In aceasta perioada deja apar deosebiri individuale intre copii din
punctul de vedere al imaginatiei. Daca unii par ca au o imaginatie
interminabila si foarte colorata, altii se rezuma la una saraca, fara
extensii fanteziste, abia stapanind terenul realitatilor imediate si
apropiate.
Primii dintre acestia creaza povestiri, inventii, etc. si pot manifesta o
inclinatie pentru minciuna. Aici apare din nou discordanta dintre
modalitatea de percepere a adultilor si cea a copiilor. Desi din punctul
de vedere al parintilor ceea ce relateaza copilul este o minciuna,
acesta din urma pur si simplu nu poate face diferenta intre fantezie si
realitate si aparenta si adevar. El simte nevoia de a fi adevarat tot
ce-si imagineaza.
Acest comportament al "minciunilor", insa, este trecator si - in mod
normal -dispare de indata ce copilul ajunge sa constientizeze
diferentele mai sus amintite.
sursa:sfatulmedicului.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu