Alimentatia bebelusului la sfarsitul primului an de viata

Desi mult timp s-a crezut ca galbenusul de ou joaca un rol important in dieta bebeblusilor, ca o puternica sursa de fier, cercetarile recente au demonstrat ca fierul din acesta se absoarbe foarte putin in intestinul sugarului. O alta problema este ca galbenusul de ou poate interfera cu absortia fierului provenit din alte surse alimentare, daca oul nu se consuma cu un aliment bogat in vitamina C. Mai mult decat atat, galbenusul contine o mare cantitate de colesterol, care poate produce ingrosarea si rigidizarea peretilor arteriali prin asteroscleroza. Se considera ca are o puternica influenta si in producerea infactului miocardic, de asemenea. Albusul de ou poate determina alergii unora dintre sugari, in special cand exista antecedente familiale de acest gen.

Cum alimentele necesare la aceasta varsta sunt numeroase, va prezentam o lista cu produsele care pot fi cosumate de bebelus la finele primului an de viata:

Micul dejun: cereale (cereale neindulcite reci sai fierturi calde din produse pe baza de faina de greu integrala sau ovaz integral), clatite, suc, lapte, fructe, paine prajita.

Pranzul: legume (cele de culoare galbena sau verde, taiate in bucati), cartofi, produse pe baza de soia sau leguminoase, mici tartine (de exemplu cu unt de arahide diluat cu lapte din soia ori amestecat cu piure de banane), fructe, lapte sau iaurt din soia, paine prajita.

Cina: Fructe si lapte din soia, cereale sau ceea ce mananca restul familiei.

Laptele: nu se administreaza intre mese; ramane in stomac 3 - 4 ore si taie pofta de mancare a bebelusului.

Sucul de fructe: se ofera copilului intre mese sau la micul dejun, in fiecare zi.

Painea: Este recomandata painea din secara sau din faina de griu integrala, la mese si intre ele.

Alimentele congelate: sunt binevenite oricand.

Laptele si preparatele din lapte, carnea de pui tocata si legumele se altereaza mai rapid daca sunt tinute afara din frigider.

Fluorul - cand apa din care bea bebelusul nu este fluorata, este necesara administrarea acestuia astfel: copii cu varsta intre 6 luni si 3 ani: 0,2 - 0,5 miligrame de fluor; intre 3 si 6 ani: 0,5 miligrame; intre 6 si 12 ani: 1 miligram.

Fierul - administrarea acestua este necesara incepand cu bebeblusii de la 4 la 6 luni. Copii cu varste cuprinse intre: 6 luni - 3 ani - 10 miligrame de fier zilnic, in care se include cantitatea acumulata din alimente.

Vitamina D - este sintetizata de organismul uman prin expunerea capului si mailor la soare cel putin doua ore pe saptamana. Deficitul de vitamina D produce rahitismul (caracterizat prin rezistenta scazuta a oaselor si fragilitatea acestora), de aceea este recomandabila administrarea de vitamina D la cea mai mica suspiciune ca bebeelusul nu este suficient expus la soare.

Vitamina B 12 - este recomandata in special pentru bebelusii care au o dieta preponderent vegetala, astfel: cu varste cuprinse intre 6 luni si 1 an - 0,5 micrograme, iar pentru cei intre 1 si 3 ani de 0,7 micrograme.

Pentru copiii mici nu este recomandabila alcatuirea unei diete sarace in grasimi.  - pana la 2 ani copii au nevoie de un numar mare de grasimi pentru o crestere normala si o dezvoltare fireasca a creierului. Aceste grasimi se gasesc in soia, unt de arahide, avocado, etc. Cele de ordin animal trebuie evitate. Uleiurile vegetale, insa, sunt binevenite.

Carnea - contine grasimi si colesterol, ceea ce determina, in cantitati mari, obezitate, tumori maligne, boli cardio-vasculare.

Alimentele indulcite - sucurile indulcite cu zahar, bomboanele, bauturile acidulate diminueaza apetitul copilului pentru alte alimente mai bogate in vitamine si substante necesare si pot determina aparitia cariilor.

Produsele lactate - contin lactoza, proteine animale, grasimi, fiind preferabil sa se inlocuiasca cu lapte din soia.

Cofeina - se afla in bauturile racoritoare de genul "coca-cola", in ciocolata si in ceaiul negru.

Coloranti si aromatizanti artificiali - pot determina diferite afectiuni, inclusiv tulburari de comportament (mai rar intalnit).

Siropul de porumb si mierea - contin spori butolinici, sistemul digestiv al copilului de pana la un an nefiind destul de maturpentru a distruge acesti agenti patogeni.

Sursa: Copilul.ro

Laptele de vaca in alimentatia sugarului si copilului mic

Compozitia laptelui de vaca

Specialistii nu incurajeaza si nici nu recomanda introducerea laptelui de vaca in dieta copiilor cu varsta sub 1 an (aflati inca in perioada de sugar). Motivele pentru care laptele integral de vaca nu este agreat se bazeaza pe continutul insuficient in vitamina E, D, C, fier si acizi grasi esentiali, ce caracterizeaza acest tip de lapte. De asemenea, laptele de vaca are un continut excesiv de ridicat in sodiu si potasiu si contine de 3 ori mai multe proteine decat laptele uman, ceea ce presupune o suprasolicitare a activitatii hepatice. Carbohidratii sunt in cantitate mica, acest lucru impunand suplimentarea cu zahar (zaharul are efecte nedorite asupra metabolismului sugarului, stimuland activitatea adipocitelor, cu aparitia obezitatii). Imunoglobulinele sunt si ele in cantitate mica si sunt distruse prin actiunea enzimelor proteolitice in procesul de digestie. Sugarii a caror alimentatie se bazeaza pe acest tip de lapte pot dezvolta probleme grave de sanatate, cum ar anemia cronica (prin continutul scazut in fier si prin absorbtia lui deficitara datorata excesului de proteine), suprasolicitarea functiei excretorii pe un rinichi care este inca imatur din punct de vedere al capacitatii de epurare a organismului de reziduuri metabolice (datorita excesului de proteine, sodiu, potasiu).

In plus, proteinele si lipidele continute in laptele de vaca au o structura foarte complexa, pe care enzimele digestive ale sugarului nu sunt capabile sa le fragmenteze astfel incat sa le aduca intr-o forma absorbabila. Acest lucru poate duce in timp, la aparitia unui sindrom pluricarential si chiar a malnutritei protein-calorice.
Specialistii avertizeaza asupra continutului scazut in fier al laptelui de vaca, care determina anemia feripriva la sugarii hraniti inca de la 6 luni cu acest aliment. Sideremia (nivelul fierului din sange) este normala in cazul copiilor alaptati la san si chiar in cazul celor cu un regim pe baza de formule de lapte (lapte praf suplimentat).

Medicii recomanda ca sugarii sa fie hraniti la san sau cu formule de lapte in primul an de viata. De la 4-6 luni se poate incerca diversificarea regimului prin introducerea in dieta a unor alimente solide sau semisolide, cum ar fi piureurile de fructe (trebuie evitate perele, prunele - datorita riscului de diaree, precum si zmeura, capsunile, datorita potentialului alergizant).

Momentul diversificarii alimentatiei este diferit pentru copiii hraniti natural fata de cei hraniti cu lapte de vaca, astfel: pentru sugarul sanatos, care a fost alaptat la san sau hranit cu formule de lapte, varsta recomandata este de 5-6 luni, in timp ce pentru cel hranit cu lapte praf standard (nesuplimentat) sau cu lapte de vaca, varsta variaza intre 4–4 luni si jumatate.

Laptele degresat si semidegresat

Inaintea varstei de 1 an, laptele semidegresat (2% grasime), precum si cel degresat, nu ar trebui sa se regaseasca in dieta sugarului, deoarece semnifica un aport excesiv de porteine, potasiu si sodiu, fiind in acelasi timp deficitar in calorii.
Necesarul caloric al sugarului este ridicat in primele 6 luni de viata, apoi atinge si se mentine la o valoare relativ constanta (valoare prag) pana in jurul varstei de 9 luni, pentru ca dupa aceasta sa inregistreze o noua crestere, pana la 1 an, corelata si determinata in principal de sporirea activitatii fizice desfasurate de copil. In cazul sugarului, caloriile necesare depind de varsta, iar in cazul copiilor mai mari trebuie sa se tina cont si de sex (baietii au nevoie de mai multa energie decat fetele).

In general, specialistii recomanda ca aportul caloric sa fie, in functie de varsta:
- 0-5 luni: 650 calorii/zi;
- 5-12 luni: 850 calorii/zi;
- 1-3 ani: 1300 calorii/zi;
- 4-6 ani: 1800 calorii/zi;
- 7-10 ani: 2000 calorii/zi;

Iar in functie de sex:
- baieti 11-14 ani: 2500 de calorii/zi
- fetele de aceeasi varsta, 2200 de calorii/zi.

Lipidele prezente in lapte, care constituie principala sursa de energie a bebelusului, au rol esential in procesul de dezvoltare si crestere normala, in special in ceea ce priveste dezvoltarea creierului si promovarea activitatii nervoase normale.

Obezitatea la copii

In cazul in care aportul caloric zilnic al copilului depaseste nevoile organismului, va avea loc stocarea acestora in tesutul adipos, ceea ce determina modificarea greutatii, sugarul devenind astfel supraponderal sau chiar obez. Obezitatea la aceasta varsta este o problema de sanatate foarte importanta, deoarece, asa cum au demonstrat multiple studii clinice efectuate pana in prezent, un sugar supraponderal are toate sansele sa ajunga un adult obez. De aceea, regimul alimentar precum si obiceiurile de hranire ale sugarului trebuie atent monitorizate de catre mama. Specialistii nu considera ca prin includerea laptelui semi sau complet degresat in alimentatia timpurie a bebelusului se poate preveni sau stopa cresterea excesiva in greutate. In cazul in care copilul are probleme cu greutatea, parintii sunt sfatuiti sa hraneasca sugarul normal din punctul de vedere al principiilor alimentare ce ar trebui sa se regaseasca in dieta lui, ca si in cea a unui copil cu greutate normala, insa trebuie sa fie atenti la cantitatea acestor alimente. Problema kilogramelor in plus la aceasta varsta nu este, deci, cauzata de calitatea nutrientilor (dieta trebuind sa fie adaptata varstei, cat mai echilibrata si diversificata, atunci cand este posibil) ci in special de cantitatea lor.

Regimul alimentar al unui copil supraponderal ar trebui stabilit cu medicul pediatru sau cu un nutritionist, acestia fiind in masura sa reconsidere intreaga schema de alimentatie a copilului, raportandu-se la factori precum varsta, starea de sanatate, greutatea actuala, greutatea ideala, dar si dezvoltarea psiho-somatica.
Reducerea numarului de calorii consumate pe parcursul unei zile pare sa fie solutia ce are cele mai bune rezulate pe termen lung, determinand o scadere ponderala treptata, si nu o reducere drastica si brusca a tesutului adipos, acest lucru putand determina anumite tulburari grave de metabolism intr-un organism in crestere, cum este cel al sugarului. In cazul in care scaderea in greutate se realizeaza brusc, primele depozite energetice care vor fi epuizate sunt cele proteino-glucidice, si abia apoi se apeleaza la rezerva de lipide stocata in tesutul gras.

Acest lucru va determina depletia unor importante surse energetice, ceea ce va avea, la randul sau, drept rezultat direct, o scaderea a randamentului sistemului imun, cu aparitia infectiilor recurente (organismul copilului nu are, efectiv, cu ce sa lupte impotriva agresorilor exogeni). Acesta este de fapt, unul din motivele importante pentru care medicii nu incurajeaza dietele hipocalorice restrictive, uneori drastice, care pot fi folosite in vederea obtinerii unei scaderi ponderale semnificative, intr-un timp relativ scurt.

Optiuni de alimentatie

SugariAlaptarea la san (lapte matern)
- 0-3 luni: o data la 1-3 ore;
- 4-5 luni: o data la 2-4 ore;
- 6-8 luni: o data la 3-4 ore;
- 9-12 luni: o data la 4-5 ore.

Formule de lapte (lapte praf suplimentat cu fier)/zi:
- 0-3 luni: 540-1200 grame;
- 4-5 luni: 720-1350 grame;
- 6-8 luni: 720-1110 grame;
- 9-12 luni:720-930 grame.

Produse lactate animale:
- 0-3 luni: nerecomandate;
- 4-5 luni: nerecomandate;
- 6-8 luni: nerecomandate;
- 9-12 luni: portii minime;
- 1-2 ani: maxim 600 de grame de produse din lapte integral.

Copii 2- 5 ani
Lapte de vaca: 6 portii/zi, o portie putand contine:
- jumatate cutie de iaurt;
- jumatate de pahar de lapte;
- maxim 30 grame de branza de vaci;
- echivalentul unei cesti cu branzica de casa.

Adolescenti si adulti
- lapte/iaurt - un pahar/o cutie;
- branza proaspata: 3-4 portii a cate 45 grame/zi;
- produse din branza (cascaval, branza topita, etc): 4 portii a cate 60 de grame/zi.

sursa:sfatulmedicului.ro

Alimentatia sugarului hranit artificial

Intre 0 si 7 zile primeste lapte: 60 – 80 ml/kg corp/zi repartizat in 6 mese x 40 gr.
- sau 5 mese x 50 gr compuse din lapte praf 8 % cu apa zaharata 5 %
- sau 5 mese compuse din lacto 8 % (numai cu recomandarea medicului).
Intre 7-14 zile se dau 80-100 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 6 mese x 60 gr
- sau 5 mese x 70 gr din lapte praf 8 %, preparat cu apa zaharata 5 %, sau cu apa de orez 3 % si zahar 5 %.
La sfarsitul primei luni se da:
- 120 – 140 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 6 mese x 80 gr (din lapte praf 10 %)
- sau 5 mese x 100 gr din lapte praf preparat cu apa de orez 5 % si zahar 5 %.

La sfarsitul lunii a doua se dau:
- 150 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 5 mese x 140 gr (din lapte praf 12,5 %), preparat cu apa de orez 5 % si zahar 5 %;
- in plus, se dau sucuri de fructe: mere, lamaie, de la 1-10 lingurite, administrate treptat, si se poate adauga ulei vegetal 2-4 picaturi la 5 gr (mai ales daca a primit lapte), faina de porumb (zeamil), fosfarin, tapioca.

La sfarsitul lunii a treia se dau:
- 160 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 4 mese x 80 gr (la orele 8, 12, 16, 20) in total pana la maximum 600 ml lapte praf 12,5 % (sau lacto 15 % cu adaos de 5 gr ulei).
- in plus, suc de fructe (mere, lamai, piersici) si supa de zarzavat strecurata plus 5 gr branza de vaci.

La sfarsitul lunii a patra se da:
- 200 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 4 mese x 250 gr adica in total pana la 500 ml lapte praf 12,5 % pe zi primind si sucuri de fructe, supa de zarzavat pasata cu adaos de ulei pana la 10 g, branza de vaci, carne fiarta tocata fin, gelatina de orez cu branza de vaci, pasta de coarne sau macese, pere, mere (rase), frisca.

La cinci luni se dau: 4 mese x 250 gr/zi (la orele 7, 1130, 16, 2030) compuse din: lapte praf integral cu pesmet, biscuiti, calciu – gris.
Se pot da si:
- pireuri de fructe, peltea de gutui;
- supe de legume pasate plus 10 g ulei;
- carne fripta si tocata fin;
- galuste cu ou intreg.

La 6 luni, pe langa cele de mai sus se adauga: unt 5 gr, iaurt, budinci, sufleuri din pireuri de legume cu carne sau branza de vaci, frisca.

Tipuri de mese pentru copii sugari

Acestea se gasesc in comert sub forma de conserve ce contin fie legume separat, fie carne, legume in amestec cu orez, cartofi sau orz. Sunt de preferat conservele cu un singur tip de aliment, astfel incat sa stiti cu exactitate cantitatea de legume oferita copilului dumneavostra si puteti stabili care aliment a provocat - eventual - o reactie alergica.

Desi nu exista reguli stricte de repartizare a alimentelor pe parcursul zilei, aceasta se intalneste frecvent in modul urmator: cereale la micul dejun, tofu, leguminoase bine pregatite termic si legume la pranz si cereale si un fruct la cina. Depine fireste de apetitul bebelusului, care nu trebuie fortat sa manance mai mult decat doreste.

La sugarii carora li se introduc in dieta alimente solide la  6 luni, puteti introduce mai rapid cereale, fructe si legume, avandu-se in vedere un nivel mai ridicat de maturizare a sistemului digestiv al acestora.

La 6 - 7 luni bebelusii au tendinta de a apuca tot ce le iese in cale si de a le baga in gura. Acest obicei este pe de o parte periculos, dar si foarte binevenit, fiind un exercitiu pentru introducerea mai tarziu a linguritei. Daca i se interzice este foarte probabil ca bebelusul sa nu mai doreasca sa introduca ceva nou in gura.

De cele mai multe ori, primele alimente "asaltate" sunt o coaja de paine si fructele. Desi mare parte din acestea ajung pe hainele si in parul bebelusului, este indicat sa i se ofere cat mai multe ocazii de a apuca singuri diverse alimente, evident sortate cu grija.

In general la 7 luni apare primul dinte, iar la un an pot ajunge la 4 sau chiar 6 dinti, ceea  ce le permite o incercare a alimentelor intr-o gama mai diversificata.

Dupa varsta de 6 luni se poate trece la alimente taiate sau maruntite. Contrar convingerilor generale, bebelusii se pot descurca si fara dinti cu bucati de alimente fierte, folosindu-se de gingii si limba.

In introducerea bucatilor alimentare in dieta copilului este necesar sa tineti cont de doua elemente importante. In primul rand acest proces trebuie sa se desfasoare gradual. Primele dati maruntiti bucatile de fructe sau legume, lasandu-le din ce in ce mai mari odata cu trecerea timpului si cand copului da semne ca s-a obisniut cu ele. Apoi, permiteti-i copilului sa ia singur un cubulet de fruct sau leguma si sa-l bage in gura.

Daca se folosesc preparate de carne, trebuie tocata fin in continuare, pentru ca este greu masticabila pentru copii.

Sunt agreate de majoritatea copiilor pastele fainoase, cartofii, orezul. Este preferabil sa optati pentru faina si orezul integral (cu bobul mai inchis la culoare), acestea continand mai multe vitamine si fibre alimentare decat majoritatea alimentelor rafinate.

sursa:sfatulmedicului.ro

Diversificarea alimentatiei:fructele si supa

Fructele
La sugarul alimentat artificial la aceasta varsta, de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de fructe (mere, banane).

Marul ras se dilueaza la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea razatoarei de sticla; nu se indulceste cu sirop de zahar. La inceput, noul aliment se da ca adaos la masa de lapte de la ora 10. Se da inaintea mesei propriu-zise, folosind o lingurita de material plastic sau de metal inoxidabil cu varful rotund. Dupa ce un sugar a invatat sa inghita este important ca alimentul oferit sa fie primit cu placere. De aceea, pentru inceput, pireul de mar crud ras sau mar copt este cel mai potrivit. Se incepe cu o lingurita si se creste in cateva zile la 8-20 de lingurite (40-100 g). Se vor folosi numai mere de buna calitate (de preferat mere Jonathan, Golden sau deliciosul de Voincsti) bine coapte, care au celuloza mai putina si aciditate redusa.

Bananele sunt tot atat de bune ca si merele. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbena); pulpa de banane se sfarama si se bate cu o lingurita pana se formeaza o pasta omogena, fina, care se dilueaza la inceput cu ceai de plante neindulcit (chimen, anason etc), cu apa fiarta si racita sau cu suc de portocale pentru a usura mestecatul si inghititul.

Adaosul de fructe se fixeaza in functie de: a) ora la care sugarul este flamand; b) timpul pe care mama il are la dispozitie pentru a se ocupa de pregatirea acestei mese. Din practica, ora cea mai potrivita este ora 10 dimineata (a doua masa) si mai putin orele 16-17. Daca sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente si daca este flamand il primeste mai bine.

Ce fructe noi se pot da sugarului si sub ce forma?
In functie de sezon si de toleranta digestiva a sugarului se pot da: mere, banane, piersici, caise, zmeura, afine, coacaze, fragi. Dintre zarzavaturi, la noi in tara se folosesc morcovii si rosiile, o presa de fructe sau un mixer simplifica mult munca mamei; altfel, fructele se taie si se paseaza printr-o sita sau prin mixer, in afara de mere, care se rad.
Daca se incepe cu un fruct nou se ofera la inceput o cantitate mica (o lingurita). Se creste treptat cantitatea si se da acelasi fruct timp de 4-5 zile. Dupa ce se stabileste toleranta fata de noul fruct, acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta. De obicei insa, majoritatea sugarilor nu agreeaza variatiile de fructe si de mediu in general. Prefera uniformitatea! La multi sugari, toate fructele, in afara de mere si de banane, determina aparitia de scaune mai moi.

Se pot folosi conserve de fructe? Pireurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit, dar sunt mai scumpe. Se pot da fara nici o teama. Pe cutiile conservelor respective este obligatorie precizarea: "pentru sugari" si varsta de la care se pot da fara riscuri. La varsta de 3-4 luni se pot da "pireuriie" de morcovi, mere sau banane.

Fructe care nu se dau la sugar.
Nu sunt recomandate prunele, pepenii si ciresele, deoarece pot declansa dureri abdominale si/sau diaree. Cu prudenta se pot da perele, strugurii (diaree) si capsunile (urticarie).

In concluzie: masa de dimineata si cea de seara raman in continuare din lapte praf de durata partial adaptat sau, la nevoie, laptele de vaca diluat si cu adaosuri.
La masa a doua se va trece la pulpa de fructe - mere rase sau banane. Aceasta masa va fi mai putin consistenta fara adaosuri (de biscuiti sau branza de vaci, asa cum fac multe mame) pentru ca sugarul sa primeasca mai bine masa de pranz. La mesele de dupa-amiaza se continua cu laptele, in timp ce la masa a III-a (pranz) se incepe introducerea de supei.

Prepararea supei
Daca nu aveti mixer se va trece zarzavatul prin sita, iar carnea se va toca de doua ori prin masina de tocat sau se va taia cat mai fin. In primele luni toate alimentele trebuie sa fie lichide sau sub forma de pasta chiar foarte fina. Numai dupa varsta de 7-10 luni unii sugari accepta pireul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva mai mari, sfaramate cu furculita.

In general, se prepara cantitatea pentru o singura zi. Daca preparati o cantitate mai mare se poate pastra portia pentru a doua zi intr-o craticioara care se pune imediat in congelatorul frigiderului. Craticioara se dezgheata si se incalzeste numai inainte de folosire. Supa (pireul) se subtiaza cu apa in care s-au fiert zarzavaturile. Pentru ca sugarul sa primeasca supa, ea se poate "drege" la inceput, adaugand putin lapte de mama sau 1-2 masuri din pudra laptelui adaptat sau partial adaptat. Apoi se da sugarului respectiv.

Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolva imediat in amestecul din apa de fierbere si zarzavatul pasat. In loc de zahar sau miere se poate folosi cel mult dextroza sau suc natural de fructe.

La sugarii care primesc deja piureuri si le doresc ceva mai ingrosate, se poate adauga putina faina de cereale instant Pana la 6-7 luni se recomanda cerealele fara gluten (orez, porumb, tapioca). Inainte de folosire, zarzavaturile si fructele se spala bine cu apa limpede pentru a inlatura murdaria si resturile de substante insectofungicide care se folosesc in prezent in agricultura si in pomicultura. (sunt toxice!)

La cartofi se inlatura "coltii" si punctele negre. Se aleg morcovi mai tineri. inainte de fierbere se taie in felii subtiri. Carnea se fierbe si se reduce la un pireu fin. Se prefera carnea "alba" (de gaina), ficatul de gaina, mai
tarziu carnea "rosie" de vita si de preferat cea de vita tanara (manzat).

In loc de carne se poate da peste. Carnea se poate da zilnic daca nu aveti siguranta prospetimii oului.
Carnea se poate procura in cantitati mai mari, se transeaza in portii mici care se invelesc in pungi mici de plastic si se pastreaza in congelator. Odata dezghetata trebuie folosita.

La inceput nu este folosita supa de carne (bulionul), ci numai carnea, care dupa ce este mixata se amesteca bine in zarzavatul pasat. Se folosesc pe cat posibil legume proaspete sau, pe timp de iarna, pastrate corect (cartofii, morcovii) sau congelate (dovleceii, fasolea verde, mazarea, conopida, spanacul).

Mixajul sau trecerea prin sita (pasajul) se fac in ultimele minute, inainte de folosire.
Consistenta supei se fixeaza in functie de varsta si de preferintele sugarului. La inceput, la 4-5 luni, se da fluida, la 6-7 luni se prepara ca o crema, iar spre 8-9 luni ca o pasta. La inceput, unii sugari o primesc numai din biberon (tetina va avea orificii mai largi), altii chiar de la inceput cu lingurita, ceea ce este de preferat.

Insistam asupra faptului de a nu se adauga sare! Rinichii sugarului nu suporta excesul de sare. Nici zaharul nu este necesar. Predispune la obezitate, obisnuieste pe copil cu dulciurile, care au efecte nefaste asupra apetitului, dentitiei si cresterii. Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare, este purtatoare de infectii).

Se prefera uleiul de floarea-soarelui sau de porumb. Unii sugari accepta mai bine untul.
Zarzavaturile nu se tin multa vreme in apa, inainte de fierbere, deoarece se pierde o parte din vitamine si
din minerale.Dupa fierbere alimentele se racesc brusc (se punin frigider sau in congelator) pentru a impiedica inmultirea microbilor.

"Supa" sau "piureurile" sunt valoroase prin aportul de fibre (celuloza), minerale si vitamine, iar
adaosurile de carne sau galbenus de ou asigura aportul de fier (combate anemia), precum si a unor proteine si grasimi foarte valoroase. Din acest grup cel mai pretios este ficatul. Trebuie insa sa fie proaspat!

sursa:sfatulmedicului