Regim alimentar intre 1 si 3 ani

Alimentatia copilului mic, intre 1- 3 ani, este o mare provocare, este celebrul "nod gordian", pe care noi, fie parinti, fie medici, trebuie sa il desfacem cu multa rabdare, cu multa finete,dar mai ales, cu multa atentie. Daca Alexandru cel Mare si-a putut folosi sabia, pentru a rezolva aceasta dilema a lumii antice, taind pur si simplu nodul, noi oamenii de azi, trebuie sa cautam o cale inteleapta, a moderatiei, a echilibrului, sa cautam acea cale, prin care sa imbinam utilul cu placutul, posibilitatile existente la dispozitie cu rezultate maxime asupra starii noastre de sanatate.

     Orice fiinta vie, reprezinta cumulul faptelor sale, vorbelor sale, gandurilor sale. Dezvoltarea personala a unei fiinte inteligente, este influentata de bagajul genetic si astral personal, de mediul in care traieste, de educatia pe care o primeste si eforturile proprii pe care le face pentru ca aceste achizitii, sa fie de cea mai buna calitate, de respectul fata de ceilalti si fata de sine. Corpul uman -structura sa fizica- este conturata de activitatile cotidiene, de exercitiile fizice, miscare in aer curat, dar mai ales de alimentatia de care beneficiaza.

     Influenta noastra asupra modului nostru de gandire, asupra  faptelor sau asupra mediului in care traim, este desigur vitala si posibila intr-un timp mai scurt sau mai lung, direct dependent de educatia noastra, cultura si personalitatea sau tenacitatea care ne caracterizeaza pe fiecare dintre noi. Ce putem insa influenta cu siguranta, rapid, direct si  sigur, cu rezultate extrem de bune, este alimentatia noastra, dar mai ales pe cea a copiilor nostri.

     Cand incepem sa ne preocupam de ce va manca puiul nostru?! Ce pasi avem de facut? Care este varianta optima pe care merita sa o alegem, putem sa o alegem sau pe care ne-o putem permite la momentul X? De ce este important sa influentam alimentatia copiilor nostri, cat mai devreme, intr-un  mod optim benefic dezvoltarii lor fizice si psihice? 

     Pentru ca un organism se modeleaza de la cea mai frageda varsta, pentru ca la varsta mica se creioneaza starea de sanatate a viitorului adult. In orice societate bine structurata, sanatatea inseamna in primul rand preventie. Procesul de preventie al bolilor, atunci cand vorbim despre o alimentatie sanatoasa , inseamna in primul rand, sa stim ce tare mostenite avem, ce boli legate de alimentatie au fost in familiile noastre  din care descindem - hipertensiune, cancer, diabet, boli neurologice degenerative etc., care este starea de sanatate a propriului nostru organism si ce ar  trebui sa mancam, ce alimente ar trebui sa utilizam zilnic, pentru a impiedica dezvoltarea in timp a unor boli pentru care avem o predispozitie genetica.

     Sub varsta de 1 an, copilul mic, este, intr-o situatie ideala, alimentat la san si se respecta reguli stricte de diversificare dupa 4- 6 luni de viata. La acest capitol lucrurile stau destul de bine. Exista ghiduri, algoritmi, bine pusi la punct si toata lumea, a inteles ca protejarea unui sugar prin respectarea unor reguli pre-stabilite, inseamna viata sanatoasa pentru micut si  linste in familie.Problemele de dietetica,apar dupa varsta de 1 an,atunci cand copilul trece inspre un alt tip de  alimentatie - de tranzit, inspre cea a adultului.

     Alimentatia copilului intre 1-3 ani, reprezinta baza pe care se va dezvolta acel copil. Mentinerea sanatatii copilului inseamna, o alimentatie complexa si completa care sa cuprinda: proteine, lipide, glucide, minerale si vitamine, fibre, in proportii echilibrate.

     Vom parcurge impreuna cativa pasi ,pentru a trasa cateva jaloane ale alimentatiei copilului intre 1 si 3 ani. Cele de mai jos sunt recomandari, rezultate din experienta proprie si din a acelor oameni minunati, care mi-au fost dascali de-alungul timpului. Dietetica este un proces lung-dureaza toata viata, este un proces in schimbare permanenta - se reannoieste aproape zilnic, depinde de anotimp,de loc, de oamenii alaturi de care traiesti, de tara,cultura, traditii, educatie.

     Nu se pot stabili aceleasi reguli pentru toti oamenii, exista doar jaloane, care traseaza principii, in rest, este o problema de atitudine personala, de locul caruia ii apartii, de istoria din care vii, de traditii, de timpul in care traiesti, de propria educatie si intelegere a capacitatilor si limitelor noastre ca oameni, de ce putem  sau nu putem face pentru a ramane sanatosi sau a ne lupta sa ne vindecam, atunci cand starea de boala si-a facut simtita prezenta. Dietetica ramane incontestabil cel mai la indemana MEDICAMENT pe care il avem la dispozitie, printre putinele sau poate singurul pe care pot il putem utiliza si in preventie si ca tratament.

Reguli de introducere a alimentelor:

1. Se introduce un singur aliment nou odata.
2. Se creste cantitatea alimentului nou introdus, progresiv, pentru a evita posibile alergii, intolerante.
3. Introducerea alimentelor noi, se va face  in deplina stare de sanatate a copilului.
4. Alimentele trebuie prezentate copilului proaspete, intr-un mod cat mai atragator, pentru a fi acceptate cu placere
5. Daca un aliment este refuzat,nu insistati!Lasati sa treaca cel putin 3 sapatamani pana la o noua tentativa de introducere.

     Alimentatia 1-3 ani  este o alimentatie speciala, diversificata, complexa care se apropie de alimentatia adultului, cu o mare exceptie, care este si regula de baza - respectand regulile de preparare ale alimentelor pentru copii!!! 

Interzise:

- zahar, grasimi animale, sosuri, prajeli, tocaturi, rantasuri, afumaturi, sarat in exces, carne rosie: porc, organe de animal, muraturi in exces, condimente in exces, conserve, aditivi alimentari, edulcoranti, produse modificate genetic, produse congelate, decongelate si apoi recongelate, produse fara termene de garantie trecute pe ambalaj, produse fara aviz (control) sanitar, produse de provenienta necunoscuta sau incerta, produse de la vanzatori ambulanti fara documente de insotire si avizare sanitara din targuri, piete, etc.
- Verificati termenele de valabilitate si continutul in E-uri de trei ori ...cel putin!!!
- Se va evita utilizarea cuptorului cu microunde, pentru prepararea, sau incalzirea alimentelor copilului mic! Prin utilizarea cuptorului cu microunde se distrug principii alimentare importante din aliment!

DE RETINUT!!!

     Este important in primii 7 ani de viata, sa evitam, pe cat posibil, sa introducem afumaturi, conserve, carnea rosie-vita, manzat, porc, organe de animal, grasimi animale, agenti de stabilizare (celebrele E-uri), afanatori din paiine, edulcoranti artificiali (substante care dau gust), bauturi acidulate din comert, coloranti,etc, in alimentatia copiilor. La ora actuala, pe plan international exista o lupta teribila pentru prevenirea bolilor grave care afecteaza cordul: hipertensiunea, infarctul de miocard, dislipidemia sau creierul: accidentele cerebro-vasculare, a bolilor degenerative ale sistemului nervos central, a bolilor de sistem: cancere de colon, intestin, san, ovar,etc

     Trebuie sa intelegem foarte clar diferenta dintre termeni: "a preveni" -  posibil si la indemana oricui, "a trata" - chiar si atunci cand este inca posibil, este un proces dificil, costisitor, invalidant pentru cel bolnav si familia sa, uneori insa, a trata este doar un cuvant, pentru ca poti face, doar ceea ce se numeste "paliatie" - ingrijiri terminale acordate unui pacient, aflat in afara unor resurse terapeutice potential vindecatoare.

     Introducerea conceptului de apoptoza celulara - pentru care Branner, Salstone si Gorwitz au  primit premiul Nobel - in 2002, a revolutionat toate conceptele despre preventie si terapie. Celulele noastre sunt conditionate de gene, care le programeaza viata si moartea. Moartea celulara poate fi accelerata de noi, mai ales prin toxinele pe care le introducem in propriul nostru organism, odata cu alimentele, celebrele E-uri, radiatiile, insecticidele, pesticidele din mediul ambiant, etc. Daca nu putem inotdeauna influenta mediul extern, cu siguranta, putem face foarte multe pentru a influenta ce mancam noi si ce dam copiilor nostri sa manance. Toxinele din alimentatie sunt cele care pot reduce drastic durata de viata a celulelor noastre si in consecinta pot declansa boli grave in organismul nostru. Suntem intr-un fel sau altul co-autori ai propriei noastre imbolnaviri sau ai mentinerii starii noastre de sanatate. Daca in cazul adultilor, acest fapt depinde de liberul lor arbitru,in cazul copiilor mici, devine cu atat mai grav, cu cat ei nu isi pot manifesta propriul lor liber arbitru iar noi il incalcam pe al lor in mod absolut grosier!

     Am facut aceste precizari, pentru ca, noi, ca natiune, facem parte dintr-o categorie eminamente carnivora; istoric vorbind, suntem un popor care este obisnuit sa "manance bine" - sa avem porcul nostru de Craciun, sa avem mielul de Paste, si cu tot ce decurge de aici...Nu intentionez sa aduc vreun afront nimanui, scriind aceste recomandari, dar ma intreb si imi permit, cu respect dar cu multa seriozitate si tristete - cat timp va mai trebui sa mai treaca peste noi,cata suferinta in noi si in familiile noastre, pentru ca sa nu mai fim primii in clasamentele de cancer, de boli cardio-vasculare, de accidente cerebro-vasculare din Europa sau din lume?

     Fiecare dintre dvs are dreptul la liberul sau arbitru, sa ia din aceste recomandari ceea ce i se potriveste, lui sau familiei sale sau sa nu ia in considerare nimic din ce apare aici. Din respect pentru viata copiilor pe care ii ingrijesc, a parintilor lor, voi sustine genul acesta de principii minimale de dietetica, pana cand stiinta va dovedi ca ele nu ar fi corecte si ca au aparut intre timp alte dovezi, despre un alt tip de alimentatie considerata corecta. In acel moment, in care vom avea astfel de dovezi, cu siguranta vom schimba recomandarile de mai jos.

Permise

-peste eventual pui de tara (a se evita, pe cat posibil, carnea, mai ales cea rosie sau organe; la produsele din comert exista un continut mare de estrogeni), legume, fructe proaspete, ou fiert moale sau ochi moldovenesc (2-3 saptamanal), cereale integrale ,nuca, grau incoltit, sucuri naturale stoarse la storcator sau obtinute prin preparare la rece, paste fainoase, branzeturi si lactate nefermentate (atentie la laptele praf - sunt de preferat marcile de lapte praf pentru alimentatia copiilor 0-3 ani, care au continut de probiotice, in conformitate cu recomandarile ESPGHAN - autoritatea europeana care stabileste principiile, continutul, dozele minime si maxime de vitamine, minerale, fibre si alti nutrienti, in produse alimentele de uz pediatric,pentru Europa) - faina de malai, secara, faina integrala neagra, condimente naturale-cimbru, busuioc, patrunjel, coriandru, leustean, etc. -miere cu aviz sanitar, zahar brun in cantitati moderate (zaharul nu este indicat in alimentatie, dar daca tot se utilizeaza, atunci indicatia este de zahar brun, net superior zaharului alb), sare iodata - moderat, lichide in cantitate corespunzatoatre varstei si anotimpului (Atentie! - creierul nostru se hraneste cu glucoza si apa, mentinerea unei stari de bine este conditionata de aportul acestora, in cantitati corecte si sub supraveghere)

Recomandari

- Preparati paiine in casa, utilizand doar drojdia de bere pentru a facilita cresterea aluatului!!!
- Carnea-peste sau pui, se va prepara doar prin fierbere sau gratar! Atentie, carnea se spala in apa rece de mai multe ori, se fierbe 10-15 minute , dupa care apa rezultata se va arunca. Se spala din nou in apa rece, se pune din nou la fiert. Apa care a fost aruncata, contine toxine si nu este indicat sa o utilizati in alimentatia dvs sau a copilului dvs.!
- Acriti cu lamaiie sau bors proaspat, din surse cunoscute
- Adaugati ulei de masline sau floarea soarelui dupa ce supa este gata si urmeaza sa stingeti focul
- Asigurati copilului dvs. un consum de lichide corespunzator varstei - apa, lapte, ceai, suc natural stors la storcator de catre dvs.
- Apa pe care o primeste micutul dvs, trebuie sa fie apa plata, dar este recomandat sa utilizati surse de apa diferite (la aprox. 2 saptamani se schimba marca de apa utilizata), pentru ca fiecare apa, are continut diferit de saruri minerale. Incarcarea cu saruri minerale a rinichiului copilului, poate duce la diselectrolitemii, ele putand fi cauza pentru dureri abdominale recurente ale copilului dvs.      

Alimentatie intre 1-1,6 ani

     Copilul mic trece de la alimentatia de sugar la cea adecvata varstei.Manifesta independenta, apetit uneori capricios, dar cu siguranta se  va bucura de schimbare si participa activ la masa.

Model de alimentatie

     La trezire -lapte san - (daca se poate, alimentatia la san se poate prelungi chiar si pana la 2 ani!) / lapte praf junior (NAN Junior cu miere. Humana junior) / lapte1,5%-250ml (indulcit cu miere - nu zahar!)

 Masa1
- suc fructe proaspat-mar,grapefruit,portocale,mandarine,morcov
- ou fiert moale(max 2/saptamana) sau branza dulce/cas/urda slaba/
- pulpa de rosii
- unt, miere de salcam
- paiine, in combinatii si in cantitati acceptate de copil

Variante masa 1
 - lapte+paiine+unt+miere salcam
- lapte+paiine+branza telemea desarata/cas/urda+unt+pulpa rosii
- lapte+cereale integrale

Masa 2
 - fructe cu branza de vaca/iaurt cu fructe proaspete/grau incoltit cu fructe
 - cereale (NAN, Humana)

Masa 3
- supa crema de legume-crutoane paiine/supa galusti
- piure de legume/ciulama/peste alb slab-pastrav/salau

Masa 4
- orez cu lapte/lapte de pasare/placinta cu mere sau branza dulce - preparat in casa/fructe "in manuta"/iaurt cu cereale

Masa 5
- mamliguta cu branza si smantana/pilaf dietetic de orez-peste alb, slab sau cartof copt la cuptor cu unt

La culcare
 - san sau aprox. 250ml lapte  praf/ lapte integral degresat fiert proaspat

Reguli minime-teorie si practica...

1. Masa nu trebuie sa dureze mai mult de 30 minute (cu limite in functie de rabdarea parintelui, dar mai ales a micutului dvs....)
2. Masa nu este "un camp de razboi" ( combatantii sunt mai multi, de obicei insa, va castiga micutul- in 90% din cazuri)!
3. Masa - recomandarea este de a fi servita in bucatarie/sufragerie - in primul rand din motive de igiena - nu se recomanda artificii, gen: azi mancam la televizor, la desene, maine mancam in baie,pe balcon... (in teorie recomandarea este ideala, in practica, tot "micutul" castiga...)
4. Pentru a servi masa unui copil mic este suficient un adult (teorie), acest lucru nu inseamna si, ca acel adult, va reusi sa faca fata, singur, cu brio micutului...

Alte reguli

     Cantitatile se adapteaza la nevoile copilului.
     Nu fortati copilul sa  manance mult la o masa.
     Sunt de preferat mese mici si dese(la 3-4 ore)
     Asezati copilul la masa adultilor. Se va bucura si autoservirea va fi un prim pas care sa va recompenseze si pe dvs. pentru eforturile depuse.

     In orice familie este recomandat ca macar o data pe zi sa existe o masa "in familie" - in comun. Bucuria de a fi alaturi de cei dragi, nu poate fi inlocuita usor, ea intareste unitatea familiei  iar copilul va intelege ca este parte integranta a acelei familii, are locul lui si rostul lui foarte clar, ca apartine acelui grup, care este preocupat de cresterea lui, formarea lui si pe care se poate baza oricand - masa nefiind doar un mijloc de satisfacere a unor nevoi instinctuale de supravietuire, ci in principal, este modalitatea cea mai directa, in care familia comunica, se destinde, se cunosc, se armonizeaza. Devine un  moment intim al zilei, asteptat de toti membri familiei si de dorit este ca ea sa se desfasoare cat mai  placut, fara conflicte, fara stari de furie, reprosuri, certuri care pot duce in timp la disfunctii severe (ex. anorexie psihogena a copiluli mic si mai apoi a adolescentului)

Alimentatie 1,6-2 ani

 - alimentatia se diversifica treptat. Masticatia si tendinta la autoservire a copilului devin din ce in ce mai eficiente. Se diversifica si paleta alimentelor. Apar preferintele ferme.

Model de alimentatie
La trezire
- formula lapte junior (NAN 4, Humana Junior) / lapte 1,5% fiert

 Masa 1
- suc fructe proaspat
- ou fiert moale (max 2-3/saptamana) + branza telemea desarata/cas/urda slaba/cascaval nesarat, neafumat-+rosii (initial doar pulpa , dupa 1,6-1,8 ani intregi)
- paiine, cereale integrale, grau incoltit cu fructe
- miere, unt, iaurt cu cereale

Masa 2
- gustare-iaurt cu cereale/fructe proaspete-mere, banane/dulce lactat

Masa 3 
 - supa cu galusti/ciorba legume/supa crema de legume/ciorba de perisoare(perisoarele se fierb separat)- se adauga dupa preparare, ulei de masline sau floarea soarelui sau la servire, smantana sau iaurt (pentru continut de lipide)
- pilaf dietetic
- peste alb slab/pui de tara
- placinta cu mere/pandispan/fructe/deserturi lactate 

Atentie! - prajiturile se vor prepara strict in casa, nu vor contine creme nefierte sau adaosuri de edulcoranti artificiali.

Masa 4
 - budinca de orez cu mere/placinta cu branza si stafide/fructe/iaurt/deserturi lactate/salate de fructe

Masa 5
 - sote de legume-peste/paste fainoase cu branza/mamaliguta cu smantana si branza/cartofi copti la cuptor cu unt/sufleuri de legume cu smantana

La culcare
 -250ml lapte

Recomandari

     Ideal este sa se recurga la alimente in stare proaspata(fructe, cereale, miere, nuci, pentru a asigura "dulcele" zilnic si a se evita asfel excesul de fainoase si dulciuri concentrate din prajituri.

Atentie la cantitati
- Nu uitati, este de preferat putin si des, decat mult si rar!

Alimentatie 2-3 ani

 Model de alimentatie
- Copilul de autoserveste, are vizibil preferinte alimentare, incepe sa consume mancare din mancarea adultilor

Masa 1
- lapte formula junior (NAN, Humana) / lapte integral (se va fierbe in prealabil, pe foc, nu la cuptorul cu microunde!). Se prefera- lapte degresat
- ou fiert moale/ochi moldovenesc (max 3/saptamana)
- branza dulce/desarata/cas/urda/cascaval neafumat        
- paiine
- miere salcam
- cereale integrale,grau incoltit cu fructe  si nuci
- iaurt

Masa 2
- gustare-suc fructe natural +paiine+unt +cascaval
- mere/banane

Masa 3
 - supa de legume/ciorba de perisoare peste sau pui
- sote de legume+peste fiert sau gratar(pastrav, salau,somon,cod)
- fructe/desert lactat

Masa 4
- orez cu lapte/budinci pe baza de lapte/pandispan/cozonac de casa
- fructe-mere/banane/salate de fructe

Masa 5
- mamaliguta cu branza  si cascaval la cuptor servit cu iaurt
- cartofi  cu smantana si branza la cuptor
- desert lactat/prajitura de casa/fructe proaspete  

Optional - Lapte indulcit cu miere de salcam (o lingurita de miere de salcam la o cana de 200ml lapte) -la culcare (Se recomanda laptele pana la varste  mai mari, intrucat  este un aliment complex si  aprox 500ml lapte zilnic aduc aportul de calciu necesar unei diete echilibrate zilnice!)

Recomandari
- se va tine cont la stabilirea programului meselor, de orele de odihna si de programul de activitati zilnice ale copilului.
- este indicat sa fie stabilit orarul meselor ,astfel incat sa nu fie administrate seara mese tarzii  
- este de dorit ca masa de cina sa fie mai usoara,fata de restul meselor de peste zi.

sursa:http://dr.herdea.ro/medicale/54/regim_alimentar_intre_1_si_3_ani

Preparate speciale si bauturi

Avantajele pe care le resupune aceatsa varianta sunt: Aveti controlul deplin atat asupra modului de preparare, dar si a ingredientelor. Mai mult, mancarurile gatite acasa sunt mult mai ieftine.

Daca nu va descurcati, apelati la carti de specialitate. Nu uitati sa verificati temperatura alimentelor inainte de a le oferi bebelusilor, in special daca ati gatit la cuptorul cu microunde (care pastreaza mai puternic temperatura ridicata a mancarii). Daca este cazul, alimentele pot fi inmuiate in lapte matern sau preparate de lapte sau chiar apa. Pana la varsta de un an alimentele oferite copiilor nu trebuie condimentate, avandu-se grija si la cantitatea de sare sau zahar.

Initial conservele cuprindeau un singur fruct, leguma sau carne. Treptat s-a trecut la diferite amestecuri, chiar si la crearea "mesei de-a gata". Aceste conserve, insa, au starnit  protestele nutritionistilor, parintilor si medicilor, dat fiind ca au foast adaugate sare, zahar si cereale rafinate, care-si pierd calitatile vitaminizante.

Fiti foarte atenti cand cumparati astfel de conserve la scrisul mic de pe cutie, sa nu fie in amestecuri fructele si legumele cu fainoasele si sa nu contina adaosuri de zahar sau sare.

Nu cumparati budinci pe baza de amidon din porumb sau deserturi cu gelatina, deoarece acestea contin cantitati mari de zahar si nu au valoare nutritiva adecvata. In schimb sunt preferate fructe simple pisate, care ii vor placea foarte tare unui copil care nu a consumat dulciuri rafinate.

Toti copii se ineaca putin cand incearca sa manance alimente taiate in  bucati, din cauza ca nu sunt obisnuiti. Dar, in 9 din 10 astfel de cazuri, copii se nu au nevoie de ajutor dand afara bucata fara mari probleme. Daca insa nu reuseste scoateti-le dumneavoastra daca le vedeti, iar - daca nu o vedeti - asezati bebeblusul cu burta pe genunchi, cu capul in jos si cu fundul in sus si bateti-l cu palma pe spate intre umeri de cateva ori.

Cele 10 alimente care sunt cele mai succeptibile de a se ineca copilul de pana la 5 ani cu ele sunt: bomboanele, cremvustii, strugurii, alunele, bucatile sau feliutele de carne, prajiturelele, untul de arahide, bucatile de morcov crud, floricelele de porumb ori bucatile de mar. Nu se pune problema nematurizarii organice a copilului. Accidente se intampla in cazul inhalarii bruste si profunde a acestora (daca este luat prin surprindere, chicoteste, plange, rade, atunci cand mananca). Aceasta inhalare brusca poate produce aspirarea alimentelor din cavitatea bucala direct in caile repiratorii, blocand respiratia.

Sigur ca nu e cazul sa i se interzica sa manance aceste alimente, dar trebuie supravegheati atunci cand invata sa mestece, iar alimentele taiate in bucati cat mai mici.

Cat timp bebelusul bea inca din biberon, este bine sa i se dea numai lapte si apa. Sucurile se mai amana putin din cauza continutului bogat al acestora in zaharuri simple. Acestea favorizeaza aparitia cariilor dentare si pot diminua apetitul copilului pentru alte alimente cu o valoare nutritiva mai ridicata.

Acestea sunt admise cand bebelusul incepe sa bea din cana, insa trebuie selectate cu grija. Astfel, alegeti sucurile 100 % naturale si evitati-le pe cele din portocale, multi sugari menifestand o tolaranta scazuta si chiar alergii la acesta.

Deoarece sucurile contin zaharuri simple nu administrati copilului o cantitate mai mare decat 110 - 230 ml pe zi, care pot fi diluate cu apa, in primele 9 - 12 luni.

Este recomandabil sa evitati sucurile acidulate, pentru ca zaharul, cofeina si colorantii artificiali pot dauna bebelusului.

Sursa: Copilul.ro

Alimentatia bebelusului la sfarsitul primului an de viata

Desi mult timp s-a crezut ca galbenusul de ou joaca un rol important in dieta bebeblusilor, ca o puternica sursa de fier, cercetarile recente au demonstrat ca fierul din acesta se absoarbe foarte putin in intestinul sugarului. O alta problema este ca galbenusul de ou poate interfera cu absortia fierului provenit din alte surse alimentare, daca oul nu se consuma cu un aliment bogat in vitamina C. Mai mult decat atat, galbenusul contine o mare cantitate de colesterol, care poate produce ingrosarea si rigidizarea peretilor arteriali prin asteroscleroza. Se considera ca are o puternica influenta si in producerea infactului miocardic, de asemenea. Albusul de ou poate determina alergii unora dintre sugari, in special cand exista antecedente familiale de acest gen.

Cum alimentele necesare la aceasta varsta sunt numeroase, va prezentam o lista cu produsele care pot fi cosumate de bebelus la finele primului an de viata:

Micul dejun: cereale (cereale neindulcite reci sai fierturi calde din produse pe baza de faina de greu integrala sau ovaz integral), clatite, suc, lapte, fructe, paine prajita.

Pranzul: legume (cele de culoare galbena sau verde, taiate in bucati), cartofi, produse pe baza de soia sau leguminoase, mici tartine (de exemplu cu unt de arahide diluat cu lapte din soia ori amestecat cu piure de banane), fructe, lapte sau iaurt din soia, paine prajita.

Cina: Fructe si lapte din soia, cereale sau ceea ce mananca restul familiei.

Laptele: nu se administreaza intre mese; ramane in stomac 3 - 4 ore si taie pofta de mancare a bebelusului.

Sucul de fructe: se ofera copilului intre mese sau la micul dejun, in fiecare zi.

Painea: Este recomandata painea din secara sau din faina de griu integrala, la mese si intre ele.

Alimentele congelate: sunt binevenite oricand.

Laptele si preparatele din lapte, carnea de pui tocata si legumele se altereaza mai rapid daca sunt tinute afara din frigider.

Fluorul - cand apa din care bea bebelusul nu este fluorata, este necesara administrarea acestuia astfel: copii cu varsta intre 6 luni si 3 ani: 0,2 - 0,5 miligrame de fluor; intre 3 si 6 ani: 0,5 miligrame; intre 6 si 12 ani: 1 miligram.

Fierul - administrarea acestua este necesara incepand cu bebeblusii de la 4 la 6 luni. Copii cu varste cuprinse intre: 6 luni - 3 ani - 10 miligrame de fier zilnic, in care se include cantitatea acumulata din alimente.

Vitamina D - este sintetizata de organismul uman prin expunerea capului si mailor la soare cel putin doua ore pe saptamana. Deficitul de vitamina D produce rahitismul (caracterizat prin rezistenta scazuta a oaselor si fragilitatea acestora), de aceea este recomandabila administrarea de vitamina D la cea mai mica suspiciune ca bebeelusul nu este suficient expus la soare.

Vitamina B 12 - este recomandata in special pentru bebelusii care au o dieta preponderent vegetala, astfel: cu varste cuprinse intre 6 luni si 1 an - 0,5 micrograme, iar pentru cei intre 1 si 3 ani de 0,7 micrograme.

Pentru copiii mici nu este recomandabila alcatuirea unei diete sarace in grasimi.  - pana la 2 ani copii au nevoie de un numar mare de grasimi pentru o crestere normala si o dezvoltare fireasca a creierului. Aceste grasimi se gasesc in soia, unt de arahide, avocado, etc. Cele de ordin animal trebuie evitate. Uleiurile vegetale, insa, sunt binevenite.

Carnea - contine grasimi si colesterol, ceea ce determina, in cantitati mari, obezitate, tumori maligne, boli cardio-vasculare.

Alimentele indulcite - sucurile indulcite cu zahar, bomboanele, bauturile acidulate diminueaza apetitul copilului pentru alte alimente mai bogate in vitamine si substante necesare si pot determina aparitia cariilor.

Produsele lactate - contin lactoza, proteine animale, grasimi, fiind preferabil sa se inlocuiasca cu lapte din soia.

Cofeina - se afla in bauturile racoritoare de genul "coca-cola", in ciocolata si in ceaiul negru.

Coloranti si aromatizanti artificiali - pot determina diferite afectiuni, inclusiv tulburari de comportament (mai rar intalnit).

Siropul de porumb si mierea - contin spori butolinici, sistemul digestiv al copilului de pana la un an nefiind destul de maturpentru a distruge acesti agenti patogeni.

Sursa: Copilul.ro

Regimul alimentar corect al copiilor este cel care furnizeza o cantitate adecvata de nutrienti, in proportii corespunzatoare si care este perfect adaptat etapei de dezvoltare in care se incadreaza copilul. O alimentatie sanatoasa si adecvata necesitatilor organismului este cheia asigurarii unei cresteri si dezvoltari armonioase somatice, dar si psihice, emotionale si afective. Dieta potrivita are un rol determinant in imbunatatirea calitatii vietii, mentinerea unei bune stari de sanatate si cresterea duratei medii de viata.

Alimentatia corecta a copiilor

Generalitati

Regimul alimentar corect al copiilor este cel care furnizeza o cantitate adecvata de nutrienti, in proportii corespunzatoare si care este perfect adaptat etapei de dezvoltare in care se incadreaza copilul. O alimentatie sanatoasa si adecvata necesitatilor organismului este cheia asigurarii unei cresteri si dezvoltari armonioase somatice, dar si psihice, emotionale si afective. Dieta potrivita are un rol determinant in imbunatatirea calitatii vietii, mentinerea unei bune stari de sanatate si cresterea duratei medii de viata.

Dieta nou-nascutilor si sugarilor sub 4 luni

In primele 4-6 luni de viata, specialistii recomanda ca dieta sugarilor sa fie bazata in special (daca nu chiar in exclusivitate) pe laptele matern (sugarul hranit prin alaptare la san) sau pe formule de lapte suplimentate cu nutrienti care sa se adapteze nevoilor si capacitatii de utilizare a organismului lor. In cazul sugarilor hraniti la san, alaptatul se face fie la cerere (bebelusii plang sau devin nelinistiti cand le este foame), fie o data la 2-4 ore (de 8-12 ori/zi). Pana in luna 4 de viata post-natala, sugarul isi va reduce treptat numarul de alaptari la 4-6/zi, insa, in ansamblu, cantitatea de lapte pe care o va consuma va creste. Sugarii alimentati cu formule de lapte vor fi hraniti de 6-8 ori/zi, incepand cu 60-150 de grame de produs la fiecare masa (realizand un total de 480-1050 grame de-a lungul zilei). Ca si in cazul bebelusilor alimentati la san, si cei hraniti artificial isi vor reduce treptat numarul de mese, crescand insa cantitatea consumata de fiecare data la aproximativ 180-240 de grame.
Specialistii recomanda hranirea bebelusilor cu lapte matern, acesta, ca si procesul de alaptare in sine, avand anumite beneficii, atat pentru copil, cat si pentru mama, printre care:
- asigurarea unei proportii si diversitati ideale de nutrienti (carbohidrati, lipide, proteine);
- este usor de digerat si poate fi asimilat in intregime de organismul bebelusilor;
- promoveaza functia sistemului imun, astfel sugarii dezvolta mai rara infectii precum: otitele, raceala, gripa, care, daca apar, vor fi mai putin severe;
- sugarul alaptat are mai putine sanse sa devina supraponderal sau obez.
Alimentele solide si semisolide pot fi introduse in alimentatia sugarului incepand din luna 4, insa parintii trebuie sa fie precauti in legatura cu tipul acestora. Nu este recomandata introducerea timpurie in dieta a mierii, deoarece exista riscul ca aceasta sa contina spori ai unor microorganisme ce pot determina aparitia botulismului, boala cu consecinte severe, pe care sistemul imun al sugarului nu o poate combate in mod eficient. De asemenea, dieta sugarului trebuie sa fie riguros controlata in ceea ce priveste continutul in sare, deoarece rinichiul sau nu este capabil inca sa regleze echilibrul hidrosalin al organismului. Zaharul nu trebuie nici el introdus de la aceasta varsta, fiind de preferat ca majoritatea glucidelor sa fie de provenienta vegetala, si anume din fructe.Mama trebuie sa acorde o atentie deosebita alimentatiei, atat in ceea ce priveste numarul de alaptari, cat si cantitatea da lapte consumata la fiecare supt. Exista situatii in care copilul nu se hraneste corespunzator pe parcursul zilei, sau este subponderal, si trebuie trezit in timpul noptii pentru a fi alimentat. Parintii sunt sfatuiti sa duca bebelusul periodic la control medical, pentru a se putea aprecia in mod obiectiv dezvoltarea sa, cresterea in greutate si talia. In cazul in care sugarul nu ia in greutate si devine subponderal pentru varsta sa, medicul poate recomanda mamei un anumit regim alimentar ce poate include diverse suplimente nutritive, in functie de necesitati, sau cresterea frecventei alaptarilor, prin trezirea nocturna.

Dieta sugarilor intre 4-6 luni

Intre 4-6 luni, un sugar sanatos si euponderal ar trebui sa consume intre 850-1350 de grame de formule de lapte. Aceasta este varsta la care se face, de obicei, trecerea de la dieta bazata pe lapte matern sau pe formule fortifiate, la cea diversificata. Sub 4 luni nu este indicata introducerea solidelor in alimentatie deoarece copilul se poate chiar asfixia mecanic cu ele, nefiind capabil inca sa realizeze o deglutitie normala. De asemenea, nici echipamentul enzimatic digestiv nu este pregatit pentru degradarea si absorbtia acestui tip de alimente. Specialistii se ghideaza dupa anumite criterii legate de dezvoltarea fizica a copilului in aceste 4 luni atunci cand recomanda diversificarea dietei, printre care:
- dublarea greutatii de la nastere;
- capacitatea de a-si mentine capul si gatul in pozitie verticala, fara ajutor, de a se ridica ajutat, de a da semne de satietate intorcand capul de la san/biberon, sau prin refuzul de a deschide gura;
- copilul incepe sa manifeste interes fata de alimentatia celorlalti membri ai familiei.

La inceput, parintii pot incerca hranirea bebelusului cu cereale speciale, cu suplimente de fier, combinate cu lapte matern sau formulele consumate anterior. Consistenta acestui amestec poate fi crescuta treptat, pe masura ce copilul devine capabil sa isi controleze corect si eficient deglutitia. Aceasta combinatie poate fi oferita de 2 ori/zi, insa in cantitati mici care sa fie alcatuite din 1-2 linguri de cereale uscate. Pe masura ce copilul se obisnuieste, aceasta cantitate poate fi crescuta la 3-4 linguri de cereale. Specialistii insista ca de la aceasta varsta hranirea sa se faca folosind lingurita. In cazul in care exista indicatii speciale, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian, si numai la recomandarea speciala a medicului, se poate incerca hranirea folosind biberonul. Dupa ce copilul s-a adaptat noului regim si consuma cereale in mod curent, se pot introduce si alte produse fortifiate cu fier. Medicii recomanda parintilor introducerea unui singur tip de cereale pe saptamana, astfel incat sa poata urmari daca sugarul prezinta intoleranta digestiva la acesta sau dezvolta reactii alergice.Pe parcursul perioadei de initiere in alimentatia solida se mai pot introduce si sucuri de fructe cu vitamina C (acestea pot fi date copilului dintr-un pahar de mici dimensiuni).

Alte alimente pe care pediatrii le recomanda sunt: branza de vaci in combinatie cu orez pasat sau piure de legume (dupa varsta de 5 luni), galbenus de ou fiert tare (NU si albusul, acesta avand potential alergic).

Dieta sugarilor intre 6-8 luni

De la varsta de 6-8 luni sugarul devine capabil sa mestece alimentele, sa stea fara sprijin, sa prinda si sa apuce diverse lucruri in mana.
In aceasta perioada se recomanda mentinerea in dieta a laptelui matern sau a formulelor de lapte, administrate de 3-5 ori/ zi. Consumul lor se va diminua treptat, pe masura ce alimentele solide vor deveni majoritare in dieta.
De la 6 luni se pot introduce in alimentatia zilnica fructe si legume pasate. Acestea trebuie integrate treptat in dieta, lasand copilului o perioada de 2-3 zile in care sa se obisnuiasca cu ele, timp in care parintii pot urmari modul in care raspunde organismul micutului la acestea (aparitia unor simptome digestive, alergice). Printre primele legume care pot fi consumate si care se pare ca sunt si agreate de majoritatea sugarilor se afla: mazarea, morcovii, cartofii, dovleceii, sfecla, fasolea, iar dintre fructe: banane, piersici, pere, caise, pepeni.
Dupa varsta de 6 luni fructele, legumele (dar si cerealele) trebuie incluse in dieta deoarece, prin continutul ridicat in glucide aduc nutrienti si un important surplus de calorii. Exista dieteticieni care recomanda introducerea unor cantitati mici de legume inaintea fructelor, deoarece considera ca invers copilul nu ar mai aprecia gustul lor ca fiind la fel de atragator ca al fructelor. Cantitatea initiala de fructe si legume este de 2-3 linguri/portie, a cate 4 portii/zi. In timp ce se urmareste reactia copilului la fructele si legumele din alimentatie se verifica in acelasi timp si parametrii de greutate si dezvoltare psiho-somatica. Cantitatea poate sa varieze intre 2 linguri si 2 cesti de vegetale pasate. In timp se poate creste si consistenta efectiva a alimentelor, acest lucru depinzand de tolerabilitatea digestiva. Copilul poate fi incurajat sa se autoalimenteze (sub stricta supraveghere a unui adult), punandu-i in mana mici cantitati din diverse alimente. Totusi, se recomanda evitarea: feliilor de mere, strugurilor, afinelor, alunelor, semintelor, popcornului, legumelor dure negatite, fulgilor de cereale uscate, bomboanelor tari si rotunde, untului de arahide, carnaciorilor, deoarece toate aceste produse, precum si cele asemanatoare lor ca forma si consistenta pot cauza asfixia mecanica a sugarului. Se recomanda evitarea alimentelor prea sarate sau prea dulci. Sugarul poate fi lasat sa manance singur legume moi gatite, fructe spalate si curatate de coaja, de tipul bananelor, piersicilor, mici bucati de graham, biscuiti, paste.Tot in aceasta perioada se pot introduce in regim alimente ce promoveaza cresterea sanatoasa a dintilor, cum ar fi painea prajita, biscuitii nesarati sau covrigeii. Spre luna a 8-a bebelusul poate incerca si carnea de pui sau peste, fiarta si tocata, initial cate 30 de grame/zi, de 4 ori/saptamana. Alte recomandari alimentare includ: consumul de ficat de pasare (dupa 6 luni), de iaurt de casa cu biscuiti (se recomanda evitarea iaurturilor cu fructe).

Dieta sugarilor intre 8-12 luni

De la aceasta varsta copilul poate deja sa se autoalimenteze sau sa utilizeze un pahar, daca este ajutat, iar dupa 10 luni este capabil sa mestece corect si sa inghita alimente moi, incepe sa foloseasca lingurita.
In ceea ce priveste dieta, aceasta poate contine in continuare lapte matern sau formule de lapte (de 3-4 ori/zi). Carnea, principala sursa de proteine si fier, poate fi introdusa in cantitati crescande, sub forma fiarta, pasata sau tocata marunt. In cazul sugarului alimentat la san, carnea poate deveni parte de baza a regimului alimentar de la varsta de 8 luni (se considera ca pana la aceasta varsta sugarul are depozite suficiente de fier, apoi impunandu-se aportul exogen din surse animale si vegetale). Ca si in cazul legumelor, fructelor, cerealelor, este indicata introducerea unui singur sortiment de carne pe saptamana, in portii de cate 3-4 linguri, sub forma tocata sau de carnaciori taiati in felii cat mai subtiri. La 8-9 luni se poate adauga in dieta si ciorba de perisoare.
Portiile de legume si fructe pot fi crescute la 3-4 linguri, de cate 4 ori/zi, iar dupa 9 luni copilul poate incerca smantana, branza, mamaliguta.

Oul integral (albus si galbenus) se introduce in dieta doar dupa primul an, datorita riscului de aparitie al alergiilor. Pana la varsta de 1 an, majoritatea copiilor au abandonat utilizarea biberonului (daca acesta este inca folosit, ar trebui sa fie doar pentru apa). Dupa 9 luni, fructele si legumele pot fi diversificate prin introducerea de kiwi, spanac, ardei gras, salata verde, marar, patrunjel. Specialistii recomanda evitarea unor fructe precum zmeura, fragi, capsuni (datorita potentialului alergic) dar si excesului de mere, pere sau prune, datorita riscului crescut de aparitie al diareei.

Dieta copilului de 1 an

Dupa ce copilul a implinit un an, laptele matern sau formulele de lapte pot fi inlocuite cu lapte integral. Nu se recomanda inca folosirea laptelui degresat sau semidegresat (cu procent de 2% grasime) pana cand copilul nu implineste varsta de 2 ani, deoarece organismul sau are nevoie de caloriile furnizate de bogatul continut lipidic al laptelui. Laptele integral nu reprezinta o optiune sanatoasa pentru dieta copilului sub 1 an (sugar), specialistii demonstrand ca introducerea lui in dieta determina atat o citopenie sangvina (cu scaderea numarului de hematii, trombocite, leucocite), cat si un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat in copilarie. Consumul excesiv de lapte de vaca este de evitat deoarece are un continut scazut in nutrienti si prin cantitatea mica de fier pe care o aduce in organism, predispune la aparitia anemiei. Branza facuta in casa si iaurtul pot fi introduse in cantitati mici in dieta pe parcursul dezvoltarii copilului.
La varsta de 1 an majoritatea nutrientilor ar trebui sa provina din carne, fructe, legume, paine, cereale si lactate, in special lapte integral. Diversificarea regimului este menita sa asigure necesarul de vitamine si minerale al organismului.Dupa varsta de 1-1,5 ani, ritmul dezvoltarii nu mai este fel de accelerat ca in perioada de sugar, insa se mentine in continuare crescut (greutatea copilului nu se va mai dubla insa, ca pana la aceasta varsta). Nevoile nutritionale la varsta de 1,5 ani scad raportat la suprafata corporala, insa nu si la cheltuiala energetica. Spre deosebire de sugar, copilul de 1 an are o activitate fizica mai intensa pe masura ce devine capabil sa mearga si sa exploreze mediul din jur. O caracteristica a acestei perioade este reprezentata de numarul relativ crescut al meselor, 4-6/zi, care sunt insa reduse cantitativ (copilul mananca putin si des).

Recomandari pentru sugari

Printre recomandarile facute de specialisti parintilor, se numara:
- evitarea diversificarii dietei prea devreme (sub 4 luni), prin introducerea alimentelor solide, deoarece poate determina o crestere in greutate mai mare decat este normal varstei;
- introducerea de alimente noi treptat, de preferat unul la cateva zile, in intervalul acesta urmarindu-se aparitia unor reactii alergice sau de intoleranta digestiva (urticarii, varsaturi, diaree);
- evitarea hranirii cu alimente semisolide sau de consistenta mai crescuta folosind un biberon;
- in cazul in care copilul nu pare sa agreeze noile alimente, parintii sunt sfatuiti sa nu insiste pentru moment si sa incerce introducerea acestora ceva mai tarziu.
Igiena alimentatiei sugarului
- bebelusul poate fi hranit direct dintr-un borcanel daca se foloseste intregul continut al acestuia; in caz contrar este indicata utilizarea unei farfurii pentru a preveni contaminarea continutului cu bacterii enterice
- recipientele in care se depoziteaza mancarea copilului trebuie sa fie inchise etans si depozitate in frigider nu mai mult de 2 zile;
- bebelusul trebuie hranit cu o lingurita numai a lui si adaptata marimii sale;
- daca sugarul trebuie adormit utilizand un biberon, se recomanda ca acesta sa nu contina lapte, sucuri de fructe sau alte bauturi dulci, ci doar apa plata; parintii ar trebui sa incerce sa il dezobisnuiasca de biberon deoarece acesta afecteaza dezvoltarea normala a dintilor
- se insista pe evitarea alimentelor cu potential asfixiant.
Sfaturi utile
- intre mese se recomanda consumul de apa;
- nu se recomanda hranirea copilului cu dulciuri sau cu bauturi indulcite deoarece ii vor strica apetitul si ii vor afecta dentitia;
- se recomanda evitarea folosirii in exces a sarii, zaharului, condimentelor sau aditivilor alimentari in exces in mancarurile pregatite pentru bebelusi;
- produsele bazate pe cafeina ar trebui evitate (deci, fara ceaiuri tari, ciocolata, cacao, cafea);
- exista si cazuri in care bebelusii sunt nelinistiti pentru ca au nevoie de atentie mai mult decat de mancare, situatie in care parintii sunt sfatuiti sa petreaca mai mult timp in compania lor.

Dieta copiilor mari

Dieta copiilor are un rol determinant in ceea ce priveste starea de sanatate, reflectata prin cresterea si dezvoltarea armonioasa si conforma varstei. Ea trebuie sa se adapteze in permanenta nevoilor calorice ale organismului copilului si adolescentului.
O dieta echilibrata este bazata pe toate principiile alimentare din piramida alimentelor, un copil putand avea acelasi meniu ca si un adult, insa in cazul lui difera cantitatea de alimente consumata, precum si numarul de portii.
Dupa varsta de 2 ani medicii impun restrictii din punct de vedere al continutului in lipide care ar trebui aduse in dieta. O dieta hipercalorica poate asocia inca de la aceasta varsta un risc crescut de aparitie al obezitatii, cu toate riscurile pe care aceasta le implica: tulburari metabolice (inclusiv de metabolism glucidic, cu aparitia rezistentei periferice la insulina si dezvoltarea diabetului zaharat), tulburari cardio-circulatorii.

In cazul in care copilul locuieste intr-o zona cu apa saraca in fluor, medicul trebuie sa suplimenteze dieta cu acest oligoelement important in dezvoltarea normala a dentitiei. O dieta cat mai variata, care reuneste toate principiile alimentare (cereale, legume, fructe, carne, lactate) are si rolul de a preveni aparitia sindroamelor pluricarentiale. Specialistii insista ca toti nutrientii esentiali unei dezvoltari armonioase sa aiba provenienta alimentara si sa nu fie administrati sub forma de suplimente vitaminice farmaceutice. Desi medicii nu recomanda administrarea unor astfel de suplimente in mod regulat unui copil perfect sanatos, nici nu interzic parintilor acest lucru.
O dieta nesanatoasa poate expune copilul unor carente polivitaminice sau minerale grave, cel mai frecvent fiind in cantitati insuficiente nevoilor vitamina C, vitamina A, vitamina B6, acidul folic, calciul si fierul.
Consumul in cantitati limitate de produse lactate va determina un aport insuficient de calciu, ceea ce va afecta direct procesul de crestere si mineralizarea osoasa. Nevoia de calciu a organismului se modifica pe parcursul cresterii, astfel: este de 400 mg/zi la 5 luni, de 600 mg/zi la 12 luni, 800 mg/zi intre 1-10 ani si de 1200 mg/zi la varste peste 11 ani. Alimente bogate in calciu sunt laptele degresat, iaurtul si branza. Branza reprezinta si o sursa importanta de vitamina A, sodiu si in cantitati mici, de vitamina B. Alte produse precum brocoli, legumele gatite sau somonul (cu oase) au un important continut in Calciu, insa copiii sunt greu de convins sa le consume.
In ceea ce priveste necesarul de fier al organismului, acesta depinde de varsta, sex, rata de crestere si dezvoltare, depozitele minerale preexistente dar si de capacitatea de absorbtie a tractului digestiv. Fetele, in perioada adolescentei vor avea nevoi mai crescute de fier datorita pierderilor pe cale menstruala. Surse importante de fier sunt carnea, pestele, cerealele, spanacul, mazarea si fasolea uscata.

De retinut!

Piramida alimentara a fost creata de specialisti cu scopul de a orienta individul spre o dieta cat mai echilibrata si sanatoasa. Utilizand recomandarile incluse in aceasta se pot realiza regimuri continand produse variate, bogate in nutrienti in concentratii optime, fara a destabiliza alimentatia prin surplusuri de calorii, lipide (in special grasimi saturate si colesterol), zahar, sare.

Alimentele sunt aranjate in piramida, de la baza spre varf, in functie de cantitatea ce trebuie consumata zilnic, astfel:
- la baza sunt cerealele integrale (faina de grau integrala, fulgi de ovaz, orez brun) si cereale rafinate (paine alba, orez decorticat); acestea sunt produse bogate in fibre, fier si multe din vitaminele complexului B (tiamina, niacina, acid folic); se recomanda consumul a 6-11 portii/zi (o portie putand contine o felie de paine, un bol mic cu cereale, 100 grame de orez gatit);
- urmeaza fructele si legumele (sunt recomandate 2-5 portii/zi), importanta lor fiind data de continutul in fibre, vitamina C, acid folic, potasiu;
- grupa proteinelor contine carne, peste, oua, legume uscate - acestea asigura un aport important de fier si zinc, pe langa bogatul continut in proteine; se recomanda 2-3 portii a cate 70-100 grame/zi; pe aceeasi treapta ca importanta sunt plasate produsele lactate (lapte integral, semi sau complet degresat, branzeturi, iaurturi), deserturile pe baza de lapte (inghetata, budinci); datorita continutului in calciu, potasiu, vitamina D, se recomanda consumul a minim 3 portii/zi (mai crescut in cazul copiilor, adolescentilor si femeilor ce alapteaza);
- la varful piramidei se afla uleiurile, grasimile si dulciurile: ele reprezinta cel mai mic procent de alimente din dieta si trebuie consumate ocazional deoarece aduc multe calorii, in detrimentul substantelor nutritive, pe care le contin in cantitati reduse. In aceasta categorie sunt incluse uleiurile vegetale, margarina, smantana, zaharul, bauturile carbogazoase si deserturile.

sursa:sfatulmedicului.ro