În fiecare an, în România se înregistrează peste 20.000 de copii născuţi prematur şi nou-născuţi cu greutate mică la naştere.Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică arată că, în
2009, dintre cei 222.388 de copii născuţi, sub aspectul greutăţii,
17.383 au avut sub 2.500 de grame, iar în privinţa vârstei de gestaţie,
10.635 de copii au venit pe lume înainte de 36 de săptămâni.
“Se
estimează că rata de prematuritate în România este de aproximativ 9%. În
general, România are un indicator de prematuritate mai mare faţă de
multe ţări ale UE. În acelaşi timp, procentajul copiilor născuţi înainte
de 28 de săptămâni şi având sub 1.000 de grame este de aproximativ 1–
1,5% din totalul nou-născuţilor vii. Cifrele sunt variabile în funcţie
de zonele geografice”, spune prof. dr. Silvia Stoicescu, Preşedintele
Asociaţiei Române de Neonatologie.
“Sunt regiuni cu o rată mai
mare de prematuritate, cum ar fi Moldova şi Muntenia, în funcţie de
condiţiile socio-economice (vârsta mamei, venit redus etc.) şi de
patologia maternă. Pe de altă parte, centrele universitare mari
îngrijesc în maternităţile de grad III un număr dublu de prematuri faţă
de restul maternităţilor din ţară”, adaugă Silvia Stoicescu.
Complicaţiile medicale ale prematurităţii
Prematurul
reprezintă orice nou-născut ieşit din organismul matern înainte de 37
săptămâni de gestaţie, adică înainte de termenul de maturare a
sistemelor şi organelor care îl ajută să supravieţuiască. În funcţie de
vârsta de gestaţie şi de greutatea la naştere, prematurii pot fi cu
greutate corespunzătoare vârstei de gestaţie sau cu greutate mai
mică/mai mare decât cea normală pentru vârsta de gestaţie, în general
pragul de greutate fiind de 2.500 de grame. Ca urmare, riscul de
neadaptare la viaţa extrauterină este crescut.
Printre cauzele prematurităţii sunt implicaţi:
•Factori
socio-economici- sarcina nedispensarizată, instruirea redusă a mamei,
venit material şi condiţii de viaţă precare, consum de droguri, tutun,
alcool;
•Patologia materna- patologii preexistente sarcinii (boli de
sistem, infecţii TBC, malformaţii cardiace); boli concomitente sarcinii
(hipertensiune arterială, diabet zaharat, pneumonii, infecţie urinare şi
vaginală, boli ale aparatului uro-genital matern (fibrom, malformaţii
uterine); sarcina multiplă (frecvenţa în cazul fertilizării in vitro);
nespaţierea sarcinilor cu intervale mici între ele şi lipsa unei igiene
sexuale adecvate.
În 2009, 18% dintre femeile sub 30 de ani au
născut fără a merge la nici un control prenatal. “Peste 40% dintre
femeile care nasc prematur nu beneficiază de o consultaţie prenatală
sistematică sau periodică”, spune prof. dr. Silvia Stoicescu.
Cea
mai frecventă cauză de mortalitate determinată de prematuritate este
sindromul de detresa respiratorie, cauzat de imaturitatea pulmonară. În
contextul prematurităţii, printre complicaţiile pe termen scurt
determinate de detresa respiratorie se numără: hemoragia pulmonară şi
cerebrală, enterocolita ulceronecrotică, displazia bronhopulmonară,
retinopatia de prematuritate.
Pe termen lung, prematurii care au
prezentat detresa respiratorie au risc de apariţie a sechelelor
neuro-motorii: paralizie cerebrală, retard mental, handicap psihomotor.
Există, de asemenea, studii care asociază prematuritatea şi cu autismul.
“Tratamentul prematurilor înseamnă, în fapt, realizarea unei
tranziţii cât mai puţin agresive între condiţiile intrauterine şi mediul
exterior. În condiţiile actuale de dotare a maternităţilor, realizăm
maximum posibil pentru a salva copiii mai mici de 28 de săptămâni, însă
pe mulţi îi pierdem sau îi recuperăm parţial, ei continuând să trăiască
cu diferite forme de handicap. Pentru a schimba această situaţie, este
nevoie de echipamente performante, care să ne ajute în special în
ventilaţia mecanică a acestor micuţi pacienţi în primele zile de viaţă,
moment delicat în care aplicarea tehnicilor moderne poate face diferenţa
între un copil normal sau un copil cu risc mare de deces şi handicap
ulterior”, afirmă Adrian Toma, medic primar neonatolog la Spitalul
Clinic Obstetrică Ginecologie “Prof Dr. Panait Sârbu” (Giuleşti).
Îngrijirea
unui copil prematur este extrem de costisitoare, statisticile la nivel
european indicând un cost de aproxmativ 1.000 de euro pe zi.
sursa: http://www.info-sanatate.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu