Pentru foarte multe persoane, noaptea de la cumpăna dintre ani
reprezintă ocazia ideală de a da uitării trecutul şi de a începe un nou
an mai bun decât precedentul. Însă, în loc să lăsăm totul la mâna zeiţei
Fortuna, am putea cu toţii să „forţăm“ puţin norocul, invocându-l cu
ajutorul mâncărurilor pe care le consumăm în noaptea de Revelion.
Popoarele
din întreaga lume consideră anumite alimente drept norocoase şi
capabile să ajute destinul să facă anul care vine unul mai bun decât cei
trecuţi. Tradiţiile variază de la cultură la cultură, însă există
anumite similarităţi între mâncărurile care se consumă în noaptea de
Revelion în diverse colţuri ale lumii. Există şase mari categorii de
alimente considerate de bun augur, iar acestea sunt fructele - în
special strugurii, legumele cu foi, peştele, carnea de porc, legumele cu
boabe şi dulciurile. Fie că doriţi ca la cumpăna dintre ani să aveţi un
meniu întreg de mâncăruri norocoase, fie că vreţi doar să îl completaţi
pe cel deja conceput, iată care sunt alimentele care atrag norocul
asupra dumneavoastră şi care, se spune, garantează că veţi avea un An
Nou fericit.
Boabe de struguri
În
Spania, participanţii la orice petrecere obişnuiesc să mănânce
douăsprezece boabe de struguri exact la miezul nopţii - câte un bob
pentru fiecare bătaie a orologiului. Tradiţia datează din anul 1909,
când viticultorii din regiunea spaniolă Alicante au iniţiat această
practică pentru a fi siguri că surplusul de struguri nu se iroseşte.
Ideea aceasta a fost îmbrăţişată de mai toţi locuitorii Spaniei, iar
ulterior tradiţia a ajuns şi în Portugalia, dar şi în fostele colonii
spaniole şi portugheze - Venezuela, Cuba, Mexic, Ecuador şi Peru.
Fiecare dintre boabele mâncate la miezul nopţii la cumpăna dintre ani
reprezintă lunile anului care va urma, iar gustul boabelor, se spune,
vesteşte caracteristicile lunii respective. Astfel, dacă, de exemplu, a
treia boabă mâncată este acrişoară, se spune că luna martie va fi mai
dificilă. În cadrul acestei tradiţii, obiectivul principal este
înghiţirea celor 12 boabe înainte de ultima bătaie a orologiului, însă
locuitorii din Peru obişnuiesc să mănânce şi a 13-a boabă - pentru că se
spune că ar aduce şi mai mult noroc.
Varza şi legumele înrudite
În
multe ţări, în noaptea de Revelion se consumă varză, salată, sfeclă,
spanac şi alte legume cu foi, explicaţia fiind una foarte simplă:
frunzele acestor legume arată ca un teanc de bancnote împăturite, prin
urmare, ele sunt simbol al norocului pe plan financiar. În Danemarca, de
exemplu, pentru noaptea de Anul Nou gospodinele prepară varză fiartă,
condimentată cu zahăr şi scorţişoară, nemţii mănâncă varză murată, în
timp ce în sudul Statelor Unite la cumpăna dintre ani se serveşte salată
de varză dulce. Potrivit tradiţiei, norocul în plan financiar va fi
direct proporţional cu cantitatea de varză consumată de Revelion.
Peştele
Preparatele
pe bază de peşte sunt nelipsite de pe masa de Revelion în multe ţări.
Potrivit istoricilor, codul este una dintre cele mai populare varietăţi
de peşte servite de Anul Nou, căpătându-şi această popularitate încă din
Evul Mediu. Motivul pentru care codul era preferat încă de atunci este
faptul că, înainte de a fi inventat frigiderul şi de a apărea mijloacele
moderne de transport, codul putea fi păstrat şi transportat în bune
condiţii în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. În prezent, în
Danemarca se consumă cod fiert, în timp ce în Italia, pe întreaga
perioadă a Sărbătorilor de iarnă se serveşte cod uscat şi sărat.
Polonezii şi germanii mănâncă hering şi, mai mult decât atât, nemţii
obişnuiesc să poarte câţiva solzi de peşte în noaptea dintre ani, pentru
noroc. În Suedia, Anul Nou este întâmpinat cu un meniu variat pe bază
de peşte şi fructe de mare, în timp ce japonezii mănâncă hering (pentru
fertilitate), creveţi (pentru o viaţă lungă) şi sardine (pentru a avea
recolte bogate).
Legumele cu boabe
Din
această categorie fac parte fasolea, mazărea, fasolea verde şi lintea,
aceste legume fiind şi ele simbol pentru bani, întrucât boabele lor sunt
considerate reprezentări ale monedelor. În Italia se obişnuieşte ca
imediat după miezul nopţii mesenii să mănânce cârnaţi cu linte verde -
un preparat care are propriile implicaţii norocoase. La friptura de
porc, nemţii pun garnitură preparată din astfel de legume, în timp ce în
Brazilia prima mâncare servită de Revelion este supa de linte sau linte
cu orez.
Carnea de porc
Tradiţia de a
mânca preparate pe bază de porc - în special friptură - se bazează pe
credinţa că porcul simbolizează progresul. De Anul Nou, în Cuba, Spania,
Portugalia şi Austria se servesc purcei fripţi, iar austriecii merg şi
mai departe, obişnuind să orneze masa de Revelion cu purcei modelaţi din
marţipan. În Suedia, locuitorii se delectează cu tot soiul de preparate
făcute din carne de porc, în special cu ciolan, în timp ce în Germania
friptura de porc şi cârnaţii sunt la mare preţ. Carnea de porc nu
lipseşte de pe mesele din Italia şi Statele Unite, ţări în care porcul
reprezintă simbolul bogăţiei şi al prosperităţii.
Dulciuri şi prăjituri
Prăjiturile
şi alte tipuri de dulciuri preparate în casă nu lipsesc de pe masă în
timpul Sărbătorilor de iarnă. Pentru noaptea dintre ani, gospodinele
prepară prăjituri speciale, cele mai multe fiind rotunde sau având formă
de inel. În Italia, de exemplu, se consumă „chiacchiere“, un fel de
gogoşi care sunt date prin miere înainte de a fi prăjite, apoi sunt
pudrate cu zahăr. Şi în România, Polonia, Ungaria şi Olanda se servesc
gogoşi de Anul Nou, delicatese care sunt umplute cu mere, stafide şi
coacăze. În anumite culturi se obişnuieşte ca în interiorul prăjiturilor
de Anul Nou să se ascundă un medalion sau o monedă şi se spune că
persoana care primeşte bucata de prăjitură cu surpriză va avea noroc în
Anul Nou.
sursa:http://www.gds.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu