1 kcal
- trebuie sa reprezinte 30-35 % din ratia calorica
- exista 3 categorii de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate
  • grasimile saturate
-  provin din carne, lapte, smantana, unt si trebuie folosite cu precautie, evitand carnea grasa, slanina, untura, mezelurile;
- se  recomanda indepartarea grasimii vizibile ( slanina), respectiv a grasimii subcutanate ( pielea) de la carnea de pasare
- laptele, smantana trebuie sa aiba un continut mediu in grasimi, niciodata nu se va administra unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic;
- untul este indispensabil si contine cantitati importante de vitamina A si D  insa consumat ca atare ( pe o felie de paine, incorporat in piureuri, adaugat la o salata) nu folosit la prajeli.
Nu inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesanatoase produse folosite in alimentatia copiilor.
  • grasimile mononesaturate
- uleiul de masline al carui rol benefic este stiut de toata lumea trebuie sa faca parte din regimul unui copil insa sa nu depaseasca 1-2 linguri/zi; poate fi adaugat la prepararea salatelor, piureurilor de legume deoarece contine o multitudine de acizi grasi esentiali ( acizi grasi de care organismul are mare nevoie insa pe care nu-i poate sintetiza, procurandu-i doar din alimentatie )
  • grasimile polinesaturate
-pestele este un reprezentat de seama al acestei categorii si asta in primul rand datorita continutului mare de acizi grasi omega 3; este vorba despre pestele gras ( somon, somn, sardine, ton, macrou) care poate fi inclus in dieta piticilor chiar si de 2-3 ori pe saptamana; pe langa continutul de acizi grasi, are si o mare cantitate de fosfor, precum si un continut ridicat de vitamine (  D, A, grupul vitaminelor B). Oferiti deci copiilor cat mai mult peste si renunati la suplimentele cu acizi omega 3 exitente pe piata care nu inlocuiesc un regim variat;
- uleiul de floarea soarelui – poate fi utilizat la prepararea mancarii , desi ideal ar fi sa optati pentru cel de masline; mancarea celor mici nu trebuie preparata prin prajire, mult mai indicate fiind fierberea, prepararea la abur, cuptor, gratar;
Mezelurile,( articol detaliat), afumaturile, carnea tocata , branza topita, margarina, produsele de patiserie ( foietaje) nu-si justifica utilizarea in dieta unui copil de 1-3 ani , fiind cu atat mai nocive cu cat procedeele de industrializare si de conservare sunt mai complexe.
Astfel, practic, meniul unui copil intre 1 si 3 ani se bazeaza pe 5 mese inegale ( mic dejun -20-25 %, gustarea 110-15%, pranzul30% , gustarea 210-15%, cina -20-25% care trebuie  sa includa toate cele 5 grupe de alimente:
  • grupa I : lactate - pentru proteine, calciu, fosfor, grasimi ( untul, smantana)
  • grupa II : carne, peste, organe, oua – furnizeaza proteine de calitate fiind si o sursa considerabila de fier cu o biodisponibilitate net superioara fierului continut in vegetale
  • grupa III : grasimi de origine animala ( carne, peste, unt,etc) si vegetala ( ulei masline, floarea soarelui) necesare pentru aportul de acizi grasi
  • grupa IV : cereale ( grau, secara, porumb, orz, ovaz) pentru aportul de glucide la care se adauga vitaminele , proteinele si procentul crescut de fibre alimentare
  • grupaV : fructele ( 100-150 g/zi) si legumele ( 200-300 g/zi) : crude sau preparate termic pentru aportul de vitamine, minerale si fibre alimentare; daca refuza legumele acestea pot fi “camuflate” sub forma de supe creme, piureuri, rulade, budinci, etc.
Ideal ar fi ca toate  aceste grupe de alimente sa se regaseasca zilnic in meniul unui copilas, distribuite in cadrul celor 5 mese. Foarte important este si modul in care-i serviti mancarea…aceasta trebuie sa arate apetisant, sa-i starneasca curiozitatea de a gusta; de asemenea le face placere sa se serveasca, sa manance singuri ( chiar daca nu prea reusesc) si trebuie sa-i incurajati in aceasta directie pentru ca servitul mesei sa fie o bucurie pentru ei, altfel riscati sa transformati totul intr-un eveniment neplacut cu refuzuri , plansete si multa truda din partea dumneavoastra.
La un copil sanatos nu trebuie impusa o cantitate fixa , apetitul si preferintele lui vor determina consumul zilnic. La aceasta varsta sunt interesati de alimentele fragmentate de tipul “soldateilor”, experimenteaza lingurita, furculita, canita; trebuie incurajati si ajutati astfel incat spre varsta de 3 anisori dobandesc indemanare si sunt capabili sa serveasca singuri masa. Apetitul este variabil de la o zi la alta, puternic influentat de programul zilnic si de obiceiurile alimentare ale familiei de aceea rolul parintilor este unul esential, puterea exemplului fiind deosebit de importanta pentru ca cei mici sa dobandeasca obiceiuri alimentare sanatoase.
Dintre alimentele interzise bebelusului ( articol detaliat) se pot introduce treptat in cantitati progresiv crescande : sarea ( 1 g/zi crescand la 2 g/zi pana la varsta de 3 ani), zaharul ( maxim 10 g/zi), albusul de ou, mierea de albine ( la micul dejun pe o tartina cu unt sau folosita la indulcirea ceaiului), fructele de padure ( cu precautie la cei cu antecedente alergice).
In schimb ramane o interdictie clara pentru:
  • mezeluri, conserve de carne, peste, pate
  • carne de porc, afumaturi, carne de miel, oaie, vanat
  • margarina
  • ciocolata
  • condimente de tipul vegeta
  • laptele de vaca ( macar pana la varsta de 2 ani)
Practic:
mic dejun :
a) 200-250 ml lapte ( formula adaptata varstei) eventual cu o felie de paine cu unt, pasta de branza, unt + dulceata de casa, pate de casa
b) lapte cu cereale
c) 200-250 ml lapte+ omleta ( dintr-un ou) + o felie paine
gustarea 1:
a) fructe proaspete ( 100-150 g) – feliute sau piure de fructe cu 1-2 biscuiti/piscoturi  sau suc proaspat de fructe
b) iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate
c) branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi
pranz:
-  supa de legume, carne de pui, vita, perisoare ( din pui, vita), galuste de gris, paste ( taietei) – 100-150ml
- carne ( pui, vita, peste, ficat) – 40-60 g sau 1 oua fiert incorporate in piureul de legume sau alt tip de garnitura ( orez, paste, mamaliguta, sufleu de conopida, cartofi, spanac, musaca, tarte, placinta cu carne, legume, etc) – 100 g ; pot fi servite alaturi si bucatele de legume crude…rosie, castravete, ardei gras pentru a incuraja si consumul de legume crude
- desert ( optional): cateva bucati dintr-un fruct, compot de fructe, tarta cu fructe, chec , etc.
gustarea 2:
a) fructe proaspete ( 100-150 g) – feliute sau piure de fructe cu 1-2 biscuiti/piscoturi  sau suc proaspat de fructe
b) iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate
c) branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi
cina:
a) mamaliga cu branza si smantana – 100-120 g + lapte 200ml
b) budinca de macaroane/orez+branza + 200 ml lapte
c) cereale cu lapte/gris cu lapte + 200 ml lapte
Cele mai frecvente greseli:
  • excesul de lapte
  • abandonarea produselor proaspete
  • excesul de proteine ( printr-un consum exagerat de carne) si glucide ( in special bauturile dulci…carbogasoase/necarbogasoase)
  • rontaielile intre mese, indulcirea sucurilor de fructe
  • folosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip fast-food chiar si la varste atat de mici
  • impunerea meselor, uneori chiar fortarea copilului aceasta putand duce in timp la anorexie psihogena (din ce in ce mai frecventa la varste mici)
Sfaturi practice:
- respectati orarul meselor
- mesele ar trebui luate in familie, nu in fata televizorului sau in timpul unor activitati ( de exemplu foarte multi copii mananca in timp ce se joaca);
- portiile sa fie mici, adaptate varstei, apetisante si atractive;
- nu-i oferiti alternative daca refuza una din mese  si nici rontaieli pana la masa urmatoare;
- folosisti sistemul de recompensa ( ex:”  mergem la masa ca apoi sa putem merge in parc la joaca”, etc);
- oferiti-i in familie exemple de alimentatie sanatoasa.

sursa:http://www.pediatrucluj.ro/2011/07/21/alimentatia-copilului-mic-1-3-ani/