Se afișează postările cu eticheta sanatate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sanatate. Afișați toate postările

6 dec. 2012

Zvonuri despre sanatate: mit si adevar

Odata cu dezvoltarea tehnologiei, informatiile circula mai usor si mai rapid. Totusi, nu toate datele care pot fi citite online, referitor la sanatate, sunt corecte. Din cauza internetului si a sfaturilor neavizate ale apropiatilor, diferenta intre mit si adevar se face cu mai multa dificultate.
Indiferent de originea lor, informatiile gresite despre sanatate pot cauza anxietate inutila si distrag atentia de la obiceiurile sanatoase care merita intr-adevar timpul si energia dumneavoastra.

Bauturile acidulate sunt nocive pentru rinichi

Adevar. Consumul excesiv de bauturi acidulate (indiferent daca au sau nu zahar) dubleaza riscul de boli renale cronice. Cercetatorii cunosc deja faptul ca bauturile racoritoare acidulate sunt asociate cu mai multi factori de risc care contribuie la aparitia bolilor renale (hipertensiune arteriala, diabet zaharat si pietre la rinichi).
Se vor evita mai ales bauturile de tip Cola care sunt considerate printre cele mai nocive. S-a demonstrat stiintific faptul ca aceste lichide scad densitatea osoasa in mod semnificativ la femei, crescand riscul de fracturi osoase si osteoporoza.

Consumul de alcool trebuie eliminat in timpul utilizarii de antibiotice

Adevar. Cel mai indicat este sa renuntati la consumul de alcool in timp ce urmati un tratament cu antibiotice. Nu se poate spune cum va reactiona organismul dumneavoastra la combinatia de alcool-antibiotice.
Alcoolul poate interfera cu absorbtia de eritromicina sau cu eficacitatea doxicilinei. Anumite antibiotice sau antifungice - cefoperazona, ketoconazol, metronidazol si tinidazol - combinate cu o cantitate mica de alcool, pot cauza inrosirea fetei, greata, crampe abdominale, dureri de cap, hipotensiune arteriala, batai rapide ale inimii, precum si dificultati de respiratie.

Exerctiile fizice efectuate pe stomacul gol determina arderea mai multor calorii

Adevar. Este adevarat, dar nu trebuie sa va asteptati la miracole. Cand faceti exercitii, corpul dumneavoastra arde doar grasimi si carbohidrati.
Studiile recente arata ca exercitiile fizice efectuate pe stomacul gol ajuta la arderea mai multor calorii furnizate organismului prin alimente bogate in grasimi, intrucat, in acel moment al zilei, organismul nu dispune de suficienti carbohidrati. Chiar si in acest caz, numarul caloriilor arse nu este cu mult mai mare decat atunci cand faceti miscare cu stomacul plin.

Persoanele care petrec mai mult timp in aer liber racesc mai repede

Mit. Este de fapt o idee buna sa lasati copiii sa petreaca mai mult timp in aer liber. In plus, timpul petrecut in aer liber poate preveni simptomele de raceala. Racelile sunt cauzate de virusuri sau bacterii, care sunt mult mai des raspandite in timpul iernii din cauza contactului cu persoanele care petrec mai mult timp in casa sau in medii aglomerate. Prin urmare, petreceti mai mult timp in aer liber pentru a scadea probabilitatea de a raci.

Trosnitul degetelor cauzeaza artrita

Mit. Sunetul degetelor trosnite poate fi straniu, dar nu afecteaza articulatiile. Cercetatorii nu au descoperit nicio diferenta in cazurile pacientilor cu artrita cand au comparat subiectii care si-au trosnit degetele mult timp, cu alti pacienti care nu au avut acest obicei.
In cadrul aceluiasi studiu, s-a constatat, insa, ca cei care si-au trosnit degetele aveau mainile putin mai umflate si incheieturi mai slabe - un motiv bun pentru a renunta la acest obicei.

Consumul de apa rece imediat dupa masa poate duce la cancer

Mit. Apa este unul dintre cele mai sanatoase lucruri pentru oameni, indiferent de temperatura de servire - rece sau fierbinte. Zvonul este total neadevarat si are la baza faptul ca apa rece solidifica grasimile din alimentele consumate sub forma unei substante gelatinoase care se depune pe peretii intestinelor si poate duce la cancer. Nu exista nicio dovada medicala pentru a sustine aceasta teorie.

Grasimea se poate transforma in muschi

Mit. Grasimea si muschii sunt tesuturi diferite si nu se pot transforma unul in celalalt. Uneori, pare ca asa se intampla. Explicatia consta in faptul ca oamenii incep sa piarda din masa musculara incepand cu varsta de 30 de ani, in special daca nu fac miscare.
Reducerea masei musculare incetineste metabolismul cu aproximativ 3%, la fiecare 10 ani. Grasimea apare de regula in locurile unde odata se puteau observa muschii - cum ar fi zona bratelor.

Alimentele picante accelereaza functia metabolica

Mit. Rata metabolica este determinata de sex, inaltime, greutate, compozitia corpului si varsta. Acesti factori influenteaza cantitatea de calorii pe care corpul o va arde pentru a-si mentine functiile de baza, ardere care se intampla chiar si atunci cand dormiti (energia utilizata de inima, creier, plamani, intestine etc.). Consumul de alimente picante nu poate creste in mod semnificativ rata metabolica si nici nu ajuta la arderea caloriilor atunci cand o persoana se odihneste.
Chiar daca temperatura corpului creste, iar bataile inimii se intensifica atunci cand mancati picant, acest lucru nu va accelera in niciun fel metabolismul dumneavoastra.

Oamenii folosesc doar 10% din creier

Mit. Foarte multe persoane au asimilat aceasta ipoteza ca fiind adevarata, dar dovezile impotriva acesteia sunt fara dubiu. Studiile pe pacientii cu leziuni ale creierului dovedesc ca prejudiciul suferit in aproape orice zona a creierului are efecte specifice si durabile asupra abilitatilor unei fiinte umane.
Daca ipoteaza ar fi fost reala, leziunile de la nivelul creierului nu ar fi fost o mare problema. Prin urmare, oamenii folosesc 100% din creier.

Consumul excesiv de zahar poate cauza diabet zaharat

Mit. Consumul de zahar nu cauzeaza in mod direct diabet zaharat. Zaharul din sange joaca si el un rol important in dezvoltarea diabetului si este astfel important sa nu consumati in exces produse care contin zaharuri.Consumul excesiv de zaharuri poate duce la obezitate, conditie care creste, intr-adevar, riscul de a manifesta diabet zaharat de tip 2. Totusi, in cadrul anumitor studii, zaharul in exces a fost unul dintre factorii care au determinat aparitia diabetului de tip 2 la femeile care au crescut aportul zilnic de zahar, dar la toate femeile din cadrul studiior existau factori predispozanti care sustineau aparitia aceastei afectiuni.

sursa:sfatulmedicului.ro

28 sept. 2012

Tratarea congestiei nazale si a presiunii sinusurilor

Congestia nazala sau nasul infundat si senzatia de presiune de la nivelul sinusurilor pot avea mai multe cauze: raceala, gripa, alergii, probleme ale sinusurilor, etc.  Indiferent de factorii declansatori, aceste doua simptome implica multa suferinta. In cazul racelii si gripei, singurul remediu este trecerea timpului. Totusi, exista cateva modalitati de ameliorare a acestor simptome care le fac mai usor suportabile si ajuta bolnavul sa respire mai usor.

Tratamente la domiciliu

Ce cauzeaza totusi, aceasta senzatie de nas infundat, tensiune si presiune a sinusurilor? Cand o persoana sufera de raceala sau alergii, membranele mucoase ale foselor nazale se inflameaza si devin iritate. Ele incep sa produca mucus in exces, ca o masura de spalare a posibililor declansatori ai iritatiei: virusuri, bacterii, alergeni. Cand acestea sunt infundate, bolnavul trebuie sa-si concentreze atentia asupra pastrarii pasajelor nazale si a sinusurilor umede. Desi oamenii cred ca aerul uscat ajuta in cazul in care secretiile nazale curg necontenit, acest lucru are, de fapt, efectul opus. Uscarea membranelor le va irita si mai mult, fapt ce duce la o crestere a cantitatii de mucus si a inflamatiei - iar nasul se va infunda si mai tare.
Pentru a mentine fosele nazale umede se pot lua oricare din urmatoarele masuri:
- se va utiliza un umidificator sau vaporizator;
- se va da drumul la dusul cu apa calda si se vor respira vaporii rezultati sau se va respira aburul dintr-o oala cu apa care a fost incalzita pe aragaz;
- se vor consuma multe lichide care vor subtia mucusul si vor ajuta la prevenirea blocarii sinusurilor;
- se va utiliza un spray nazal care va contine o solutie salina (apa simpla cu sare fara medicamente) pentru prevenirea uscarii foselor nazale;
- se va evita consumul de alcool, intrucat acesta poate usca pasajele nazale si creste riscul de inflamatie;
- spalarea foselor nazale - apa spala si resturile de mucus, alergeni si alti germeni, pastrand in acelasi timp fosele nazale umede. Exista mai multe abordari: se poate folosi o seringa, irigatoare speciale, etc. Inainte de utilizare, ustensilele trebuie sa fie sterilizate
- folosirea compreselor calde - aplicarea de comprese calde si umede la nivelul fetei poate ameliora disconfortul si poate desfunda pasajele nazale;
- evitarea piscinelor care contin apa cu clor - clorul din aceste piscine irita membranele mucoase din fosele nazale;
- consultarea medicului pentru recomandarea de alte tipuri de remedii (suplimente naturiste) - planta numita echinaceea indiana se pare ca ajuta la imbunatatirea simptomelor racelii, mai ales in primele trei zile de cand aceasta debuteaza. Poate fi solicitat sfatul medicului privind utilizarea acestei plante.

Medicamente recomandate

Congestia si presiunea de la nivelul sinusurilor si administrarea de medicamente fara prescriptie medicala
Medicamentele utilizate fara prescriptie medicala pot avea un rol important in controlarea simptomelor.
Printre acestea se pot enumera:
- decongestionantele - acestea pot reduce inflamatia de la nivelul foselor nazale si pot diminua senzatia de nas infundat si presiune a sinusurilor. Acestea sunt disponibile sub forma unor spray-uri nazale si pastile. Nu se vor utiliza mai mult de trei zile. Inainte de a administra unui copil decongestionante, se va discuta cu medicul. In prezent, aceasta categorie de substante medicamentoase nu este recomandata copiilor sub varsta de patru ani. Ele au unele riscuri si nu exista dovezi care sa demonstreze ca sunt utile in cazul copiilor foarte mici;
- antihistaminicele si alte medicamente pentru tratamentul alergiilor. Nici acestea nu sunt recomandate in cazul tuturor, decat in cazul in care simptomele de nas infundat si tensiune a sinusurilor au fost declansate de alergeni. Inainte de a se utiliza orice antihistaminic in cazul unui copil se va cere aprobarea medicului;
- analgezice - Desi nu sunt de ajutor pentru congestia nazala, unele tipuri de analgezice pot contribui la ameliorarea durerii provocate de presiunea de la nivelul sinusurilor. Trebuie insa ca fiecare persoana sa respecte doza recomandata si sa nu se faca excese.

Cand se va consulta medicul

Desi exista o multime de masuri care pot fi luate la domiciliu pentru ameliorarea congestiei nazale si senzatiei de presiune de la nivelul sinusurilor, exista si limite ale lucurilor pe care le poate face o persoana pe cont propriu. In primul rand, daca simptomele dureaza mai mult de una sau doua saptamani, trebuie consultat medicul. Ar putea fi implicat un virus sau poate fi necesar un tratament medical mai complex (in cazul infectiei sinusurilor si alergiilor). Evident, trebuie consultat medicul si mai devreme in cazul in care simptomele sunt severe. Toate sfaturile de mai sus sunt utile pentru ameliorarea simptomelor, indiferent de cauza. Dar, in anumite situatii alaturi de acestea poate fi necesar un tratament medicamentos care sa tina sub control problema de baza.

sursa: sfatulmedicului.ro

3 aug. 2012

Obezitatea nu e percepută ca o problemă reală

Nicolae Hâncu, Preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice: „Conform studiilor existente, în România rata obezităţii este de 25%, iar 50% dintre români sunt supraponderali. "Epidemia obezităţii este clar demonstrată pe toate meridianele globului. Nicio ţară nu este imună la aceasta“, spune prof. univ. dr. Hâncu.

Ce poate face sistemul de sănătate din România pentru persoanele din categoriile cu risc crescut, supraponderale şi cele obeze?

O perioadă lungă de timp, obezitatea a fost considerată un simplu factor de risc pentru sănătate. În ultimii ani, Organizaţia Mondială a Sănătaţii a recunoscut-o ca afecţiune cronică. Totuşi, datele OMS indică în această perioadă o răspândire accentuată a obezităţii, cu implicaţii deosebite la nivel medical şi economic. În România, este nevoie de un program unitar care să ne ofere o imagine corectă a supraponderalităţii şi obezităţii. Acum există statistici despre diabet, pentru cazurile înregistrate în cabinetele de specialitate, există informaţii furnizate de cabinetele de medicina familiei, dar este nevoie de mai mult. De curând, a fost anunţat de către Ministerul Sănătăţii un program naţional care include o componentă dedicată obezităţii. Însă, trebuie să facem mai mult şi să lucrăm concomitent atât în direcţia reducerii numărului de persoane supraponderale şi obeze prin depistarea cazurilor şi tratament început din timp, în acelaşi timp cu promovarea unui stil de viaţă sănătos şi echilibrat. 

Cum contribuie cadrele medicale la conştientizarea problematicii obezităţii în România şi ce le transmiteţi colegilor dvs. cu privire la acest subiect?

Comunitatea medicală joacă un rol important atât în domeniul prevenţiei, cât şi al tratamentului obezităţii. Abordarea interdisciplinară a acestei afecţiuni este foarte importantă deoarece, pe lângă tratamentul afecţiunilor, pacientul supraponderal sau obez are nevoie să înţeleagă că trebuie să fie motivat nu doar să scadă în greutate, ci să îşi schimbe stilul de viaţă pe termen mediu şi lung prin dietă adecvată, mişcare şi, în funcţie de caz, tratament medicamentos. Este un efort important atât pentru pacient şi apropiaţii săi, cât şi pentru echipa medicală care urmăreşte cazul. Rolul nostru este foarte important şi de aceea în acest an ne-am aliat mişcării europene împotriva obezităţii prin campania Ziua Europeană împotriva Obezităţii, alături de organizaţii de pacienţi şi neguvernamentale, autorităţi, personalităţi publice şi mass media; împreună, informăm publicul despre riscurile supraponderalităţii şi obezităţii şi promovăm adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Ne dorim să sprijinim persoanele supraponderale şi obeze să îşi controleze mai bine greutatea şi să îşi schimbe stilul de viaţă.

Cum este percepută obezitatea în ţara noastră?

Din păcate, oamenii nu o percep ca pe o problemă reală, deşi obezitatea este una dintre cele mai grave probleme de sănătate cu care ne confruntăm. Obezitatea are un rol important în declanşarea unor boli cronice precum diabetul de tip II, hipertensiunea arterială şi bolile cardiovasculare (insuficienţa cardiacă, hipertensiune, infarct miocardic), unele tipuri de cancer (cancerul de sân, de col uterin şi de colon), probleme respiratorii (sindromul de apnee în somn) şi articulare (artroza genunchiului, de pildă). La acestea se adaugă problemele psihologice şi de identitate de care pot suferi pacienţii diagnosticaţi cu obezitate. La noi există acea vorbă din bătrâni- „gras şi frumos“, de aceea copiii sunt încurajaţi să mănânce mai mult decât ar trebui, cu o dietă hiperglucidică şi hiperlipidică, fără a avea activitate fizică pe măsură, ceea ce duce implicit la suprapondere la vârste fragede şi ulterior, invariabil, la obezitate. Prin acţiunile noastre, ne dorim să îi facem pe oameni să devină conştienţi de această afecţiune cronică, să îi îndemnăm să se prezinte din timp la medicul de familie şi să adopte un stil de viaţă sănătos.

Unde ne situăm la acest capitol?

Conform studiilor existente, în România rata obezităţii este de 25%, iar 50% dintre români sunt supraponderali. Epidemia obezităţii este clar demonstrată pe toate meridianele globului. Nicio ţară nu este imună la aceasta. Datele globale ale OMS arată că, pentru prima dată în istoria omenirii, supraponderalitatea este mai prevalentă decât subponderea. în lume există 1,6 miliarde de supraponderali, din care peste 400 milioane sunt obezi, conform raportului realizat de World Health Organization „Obesity-preventing and managing the global epidemic“.

Previziunile OMS pentru anii ce vor urma sunt dramatice, estimându-se că în 2015 în lume vor fi aproximativ 2.3 miliarde de persoane supraponderale şi peste 700 milioane de obezi. Mai alarmantă este prevalenţa globală a supraponderalităţii la copii şi tineri  care este de 10%, 2% fiind obezi (Lobstein T. et al. Obesity in children and young people-a crisis in public health. Working Group of Iotf. Obes Rev 2004; 5: suppl 1).

Dacă în urmă cu 25 de ani 5% din copii americani erau supraponderali, azi cifra a ajuns la 15%. Două treimi din adulţii americani sunt supraponderali, jumătate din ei realizează criteriile obezităţii, 4.7% având obezitate morbidă (Lemonick Md. How we grew so big. Time 2004; 163: 56-80). Dar adulţii obezi reprezintă un veritabil risc pentru propriii lor copii. Astfel, copilul unui adult supraponderal are 40% „şansa“ de a deveni şi el supraponderal, cifră care se dublează dacă ambii părinţi sunt supraponderali (Wallis Claudia. The obesity warriors. Time 2004; 163:96-104). Este un exemplu tipic de transfer al riscului la generaţia următoare (Members of the Management Task Force of the EASO. Management of obesity in adults: project for european primary care. Int J Obes 2004; 28: S226-S231).

sursa:http://www.info-sanatate.ro

1 aug. 2012

Ciupercile sunt alimente valoroase

Se estimează că pe Terra ar trăi cca. 140.000 de specii de ciuperci din care aproape 10% aşteaptă să fie identificate. Se estimează că pe Terra ar trăi cca. 140.000 de specii de ciuperci din care aproape 10% aşteaptă să fie identificate. Sunt consumate în jur de 700 specii în care sunt incluse şi cele medicinale. Ca specii  medicinale sunt în prezent studiate numai 50 iar cultivate comercial numai 20 specii. După alţi autori, din cele 10.000 de specii de ciuperci cunoscute se crede că în mod curent sunt consumate cam 700, iar mai mult de 200 pot avea valoare medicinală dar numai un număr de 50 din acestea sunt studiate şi disponibile. Se mai menţionează faptul că, prin munca de identificare şi studiere, an de an se descoperă noi specii care se adaugă la cele existente.

La noi în ţară sunt menţionate 8.700 specii de ciuperci.
Unele ciuperci fiind organisme inferioare, de câţiva zeci de microni au apărut încă din Cretacic cu 90 mil. de ani în urmă, dar sunt menţionate în Jurasic cu 20-35 mil. de ani în urmă până mai aproape de noi, în Egiptul antic, în urmă cu 4.600 ani. Şi mai aproape de zilele noastre chinezii sunt deţinătorii cunoştinţelor despre ciuperci încă de la anul 535 Î.Ch. Ciupercile sunt plante inferioare pe scara evoluţiei, o lume aparte în ansamblul regnului din care fac parte. În general, termenul “ciuperci” face referire la definiţia dată de Chang şi Miles (1920): “un macrofung cu  o fructificaţie distinctă, care poate fi ori hipogeu, ori epigeu, suficient de mare pentru a fi văzute cu ochiul liber şi de a fi luat în mână.”

Lucrări ştiinţifice de specialitate în domeniu, ca şi dicţionarele enciclopedice menţionează că ele sunt plante inferioare, fără clorofilă, de mărimi şi forme variate, răspândite pe tot globul, de la Poli la Ecuator, pe toate meridianele Terrei, atât pe terenuri plane, cât şi accidentate, din cele mai adânci prăpăstii şi râpe, până pe crestele munţilor. Ele pot trăi adaptându-se la cele mai vitrege condiţii de viaţa, pe şi în sol, în mediu acvatic (apă dulce sau sărată), pe organisme vii (plante şi animale, inclusiv omul), oriunde găsesc substanţe organice din care îşi pot procura hrana.

Ciupercile pot fi şi prieteni dar şi duşmani de moarte ai omului.
Ca prieteni ciupercile au salvat multe vieţi omeneşti şi de animale prin folosirea Penicilinei, Streptomicinei, Euromicinei, tot ele sunt a doua sursă de proteină vegetală după soia, cu ajutorul lor se obţine biomasa cu microproteine în hrana animalelor, fără ele n-ar fi brânzeturi, cidru, bere şi alte băuturi de fermentaţie, ele fac bioconversia materiei organice de şi din sol. Ca duşmani, pe lângă otrăvirile accidentale din zilele noastre ele produc alergii, boli la plante, micoze la oameni şi animale, micotoxine (Moss in Alexopoules et.al.1996).

Ciupercile sunt alimente valoroase
Ciupercile comestibile sunt o sursă importantă de proteine cu 18 aminoacizi (2,7-5%), hidraţi de carbon (3,5-10%), săruri minerale de K, Mg, P, Ca, Cu, Fe, Zn, Mn, Se, vitamine mai ales cele din grupa B : B 1, B 2, B 3, B5, B6, B 12, vit. C, D, E, acid folic, sunt sărace în grăsimi (1-2,2%) care sunt numai sub formă nesaturată şi combinată (agaricine, lecitine, ergosterine, fosfatide). Ciupercile conţin puţin sodiu, nu conţin colesterol iar prezenţa glicogenului, care e caracteristic regnului animal, face ca acestea să fie numite “carne vegetală”. Din totalul de substanţă uscată din ciuperci, proteinele reprezintă în medie 23%, iar din 104 elemente cunoscute, ciupercile conţin 50. Structura proteinelor din ciuperci este asemănătoare cu cea din caseina laptelui, albumina din ou şi gliadina din grâu. Se apreciază că dacă toate ciupercile bune de consum, care cresc prin păduri, parcuri, livezi, fâneţe ar fi recoltate, numai în ţara noastră producţia ar depăşi 300.000 tone anual.
Compoziţia chimică diferă de la o specie la alta, iar în cadrul aceleiaşi specii, depinde de stadiul de dezvoltare al ciupercilor, de substratul nutritiv pe care se dezvoltă, de partea ciupercii luată în considerare (pălărie, picior etc.), de condiţiile de climă, de perioada de creştere ş.a.

Unele specii conţin şi acizi organici, malic şi tartic.
Ciupercile conţin antioxidanţi şi recent s-a descoperit cu ajutorul unui aparat performant şi mai sensibil că cea mai cultivată specie de ciuperci comestibile Agaricus bisporus conţine de 40 de ori mai multă ergotioneină faţă de germenii de grâu, produs  considerat puternic antioxidant, şi ce este mai important prin fierbere cantitatea de antioxidant nu scade.

Ciupercile pot concetra metale grele, mai ales dacă sânt recoltate de lângă o zonă puternic industrializată unde agenţii de poluare ai aerului şi ai apei pot afecta dezvoltarea acestora. De accea, pentru consum şi tratament, ciupercile se cultivă în mod dirijat în spaţii amenajate, izolate de mediul extern, în mare parte în sistem ecologic.

Ciupercile cuprind o vasta şi, în mare parte, neexploatată sursă de noi şi puternice produse farmaceutice. De fapt, şi cel mai important pentru medicina modernă, ele reprezintă o sursă nelimitată de polizaharide cu proprietăţi de a stimula sistemul imunitar. Multe, dacă nu toate, dintre ciupercile Basydiomicete conţin polizaharide biologic active în fructificaţii şi miceliu. Date privind polizaharidele din ciuperci au fost adunate de la 651 de specii şi 182 de genuri de Hetero- şi Homobasidiomycetes. Aceste polizaharide au o compoziţie chimică diferită, cele mai multe aparţinând grupului de glucan Beta.

Cercetătorii au demonstrat că rata de deces din cauza cancerului  a fermierilor a căror principală ocupaţie era cultivarea Flamulinei velutipes (o bine cunoscută ciupercă medicinală din Japonia) era considerabil mai mică decât cea a restului populatiei din ţară (Ikekawa 1995, 2001). O altă observaţie similară a avut loc în  Brazilia la cultivatorii de  Agricus blazei.  Polizaharidele din ciuperci exercită acţiune antitumorală în mare parte prin intermediul activării răspunsului sistemului imunitar al gazdei. Aceste substanţe sunt văzute a fi modificatoare ale răspunsului biologic.

Specii de ciuperci
- Agaricus brasiliensisi sau A.blazei, numită şi ciuperca lui Dumnezeu, se cultivă şi în ţara nostră, are efecte antitumorale, anti cancer, anti viral, stimulent pentru sistemul imunitar;
- Lentinus edodes, shiitake sau ciuperca parfumată, se cultivă şi la noi sporadic, luptă cu candida, cu tumorilrle, virusuri, reduce tensiunea arterială, previne diabetul, scade colesterolul, întăreşte sistemul imunitar, este tonic pentru creier, reduce stresul;
- Ganoderma lucidum, reishi sau linguriţa zânei - creşte spontan şi în ţara noastră, are efecte în terapia cancerului, însoţind tratamentul clasic în chimioterapie, slăbirea sistemului nervos, tulburări de somn, probleme circulatorii şi de inimă, dereglări la nivelul ficatului ş.a.
- Agaricus bisporus, cea mai cultivată specie de pe glob şi de la noi, conţine ergotioneină  cu rol antioxidant, ş.a.
- Pleurotus ostreatus, bureţi sau pastrăvul de fag, se cultivă şi la noi, are efect antibacterian, antiviral, reduce tensiunea, protector cardiovascular şi tonic pentru sistemul nervos.
- Agaricus campestris - ciuperca de bălegar- creşte şi pe pajiştile noastre: antialergic;
- Auricularia auricula - urechea lui Iuda, sau burete de soc, creşte şi în pădurile noastre, are rol în subţierea sângelui şi curăţarea vaselor sanguine.
- Laetiporus sulphureus- creşte şi la noi,  inhibă Staphylococcus aureus şi Bacillus subtilis .
- Cordyceps sinensis - are un efect tonic puternic, creşterea consumului de oxigen în plămâni calmeaza epuizarea, transpiraţiile nocturne, impotenţă sexuală, acţionează ca un sedativ ş.a.
- Hericium erinaceus sau buzdugea, creşte şi la noi, consolidează cele cinci organe interne de bază: rinichi, ficat, splina, inimă şi stomac. Cercetătorii întrevăd posibilitatea vindecării afecţiunii Alzheimer cu ajutorul acestei ciuperci.
- Morchella esculenta – ciuciuletele sau zbârciog e întâlnit şi la noi, şi Aleuria vesiculosa conţin antibiotice;
- Polyporus officinalis combate astmul bronşic;
- Coriolus versicolor este cea mai studiată ciupercă din lume (din 1970 s-au efectuat peste 300 de studii clinice). Este indicată în tratarea cancerului, ca adjuvant în chimioterapie, antiinflamator în artrita reumatoidă, antibacterian şi antiviral, protector hepatic, reduce durerea, anxietatea, transpiraţiile nocturne, balonarea.
- Hypsizygus marmoreus: prevenirea cancerului;
- Poria cocos : tonic pentru organele interne. Reduce nivelul zahărului din sânge, luptă cu bacteriile, întăreşte imunitatea şi are efect anticancer. Protejează ficatul, poate să prelungească durata de viaţă.
- Linteus phellinus a fost utilizată în Europa de Est antică pentru longevitate. Studii recente au arătat că îmbunătăţesc efectele tratamentelor împotriva cancerului la sân.
- Coprinus comatus, buretele cu perucă, se găseşte şi pe pajiştile noastre şi are proprietăţi incontestabile în tratamentul diabetului.
- Grifola frondosa are efecte în terapia cancerului(de sân,duodenal,ovarian), în eliminarea efectelor negative în timpul chimioterapiei, în diabet ş.a.

www.ciupercile.ro

24 mai 2012

Top 3 vitamine pentru cresterea fertilitatii la barbati

Administrarea suplimentelor in vederea stimularii cantitatii de material seminal pentru a spori fertilitatea masculina este importanta. Totusi este necesar sa se urmeze o dieta care contine alimente nutritive pentru ca aceste suplimente sa ajute la cresterea fertilitatii. Credeti sau nu, alimentele consumate joaca un rol cheie in fertilitatea masculina in aceea ce priveste cresterea productiei de testosteron, volumul materialului seminal, precum si a calitatii spermei.

De ce sunt necesare vitaminele?

Vitaminele sunt pietrele de temelie ale fertilitatii masculine, furnizand substantele nutritive corespunzatoare sistemului de reproducere. Vitaminele optimizeaza nivelul de material seminal din testicule, repara disfunctionalitatea celulelor spermatice si creste motilitatea spermatozoizilor, reducand timpul de conceptie. Daca nu consumati cantitati adecvate de vitamine, fertilitatea dumneavoastra poate avea de suferit. Fertilitatea poate fi crescuta prin adaugarea in dieta a urmatoarelor vitamine: zinc, vitamina E si vitamina C.

Zinc

Spermatozoizii depind de zinc pentru a mentine nealterata structura ADN-ului. Conform studiilor, suplimentele cu zinc determina cresterea semnificativa a productiei de sperma, motilitatea si calitatea spermei, sporind in acelasi timp volumul de material seminal din testicule. Este demonstrat ca deficienta de zinc este strans legata de scaderea fertilitatii, a motilitatii spermei si a leziunilor celulelor spermatice. Fara zinc, fertilitatea va fi afectata. Incorporati zincul in dieta dumneavoastra prin consumul de multivitamine sau consumati alimente bogate in zinc. Stridiile si nucile de pin sunt alimente bogate in zinc, iar consumul acestora va mentine ridicat nivelul fertilitatii masculine.

Vitamina E

Aceasta vitamina este folosita in special pentru tratamentul pielii uscate sau ridate, dar vitamina E trateaza si infertilitatea. S-a demonstrat ca vitamina E creste calitatea si cantitatea spermei. Antioxidantii prezenti in vitamina E cresc potenta prin reducerea efectelor negative ale radicalilor liberi. Vitamina E contribuie la reducerea daunelor in ceea ce priveste calitatea spermei, in timp ce permite sistemului de reproducere masculin sa sintetizeze mai multa sperma. Acest lucru creste radical fertilitatea. Expertii in fertilitatea recomanda o doza zilnica de pana la 1000 mg de vitamina E, prin consumul de alimente bogate in aceasta vitamina cum ar fi legume de culoare verde inchis, nuci si cereale fortificate. Vitamina E este usor de introdus in dieta zilnica prin aceste alimente si mentine ridicat nivelul fertilitatii masculine.

Vitamina C

Exista dovezi solide ca vitamina C creste fertilitatea masculina, prin evitarea aparitiei spermei lipicioase, o conditie in care spermatozoizii se lipesc intre ei si reduc cantitatea si calitatea materialului seminal. Vitamina C ajuta la separarea moleculelor spermatice si astfel, la cresterea volumului de sperma. Continutul de vitamina C din organism se poate imbunatati prin consumul de alimente bogate in aceasta vitamina, cum ar fi portocalele, broccoli, ardei iute si cartofi. Majoritatea fructelor contin suficienta vitamina C pentru intreaga zi. Se recomanda pana la 1000 de mg de vitamina C pe zi, in lupta impotriva infertilitatii. Multe dintre alimentele enumerate, sunt benefice sanatatii generale, implicit fertilitatii. Consumati fructe cu frunze verde inchis si cereale integrale, pentru a spori in mod natural fertilitatea.

sursa:sfatulmedicului.ro