De-a lungul timpului oamenii de ştiinţă au descoperit mai multe
lucruri despre modul în care creierul uman se dezvoltă şi astfel multe
dintre ideile noastre vechi despre creier sunt contestate. Noi ştim acum
că sistemul neuronal al unui copil nu are toate funcţiile complet
stabilite în momentul naşterii. Deşi neuronii ce compun sistemul
neuronal sunt prezenţi, conexiunile dintre aceştia se stabilesc în
timpul copilăriei.
Iată câteva mituri comune despre dezvoltarea creierului:
MITUL 1: Ce se întâmplă înainte de naştere nu afectează capacitatea de a învăţa a copilului.
Nutriţia proastă şi expunerea la droguri sau alcool poate conduce la
probleme serioase în dezvoltarea creierului chiar înainte de naştere. Un
fetus în curs de dezvoltare are nevoie de o nutriţie adecvată pentru a
evolua în mod corespunzător. În cazul în care un fetus nu primeşte
aportul necesar de acid folic la începutul anului de dezvoltare pot
apărea anumite defecte congenitale neuronale.
MITUL 2: Creierul este complet dezvoltat la naştere.
Cele mai multe dintre celulele creierului se formează înainte de
naştere, dar acestea realizează cele mai multe dintre legăturile lor cu
alte celule în primii 3 ani de viaţă şi chiar după vârsta de 3 ani
structura creierului continuă să se schimbe şi să se rafineze în funcţie
de experienţele pe care copilul le trăieşte.
MITUL 3: Dezvoltarea creierului ţine excusiv de factori genetici.
Experienţa timpurie este foarte importantă in dezvoltarea creierului.
Experienţele de zi-cu-zi ghidează modul în care celulele creierului se
vor conecta între ele. Dacă un copil nu are anumite tipuri de
experienţe, unele zone ale creierului său nu vor fi stimulate şi deci în
acele regiuni legăturile neuronale vor fi rarefiate. Spre exemplu
bebeluşii născuţi cu cataracta severă care persistă pentru câteva luni
din momentul naşterii îşi vor pierde acuitatea vizuală chiar dacă boala
va fi vindecată. Acest efect apare ca urmare a lipsei “exerciţiului de a
vedea” în perioada de formare a simţului văzului.
MITUL 4: Un cap mare este mai bun.
Unii părinţi consideră greşit că acei copii născuţi cu capul mare au
creierul mai mare şi prin urmare sunt mai inteligenţi. Dar a avea un cap
mai mare nu înseamnă neapărat că avem un creier mai mare şi inteligenţă
mai multă. De fapt, creierul delfinului este mai mare decât al omului
şi creierul şobolanului are mai multe celule per inch. Omul este mai
inteligent deoarece creierul nostru este reglat astfel încât sa fie mai
eficient.
MITUL 5:Creierul este cu mult mai activ pe măsură ce se maturizează.
Creierul unul copil de 3 ani este de două ori mai activ decât
creierul unui adult. De ce? Creierul unui adult este mult mai eficient
pentru ca a scăpat deja de legăturile de care nu mai are nevoie. La
vârsta de aproximativ 3 ani, neuronii ce compun sistemul neuronal sunt
perfect interconectati. De fapt la 3 ani avem mai multe conexiuni
neuronale decât la vârstă adultă. Legăturile care sunt utilizate cel mai
mult vor deveni mai puternice. Cele care sunt cel mai puţin utilizate
în cele din urmă vor dispărea.
MITUL 6: Creierul creşte constant pe parcursul întregii copilării.
De fapt, creierul uman se dezvoltă în puseuri. Există cu siguranţă
“momente prime” când creierul este cel mai bine echipat pentru a învăţa
anumite abilităţi. Bebeluşii şi copiii mici învaţă limbile străine mai
uşor decât adulţii deoarece creierele lor dezvoltă încă conexiuni
lingvistice.
MITUL 7: Nu putem învăţa anumite abilităţi după perioada copilăriei.
Există anumite “ferestre de oportunitate” în dezvoltare când procesul de
învăţare este mai uşor. Creierul este deosebit de eficient, răspunde
mai bine pe parcursul acestor momente. Dar dezvoltarea creierului şi
învăţarea continuă pe tot parcursul vieţii. Procesul de învăţare poate
fi mai dificil după ce se finalizează aceste “ferestre de oportunitate”
dar nu înseamnă ca nu mai există. Adulţii pot învăţa limbi străine chiar
dacă procesul nu este la fel de rapid ca al unui copil.
MITUL 8: Învăţarea începe atunci când copilul merge la şcoală.
Creşa sau grădiniţa este începutul educaţiei formale, dar fundamentul
învăţării se dezvoltă înainte ca un copil sa înceapă şcoala.
Conexiunile cerebrale necesare pentru învăţare încep să se dezvolte
chiar înainte de naştere. Îngrijirea timpurie are o importanţă majoră în
capacitatea copiilor de a învăţa. Un mediu sensibil si cald ajută
bebeluşii să dezvolte un ataşament sigur faţă de persoanele care îi
îngrijesc. Traumele timpurii, cum ar fi abuzul, pot încetini dezvoltarea
creierului. Acest lucru poate face învăţarea cu mult mai dificilă.
MITUL 9: Îmbogăţirea mediului de viaţă este doar pentru copii supradotaţi şi talentaţi.
Toţi bebeluşii şi copiii au nevoie de experienţă pentru a dezvolta o
reţea bogată de conexiuni neuronale. Copiii învaţă de cele mai multe ori
făcând şi nu doar ascultând. Oferiţi copiilor şansa de a explora lumea.
Expuneţi copiii la o varietate de experienţe provocatoare, încurajaţi-i
să încerce lucruri noi, să fie creativi. Nu uitaţi: toţi copiii se nasc
cu un potenţial intelectual care de cele mai multe ori nu este împlinit
la altitudinea sa maxima. Nivelul IQ-ului poate varia cu până la 25% în
funcţie de cantitatea şi calitatea stimulilor educaţionali din primii
ani de viaţă.
MITUL 10: Copiii au nevoie de ajutor special şi jucării scumpe ca să îşi dezvolte puterea creatoare.
Ceea ce au cu adevărat nevoie copiii este o îngrijire adecvată şi
experienţe noi. Aceste experienţe nu trebuie sa fie scumpe. Vorbiţi şi
cântaţi cu copiii. Faceţi plimbări zilnice cu copiii şi arătaţi-le
lucrurile pe care le vedeţi. Vizitaţi biblioteca şi alegeţi o carte cu
un subiect nou. Dacă petreceţi timp suficient cu copiii şi îi expuneţi
la lucruri noi mergeţi pe drumul care îi ajută
creierul să se dezvolte (Da Vinci nu a avut nicio jucarie moderna la
dispozitie si cu toate astea mintea lui s-ar fi putut lua la intrecere
oricand cu cea a savantilor moderni)
În acelaşi timp fiţi atenţi să nu suprastimulaţi copiii. Unii părinţi
sunt foarte preocupaţi de dezvoltarea creierului copiilor lor încât
cumpără jucării educative scumpe, jocuri video, flash card-uri, dar nu
există nici o dovadă că aceste jucării, prin ele însele, vor face
copilul mai inteligent. Prea multe experienţe noi livrate în acelaşi
timp nu vor ajuta creierul în dezvoltarea
lui. El are nevoie de timp pentru a procesa ce a învăţat înainte de a fi expus la ceva nou.
sursahttp://www.ftk.ro/pagina-parintilor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu