Nicolae Hâncu, Preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi
Boli Metabolice: „Conform studiilor existente, în România rata
obezităţii este de 25%, iar 50% dintre români sunt supraponderali. "Epidemia obezităţii este clar demonstrată pe toate meridianele
globului. Nicio ţară nu este imună la aceasta“, spune prof. univ. dr.
Hâncu.
Ce poate face sistemul de sănătate din România pentru persoanele din categoriile cu risc crescut, supraponderale şi cele obeze?
O
perioadă lungă de timp, obezitatea a fost considerată un simplu factor
de risc pentru sănătate. În ultimii ani, Organizaţia Mondială a
Sănătaţii a recunoscut-o ca afecţiune cronică. Totuşi, datele OMS indică
în această perioadă o răspândire accentuată a obezităţii, cu implicaţii
deosebite la nivel medical şi economic. În România, este nevoie de un
program unitar care să ne ofere o imagine corectă a supraponderalităţii
şi obezităţii. Acum există statistici despre diabet, pentru cazurile
înregistrate în cabinetele de specialitate, există informaţii furnizate
de cabinetele de medicina familiei, dar este nevoie de mai mult. De
curând, a fost anunţat de către Ministerul Sănătăţii un program naţional
care include o componentă dedicată obezităţii. Însă, trebuie să facem
mai mult şi să lucrăm concomitent atât în direcţia reducerii numărului
de persoane supraponderale şi obeze prin depistarea cazurilor şi
tratament început din timp, în acelaşi timp cu promovarea unui stil de
viaţă sănătos şi echilibrat.
Cum
contribuie cadrele medicale la conştientizarea problematicii obezităţii
în România şi ce le transmiteţi colegilor dvs. cu privire la acest
subiect?
Comunitatea medicală
joacă un rol important atât în domeniul prevenţiei, cât şi al
tratamentului obezităţii. Abordarea interdisciplinară a acestei
afecţiuni este foarte importantă deoarece, pe lângă tratamentul
afecţiunilor, pacientul supraponderal sau obez are nevoie să înţeleagă
că trebuie să fie motivat nu doar să scadă în greutate, ci să îşi
schimbe stilul de viaţă pe termen mediu şi lung prin dietă adecvată,
mişcare şi, în funcţie de caz, tratament medicamentos. Este un efort
important atât pentru pacient şi apropiaţii săi, cât şi pentru echipa
medicală care urmăreşte cazul. Rolul nostru este foarte important şi de
aceea în acest an ne-am aliat mişcării europene împotriva obezităţii
prin campania Ziua Europeană împotriva Obezităţii, alături de
organizaţii de pacienţi şi neguvernamentale, autorităţi, personalităţi
publice şi mass media; împreună, informăm publicul despre riscurile
supraponderalităţii şi obezităţii şi promovăm adoptarea unui stil de
viaţă sănătos. Ne dorim să sprijinim persoanele supraponderale şi obeze
să îşi controleze mai bine greutatea şi să îşi schimbe stilul de viaţă.
Cum este percepută obezitatea în ţara noastră?
Din
păcate, oamenii nu o percep ca pe o problemă reală, deşi obezitatea
este una dintre cele mai grave probleme de sănătate cu care ne
confruntăm. Obezitatea are un rol important în declanşarea unor boli
cronice precum diabetul de tip II, hipertensiunea arterială şi bolile
cardiovasculare (insuficienţa cardiacă, hipertensiune, infarct
miocardic), unele tipuri de cancer (cancerul de sân, de col uterin şi de
colon), probleme respiratorii (sindromul de apnee în somn) şi
articulare (artroza genunchiului, de pildă). La acestea se adaugă
problemele psihologice şi de identitate de care pot suferi pacienţii
diagnosticaţi cu obezitate. La noi există acea vorbă din bătrâni- „gras
şi frumos“, de aceea copiii sunt încurajaţi să mănânce mai mult decât ar
trebui, cu o dietă hiperglucidică şi hiperlipidică, fără a avea
activitate fizică pe măsură, ceea ce duce implicit la suprapondere la
vârste fragede şi ulterior, invariabil, la obezitate. Prin acţiunile
noastre, ne dorim să îi facem pe oameni să devină conştienţi de această
afecţiune cronică, să îi îndemnăm să se prezinte din timp la medicul de
familie şi să adopte un stil de viaţă sănătos.
Unde ne situăm la acest capitol?
Conform
studiilor existente, în România rata obezităţii este de 25%, iar 50%
dintre români sunt supraponderali. Epidemia obezităţii este clar
demonstrată pe toate meridianele globului. Nicio ţară nu este imună la
aceasta. Datele globale ale OMS arată că, pentru prima dată în istoria
omenirii, supraponderalitatea este mai prevalentă decât subponderea. în
lume există 1,6 miliarde de supraponderali, din care peste 400 milioane
sunt obezi, conform raportului realizat de World Health Organization
„Obesity-preventing and managing the global epidemic“.
Previziunile
OMS pentru anii ce vor urma sunt dramatice, estimându-se că în 2015 în
lume vor fi aproximativ 2.3 miliarde de persoane supraponderale şi peste
700 milioane de obezi. Mai alarmantă este prevalenţa globală a
supraponderalităţii la copii şi tineri care este de 10%, 2% fiind obezi
(Lobstein T. et al. Obesity in children and young people-a crisis in
public health. Working Group of Iotf. Obes Rev 2004; 5: suppl 1).
Dacă
în urmă cu 25 de ani 5% din copii americani erau supraponderali, azi
cifra a ajuns la 15%. Două treimi din adulţii americani sunt
supraponderali, jumătate din ei realizează criteriile obezităţii, 4.7%
având obezitate morbidă (Lemonick Md. How we grew so big. Time 2004;
163: 56-80). Dar adulţii obezi reprezintă un veritabil risc pentru
propriii lor copii. Astfel, copilul unui adult supraponderal are 40%
„şansa“ de a deveni şi el supraponderal, cifră care se dublează dacă
ambii părinţi sunt supraponderali (Wallis Claudia. The obesity warriors.
Time 2004; 163:96-104). Este un exemplu tipic de transfer al riscului
la generaţia următoare (Members of the Management Task Force of the
EASO. Management of obesity in adults: project for european primary
care. Int J Obes 2004; 28: S226-S231).
sursa:http://www.info-sanatate.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu